Page 4 - Calauza_2006_862
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 862


       M ARELE COM PLOT-M ONDIAUZAREA                            e de mirare că Statele Unite ţin  mără  vreo  145  doar din  1980
                                                                 la inimă cohorte de dictatori sau  încoace.                MAR! PERSONALITĂŢI HUNED0RENE
           EUROPENIZAREA  -  0 CACIALMA                          chiar i-a adus la putere,  dar nu   Pare  de necrezut că  Statele
                         Şl UN PERICOL                           şi  pe cei  arabi?!  Amintindu-ne  Unite  şi  Al-Qaida  au  multe   NICOLAE  BOBOC
                                                                 mereu  despre  rolul  lor  de  afinităţi  şi  interese  conver­
         -   urmare din  n,<~.  861  -    Steiner care scria în  1916:  „Nu   eliberatori în  1944,  americanii  gente.  Prin  urmare,  Europa,  în   -   urmare din  nr.  861  -
          Acelaşi  academician  fran­  va trece  mult peste  anul  2000   cred  că merită calificat vul  de  loc  să  inventeze  obligaţii  faţă   Iată  ce  îi  scrie  Ionel  Perlea:  „îţi
       cez  citat  în  serialul  nostru,  şi omenirea va trece prin lucruri   „buni pe  vecie”.  Ăst’  timp noi  de  Statele.  Unite  mai  bine  ar   mulţumesc din suflet pentru perfecta înţe­
       Henri  de  M ontherlant,  îşi  ciudate...  Ne  va  veni  din   „admirăm în  neştire  nulităţile  conştientiza  continentalizarea   legere ce  ai  avut în  execuţia variaţiunilor
       exprima  mirarea  şi  indignarea  America  un  fel  de  interdicţie   m ediatice  venite  de  peste  sa de  la Gibraltar la Vladivos-   mele.  Rezultatul  obţinut  de  dumneata  e
       vis-a-vis  de  rolul  în  care  se  de  a gândi,  nu  directă ci  indi­  ocean,  uitând  că  această  ţară  tok.  Cultura  şi  civilizaţia rusă   superb...!  Laudele  dom niei  tale  mă
       erijează America,  naţiune  care  rectă...  al  cărei  scop  va  fi   a  luat  fiinţă,  ca naţiune,  după  sunt europene,  ceea ce valorile
                                                                                                                           măgulesc,  dar  cred  că  vezi  bucata  mai
       a reuşit „să coboare  nivelul de  interzicerea  oricărei  gândiri   m asacrarea  indienilor,  prin  americane  nu  vor fi  niciodată.  frum oasă  decât  este  în  realitate”.  Ca
       inteligenţă,  morală  şi  calitatea  individuale”.  Iată că previziu­  distrugerea  mediului  încon­  Este  îngrijorător  faptul  că   semn  de  mulţumire  şi  apreciere,  Ionel
       umană  pe  aproape  întregul  nea se adevereşte. SUA au găsit   jurător”.              unele  state  din  estul  conti­  Perlea îi  dăruieşte  bagheta primită  de  el
       păm ânt”  şi,  în  consecinţă  în Bush un al doilea profet care   Deşi  am  păşit  binişor  în  nentului nostru se prosternează   de  la  Arturo  Toscanini  la  preluarea
       „acuză  Statele  Unite  de  a  fi  se  declară  inspirat  de  creşti­  m ileniul  trei,  suntem  prost  în  faţa  lui  Bush,  în  căutare   conducerii  m uzicale  la  M etropolitan
       într-o permanentă  stare de cri­  nism,  deşi  planurile războinice   informaţi  şi  aşa  vrem  să  fim.  de  protectori,  ca  nişte  „state
                                                                                                                           Opera  din  New  York.  Peste  câţiva  ani
       mă contra umanităţii.  El  făcea  i-au  fost inspirate de consilieri   Lista intervenţiilor militare ale  prostituate”.   (va urma)   îşi  dă  consimţământul  ca  această  inter­
       trimitere la vizionari ca Rudolf  oculţi din afara religiei. Oare nu  Am ericii  în  străinătate  nu-
                                                                                     _________ ________ _   GligorHAŞA _
                                                                                                                           pretare să fie trecută pe disc, dintre nume­
             TRANSEL VAN EA:                  contribuind  chiar  şi  arta, încă înainte  de  rioară.  Expresionism ul,  în  concluzie,  roasele  înregistrări  realizate  în  lume
                                              cinematografia anului  1900.  în tabloul din  exprimă  ceva  divers.  Dacă  este  adevărat  până  atunci.
            PATRIA MITULUI                    Munch  al Metropolitan  Museum  of New  că  fiecare  artist  exprimă  propriile  senti­  O  nouă  dimensiune  a  activităţii  sale
        DRACULA -  VAMPIRUL                   York, există o explicaţie artistică a mitului  mente,  atunci  numai  expresionistul  este  dirijorale  neobosite  o  constituie  cea
                                              Dracula. Autorul (subsemnatul) observând  acela care îl  constrânge  pe  spectator (ad­  legată  de  Opera  Română  din  Timişoara,
              -  urmare din  nr.  861 -       tabloul  a rămas  atras  de  particularităţile  mirator)  să trăiască imediat  aceste  senti­  unde  a  fost  şi  directorul  acestei  insti­
          Vlad  Ţepeş  s-a  născut  sigur  la  sugestive  şi  de  puternica  influenţă  a  mente, care îl tulbură, îl emoţionează, pro­  tuţii  în  perioada  1963-1974;  a  fost  cel
       Sighişoara  (după cum precizează o  piatră  conţinutului  raţional  (a  logicii)  pe  care  vocând în  el  reacţii  psihologice  violente.  mai  lung  mandat  şi  perioada  cea  mai
       externă  a  palatului  transformat  azi  în  expresionismul  dorea  să  o  demonstreze.  Termenul  de  expresionism  a  fost  folosit  bogată în  evenimente  artistice  din  toată
       restaurant), dar nu este cert unde a m urit,   Edvard Munch  (Loten,  Norvegia  1863  pentru  prima  dată în  Germania în  1911,  istoria  operei  timişorene.  Atunci  s-au
       nici rămăşiţele pământeşti  nu s-au găsit şi  Ekeley,  1944)  a fost unul  dintre  cei  mai  într-o  revistă  intitulată  nu  întâmplător,  deschis  porţile  pentru  colaborări  cu
       nici  nu  sunt de  găsit,  de  aceea,  după  le­  mari  artişti  al  cunoscutului  curent expre­  „Sturm”  sau  „Furtună11,  dar deja în  1905  marii  artişti  ai  lumii:  cântăreţi,  diri­
       gendă.  apare sub formă de Vampir în mai   sionist.  Acest curent artistic  intenţionează  patru tineri studenţi la arhitectură în Dresda  jori,  regizori,  scenografi.  Opera  din
       multe locuri. In special vara, deoarece vara  să exprime într-un mod puternic sentimen­  s-au  asociat  într-un  grup  numit  ,,Die  Timişoara  a  intrat  în  circuitul  marilor
       dionisideul  (dioniside  care  are  0  atitudine  tul  individual  al  artistului  şi  nicidecum  să  Bruche”  sau  „Puntea”.  Alegerea  acestui  teatre  m uzicale  europene.  în  a n u A
       de  extaz,  de  zbucium,  plină  de  pasiuni)  reprezinte în mod obiectiv realitatea, defor­  nume „Puntea”  poate a fost întâmplătoare   1965  spre  exemplu,  o  întreagă  d istri^ ^
       se dezlănţuie mai mult  şi  liliecii zboară de  mând-o în  mod conştient în  aşa  fel  încât  dar a primit o  semnificaţie precisă: puntea  buţie  cu  prim-soîişti  de  la  Opera  Scala
       colo-colo  într-un  număr  mare.  Farmecul  să  rezulte în  mod  evident că  ceea ce  noi  către  viitor  sau  şi  între  inferioritate  şi  M ilano  au  cântat  în  2  spectacole,  cu
       erotic  şi  emanciparea  (dezinvoltura)  verii  vedem  pe  pânză  nu  este  reproducerea  exterioritate.   (va urma)  „Aida”  de  Verdi.
       l-a  inspirat  pe  Bran  Stoker  să-l  facă  pe  unui  subiect aşa cum  apare el în  realitate,   Giuseppe PACE            (va urma)     Gh. BERCEA
       vampir să acţioneze în această perioadă a  ci cum îl „simte” autorul
       anului.  Literatura europeană  şi  americană  care  proiectează  în  el   DE ZILELE HUNEDOAREI,
       a  amplificat  mitul  Dracula  ca  vampir  propria  sa  viaţă  inte-  MANIFESTĂRI CULTURALE ROMÂNO-POLONEZE LA

             EHEENCEPEUE TRANSELVANEEE,                                                         CASTELUL HUNIAZDLOR
                                                                       „Cane  frumoasă,  cinste  cui  te-a  scris!”  sunt  Oktoich  a primit  Premiu I  la Festivalul  de  muzică
                   GABRIEL  BETHLEN                                  cuvintele  cu  care  d-na prof.  Herban  Marcela,  şi-a  bisericească din Polonia  Prezenţa acestui prestigios
          După ce  se  depăşeşte  situaţia  umanist Martin  Opitz,  profesorul   încheiat  discursul  la prezentarea  cărţii  „LAUDĂ  cor la Hunedoara a fosi posibilă datorită Institutului
                                                                     SUFLETE  AL  MEU  PE  DOMNUL”  lansată  în  polonez  din Bucureşti.  A  fost o  alăturare  fericită,
       instabilă de  la începutul  sec.  al  -  Johann  Heinrich  Bisterfeld  din
       XVII-lea,  în  Transilvania  ur­  Heidelberg  etc.            seara  zilei  zilei  de  17  oct.  2006  la  castelul  din  în  două  limbi,  română  şi  poloneză  a  cânturilor
       mează  o  epocă  de  consolidare  a   Gabriel  Bethlen  are  nu  doar   Hunedoara,  de  către  renumitul  profesor MARIN  bisericeşti.
       principatului prin Gabriel Bethlen  meritul  construirii,  reclădirii  ori   DÂRVĂ,  cu  ocazia  celor 44  de  ani  de  activitate   „întâmplările”  de  la  castel  au  fost  posibile
       (1613  -   1629),  Gh.  Rakoczi  I  am plificării  unor  cetăţi  şi   corală ca dirijor al corurilor combinatului siderurgic,  datorită  primarului  Nicolae  Schiau,  care  iubeşte
       (1630 -   1648)  şi  Gh.  Rakoczi  al  bastioane  la  Vinţu  de  Jos,   minei  Ghelari  şi  Catedralei  Ortodoxe  „Sfinţii  arta,  cultura  şi  aduce  bucurie  în  in im il ^ |
       - H-lea (1648 -  1660). Aceştia au  Făgăraş,  Oradea,  Blaj,  Hune­  împăraţi Constantin şi Elena” din Hunedoara (Corul  hunedorenilor, punând  astfel în  circuit şi frum osul^
       întărit  puterea  centrală,  promo­  doara  (aripa Bethlen  a Castelului   „Doina”).                        Câstel  al  Huniazilor.
       vând  o  politică  absolutistă,  du­  Corvineştilor) ori la Alba Iulia, ci   Cartea este  structurată pe  trei  părţi:  Răspunsuri   Revenind la dl prof. MARIN DÂRVĂ se cuvine
       blată  de tendinţele  de răspândire  şi  cultivarea  sistematică a  cărtu­  liturgice;  Concerte  şi  priscene;  Colinde  şi  cântece  să amintim că de-a lungul timpului,  a ocupat locuri
       a calvinismului.               rarilor şi a tipografilor, căci înflo­  de stea. Prefaţa cărţii este semnată de preotul paroh  fruntaşe în Corala românească şi a primit numeroase
         în  condiţii de  mari  frământări  riseră breslele de  acest fel.  al Bisericii Catedralei din Ghelari, prof. dr. VASILE  distincţii,  chiar  şi  de  la  Patriarhul  României  P.F.
       sub  domnia  lui  Bathory,  care   în  ceea ce priveşte  drepturile   VLAD.  La  lansarea  cărţii,  au  participat  numeroşi  Teoctist. Hunedoara  i-a  conferit  titlul  de  CETĂ­
       moare  ucis  de  proprii  lui  oşteni  populaţiei  majoritare  româneşti   hunedoreni  dar  şi  primarul  mun.  Hunedoara,  dl  ŢEAN  DE  ONOARE  şi  cheia oraşului,  încercând
       (27 oct.  1613), Bethlen revine din  din  Transilvania,  G.  Bethlen  a   Nicolae Schiau şi consilieri locali, care au  ajutat la  în acest fel să-şi arate dragostea şi respectul pentru
       refugiu  cu  sprijin  domnesc  din  acordat o serie de privilegii Bise­  tipărirea  acestei  cărţi,  prin  sponsorizare.  Cuvintele  acest minunat om  al  urbei,  care  s-a înnobilat  prin
       Ţara  Românească  condusă  de  ricii  Ortodoxe,  în  spiritul  celor   au pălit  atunci  când faptic,  corul  „Doina”  al cărui  munca şi pasiunea sa, prin dragostea faţă de semenii
       Radu  M ihnea  şi  M oldova  lui  acordate  de Mihai  Viteazul,  con­  dirijor este,  a transpus în momente muzicale,  parte  săi, faţă de Hunedoara.   Constantin GRECE
       Ştefan  Tomşa,  fiind numit Prin­  tinuând  politica  marelui  domn   din  conţinutul  acestei  cărţi.
       cipe  al Transilvaniei.       unificator.                       în Sala Dietei a Castelului, a cărei acustică   Fârci corticoizi!
         Acesta  a  sprijinit dezvoltarea   Prin legăturile strânse stabilite  este  deosebită,  din  pieptul  coriştilor  se
       meşteşugurilor,  comerţului,  prin  cu Moldova şi Ţara Românească,  prăvăleau  notele  muzicii  liturgice,  mişcând   Cele mai moderne metode de tratament pentru:
       aducerea în  ţară a meşteşugarilor  principele Gabriel Bethlen urmă­  parcă  zidurile şi bucurându-ne inimile.  După
       străini şi prin  acordarea de privi­  rea -  afirmă  contemporanii  -   să  fiecare  interpretare  aplauzele  se întrerupeau
       legii  comerciale.  Domnia  lui  a  refacă vechea unitate  din  timpul  numai  atunci  când începea  un  nou  cântec.
      însemnat, pentru ţara secătuită de  lui  Mihai  Viteazul.     O  coincidenţă  fericită  a  făcut  ca  la  aceste
       turilor fiscale, politica deschiderii  luptă europene (războiul de 30 de  Bisericii  Ortodoxe  „Chirii  şi  Metodic”  care  PSORIAZIS
                                        Transilvania  condusă  de  G.  manifestări  să  participe  şi  o  delegaţie,
       război şi intrigi, o perioadă de re­
      dresare:  refacerea visteriei,  veni­  Bethlen a impus pe câmpurile de  poloneză,  mai  precis  corul  OKTOICH  al
      comerciale cu exporturi la Viena.  ani)  un  prestigiu  istoric  ase­  a  interpreat  cântece  bizantine  datând  din
      Cultivat,  G.  Bethlen  şi-â  impus  mănător  cu  Ioan  de  Hunedoara  secolul al IX-lea, ale căror influenţe le găsim
      viziunea  şi  în  domeniul  culturii  şi cu al regelui Matia, fiul acestuia,  şi  astăzi  în  zona  balcanică,  în  Rusia  şi     S  0256 302 589
      vremii:  a  fondat  biblioteci  şi  promotorii  ideii  europene  de  Polonia.  Corul  polonez  este  laureat  la                             i imisocrc
      instituţii  de  învăţământ,  după  unitate,  emancipare  culturală  şi  numeroase  festivaluri  şi  a  fost  înfiinţat  în         ,vy/ w  .£>50forriss ro
      modelul  academiilor protestante  solidaritate  a popoarelor în  lupta  «1991,  ca oază de lumină în  lumea  catolică.
      germane.  A înfiinţat în  1622,  la  de  apărare  şi  realizare  a idealu­  A evoluat la importante ceremonii  la care  a
      Alba  Iulia,  Colegiul  Academic  rilor  dq  libertate,  toleranţă  şi  participat însuşi Patriarhul Constantinopolului
      unde  au  fost  invitaţi  celebri  democraţie.                BARTOLOMEU  I  şi  Patriarhul  Moscovei,
      învăţaţi germani ai vremii: poetul   Prof.  Ovidiu POPESCU    ALEXEI  AL  II-LEA.  Anul  acesta  corul  CENTRU MEDICAL DERMATOLOGIC

       C v4  L y I  LfJZ'^A                       TR ^4l  —  Z i a r u l  ccire  se  re s p e c tă   ş i  v a   re s p e c tă /
   1   2   3   4   5   6   7   8   9