Page 4 - Calauza_2006_863
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 863


                                                          americanism.  Patriot român  cinstit,  el  nu-vroia  să  vadă
      MARELE COM PLOT- MONDIAUZAREA                                                                             Avem  astfel  de  a  face  cu  o  maşină  socială  care
                                                          Europa de Est  vândută marii finanţe, fapt pentru care în   funcţionează  la  maximum  şi  în  expansiune  planetară.
          „ O C H I U L   A M E R I C A N ”,              unele cercuri era tratat de „antisemit” sau „fascist”. Despre   Numai  că  în  expansiunea  ei  America  întâlneşte  şi
              rom anul  unui  rom ân                      romanul  său  „Ochiul  American”,  editorul  scria  că  el   „oameni  necivilizaţi”,  fiinţe  ale  lui  Dumnezeu  unice,
                                                          denunţă  cu  acuitate  mecanismele  capitalismului  veroce   de  neînlocuit.  Ele  trebuie  neapărat  să  devină  unităţi
                    -   urmare din  nr.  862 -            opunându-i  o  lume  a  iubirii  şi  spiritualităţii.  Cartea  are   standard,  cu  aceleaşi  dorinţe,  gusturi,  nevoi.  Aici
         Virgil  Gheorghiu  a  fost  un  scriitor  romanofon, şi  un aspect vizionar într-o epocă în care S.U.A. îşi închipuie   intervin  sateliţii  am ericani  ajutaţi  de  radiouri,
      francofon.  După cartea  sa  „A  douăzeci  şi  cincea  oară”  că  pot  face  orice,  peste tot  şi împotrivă  tuturor  -  de  la   televiziuni,  presă,  tonomate,  discuri  cu  toate  genurile
      s-a turnat un film celebru şi incomod, considerat „martorul  Belgrad  la Bagdad -,  iar din  această perspectivă,  cartea   de  muzică...  pentru  proşti  şi  preistorică,  iar  tinerii  din
      cel  mai  incomod  al  epocii  noastre”.            scriitorului român  are  pagini  de  valoarea celor mai  bune   cinci  continente  se  bâţâie  pe  ritmuri  americane.  Aşa,
         Deşi  im portantă  personalitate  -   preot  ortodox,  analize  mondiale.  Noi  încercăm  să  le  rezumăm.  încet  ne  americânim,  iar  americanul  nu  este  un  om  ca
      episcop,  prelat  al    Patriarhiei  ecumenice  a      America  a  creat  civilizaţia  tehnologică  a  secolului   toţi ceilalţi,  ci  un  mass  om,  o  unitate în  sânul  masei,  o
      Constantinopolului -  ne este mai puţin cunoscută opoziţia  XX  după  modelul  uzinelor Ford  şi  General  Motors,  în   piesă  de  schimb  adică  un  nimic.  El  nu  trăieşte,  el  nu
      lui radicală faţă de sionism şi  cea foarte  radicală faţă de  care  oamenii  sunt  piese  sociale  înlocuibile.  gândeşte,  el  „funcţionează”.  Numai  că  o  piesă  de
                                                                                                            -  maşină  nu  este  o  maşină,  ci  o  biată  rotiţă.
                        TRANSILVANIA! PATRIA MITULUI                                                        I   Personajele  lui  V irgil  G heorghiu  •  cugetă
                                                                                                            I  apocaliptic:  Dumnezeu  ne-a  promis  Raiul  îh  Cer;
                                  D R A C U M M   -   V A M        P I R U L                                I  americanii  ne  oferă  un  rai  mecanic  aici  şi  acum;  ...
                                             -   urmare din  nr.  862 -
                                                                                                            |  copiii noştri vor trăi zile îngrozitoare sub ochii lui Iuda,
         Aşadar,  Transilvania,  însăşi  nu  sale (1431-1476) reputaţia lui  Vlad a  vampirice.  Frica  ce  alimentează
                                                                                                            |  privirea  stăpânului,  ochiul  american.  Unul  dintre  eroi
      poate fi  separată de un  fapt istoric  al  depăşit graniţele  Valahiei,  nu  numai  adrenalina  din  sânge  pare  să
                                                                                                            |  acuză:  „ Voi  transformaţi pământul în cimitir; voi creaţi
      sec. XV-lea şi de-o legendă şi un mit,  ca  un  viteaz  luptător  îm potriva  înroşească şi  aspectul cel mai  ascuns
                                                                                                   taif ^acu‘,IS  |  întunericul;  tot ce atingeţi devine cenuşă;, voi micşoraţi
      bine  reprezentate  într-o  dimensiune  turcilor dar şi ca un crud guvernator,  al terorii.  Dar mai  cu  seamă
                                                                                                   a  nea  e  popoareie  şi  naţiunile  aducându-le  la  dimensiunea  lor
      globală. Mitul Dracula nu este folosit  de fapt în ziua de Paşti a anului  1459,  morţii  care  se reîntorc  face  să nască
                                                                                                             perisabilă...”
      numai  în  scop  turistic,  dar  aparţine  după ce i-a invitat la masa festivă pe  mitul  vampirului.  Morţii  lăsaţi  să
                                                                                                            '   Hegemonia  mecanică  a  SUA  mă  înspăimântă  ca
      pentru  aceasta Transilvaniei  de  ieri,  potenţialii  boieri  rebeli,  i-a  tras  pe  sângereze  in  m orm intele  lor  se
                                                                                                            I  om  şi  român.  Mâine-poimâine  le  căşună  pe  noi,  la
      de  azi  şi de  mâine.            toţi  în  ţeapă.  De  nobilul  Dracula,  răzbună mereu,  cum  aminteşte  Paul
                                                                                                            I  şoapta  vreunui  ungur  sau  secui,  şi  vom  avea  soarta
         în  România,  Dracula vine  elogiat  primii  care  au  vorbit,  au  fost  Nerlaine.  Dracula  este  un  fals
                                                                                                            |  sârbilor  ori  a  irakienilor.  Iată  de  ce  politicienii noştri,
      în  textele  scolastice  ca un  patriot  şi  Cronicarii  români  ai  Evului  Mediu.   aristocrat:  nici un servitor, în realitate
                                                                                                            |  şi  mai  abitir preşedintele Băsescu,  se  gudură, în loc  să
      un  apărător  al  ordinii  într-o  epocă  Vampirul  dă  acele  senzaţii  ale  unei  nu-i facilitează viaţa (sau  neviaţa)  la
                                                                                                            |  ne  ferească  de  această  poluare  pro-atlantică  care  va
      întunecată şi crudă, în timp ce lumea  morţi  apropiate  şi  frica  stă  la  baza  castel.  Nu  este  omul  banchetelor  şi
                                                                                                            |  să  profaneze  toate  valorile  noastre  tradiţionale.  Dacă
      externă  îl  cunoaşte  ca  pe  un  conte  miturilor varnpirice:  frica de  moarte,   al  desfrânărilor  feudale,  este  de  o
                                                                                                            ■  aş  avea  puterea  i-aş  obliga  pe  toţi  românii  ştiutori  de
      vampir  din  numeroasele  versiuni  frica  de  un  erotism incontrolabil  din  manieră  severă  şi  el  însuşi  nu  se
                                                                                                             carte  -   tot  mai  puţini,  vai!  -   să  citească  romanul
      cinem atografice,  inspirate  din  punct  de  vedere  social,  frica  de  atingea  niciodată  de  mâncare.
                                                                                                            j  monseniorului  Virgil Gheorghiu.   Gligor HAŞ/Q_
      romanul  lui  B.  Stoker  din  1897,  în  necunoscut.  Frica printre  altele  este  Dracula este un patriot.
      cumpănă între  personajul  burlesc  şi  legată  în  mod  fiziologic  de  sânge,   (va  urma)          |  Anatom ia secundei
      fiinţa demonică.  în  timpul  existenţei  acest  esenţial  aliment  al  dietei  Prof.  Giuseppe PACE          I n   m   a r e   g r a b ă ___       .
                                                                                                                           -   urmare din pag.  1  -
                                                         „Concert  pentru  orchestră  de  coarde”  de  Sigismund
      MARI PERSONALITĂŢI HUNEDORENE                                                                             Iată, urmaşilor mei Văcăreşti, las vouă moştenire...
                                                         Toduţă.  La  Sarajevo  şi  Novi  Sad,  „Concertino  în  stil I
                                                                                                                 Programul Biblioteca şcolii, inima şcolii, de resuscitare
                                                         clasic”  pentru  pian  şi  orchestră  de  cameră  de  Dinu |
             NICOLAE  BOBOC                              Lipatti,  .Poemu!  Garpaţilor  de  Alexandru  Paşcanii.,  mediateci şi de deschidere a lor către întreaga populaţie a
                                                                                                             -  bibliotecilor  şcolare  rurale,  de  transformare  a  lor în
                                                                        .  „
                                                                                               ,
                                                                  „
                   -   urmare din  nr.  862 -            „Rapsodia      e  George  Enescu,  „Tarantella  ,  d ej  comunei. Funcţionează de aproape 3 ani, aprovizionând 3302
                                                                  ia
                                                         Marţian  Negrea.  La  Viena  j—
         Repertoriul  operei  tim işorene  s-a  îm bogăţit  cu                                               şcoli din ţară (deci cel puţin una în fiecare dintre cele 2800
      num eroase  prem iere:  Lucia  de  Lam merm oor  de   ,    ° ^ r j 'T ™  13îa  | comune ale patriei) cu principalele publicaţii  scenarizate -   31  de  şcoli  au  primit deja
                                                         de Venii avandu-1 ca solist       ,L_t.   ..  .     ,  . .    ...
                                                                       j
                                                                 n   i
                                                                                   necesare  bibliotecii  şi  cancelariei  şcolii
                                                                             .
      Donizetti,  Mignon  de  Ambrois  Thomas,  Turandot  de   pe  Ioan  Holender,  actua-  '  „   „   „„  D              colecţia de videocasete; aşteptăm ca noul şi
                                                            T
      Puccini, Fidelio de Beethoven, Năpasta de Sabin Drâgoi,  f  .   ,  „   ,  0   | („GazetaMatematica  , „Romamaliterara  ,  * inexperimentatul Preşedinte-Director Ge­
                                                         Iul director la Opera de Stat  I  ’
      Secretul  lui  Don  Giovanni  de  Cornel  Ţăranu,  şi  multe   . . . . . .    î  r   .   i „Ştiinţa  şi  tehnica  ,  CPSF  „Anticipaţia  ,  neral  al  instituţiei  să  înţeleagă  că
                                                         din  Viena,  ta  fruntea unui                 „Terra”, „Sănătatea
      altele.                                                                                                              Televiziunea publică are obligaţii mari faţă
        Din anul  1965 încep marile sale turnee în străinătate.   grup  de  solişti  de  la  Ope-  \   ^    etc  fntregul;  program  -   cu  o  de publicul român, pentru a putea continua
                                                         rele  din  Bucureşti,  Timi-  | cjjeituiajg de aproximativ 48 $ / ân / şcoală-
      Program ul  concertelor  sale  cuprindea  cele  mai                                                                  diseminarea „culturii video” în şcoli). De
                                                         şoara şi Cluj susţine la Cai-  | s_a desfăşurat nu pe bani de la Ministerul
      importante  creaţii  din  literatura  muzicală  universală.                                                          sem nalat  un  am ănunt  îm bucurător:
      Cronicile  muzicale  evidenţiau  de  fiecare  dată profunda   ro  13  spectacole  cu  opere-  | Educaţiei şi Cercetării, nici de la Programele  ministrul Mihail Hărdău  a luat hotărâre;
                                                         le:  Madame  Butterfly,  de                                       legiferării transformării bibliotecii rurale  %
      cunoaştere  a  acestor  capo-dopere,  rafinam entul                         | de  Participare  ale  UNESCO,  ci  prin
                                                         Puccini, Carmen de Bizet şi
     'interpretărilor şi marea sa artă dirijorală.  Din programul                 | generozitatea Fundaţiei  „Eugenia  Vîntu”,  şcolare  în  m ediatecă  şi  centru  de
                                                         Trubadurul  de  Verdi.  în
      concertelor  sale  au  făcut  parte  de  fiecare  dată  lucrări             | deci fonduri ale societăţii civile. în pachetele   documentare  şi informare,  chiar a trimis
                                                         Polonia,  la  opera  din
      ale  compozitorilor  români  contemporani.  A  fost  un                     | trimise  lunar  am  adăugat,  adesea,  cărţi  şi  bani şcolilor săteşti pentru achiziţionarea
                                                         Gdansk  a  condus  specta­
      adevărat  ambasador  al  muzicii  româneşti  peste  hotare,                  materiale audio şi video. De semnalat că un  electronicii  necesare  (CD  player,  DVD,
                                                         colele  cu  opera  „Flautul
      în  Bulgaria,  spre  exemplu,  pe  lângă  spectacolele  cu                   protocol  semnat  împreună  cu  Societatea   videocasetofon, receptor TV, PC-uri) dar
                                                         fermecat’  de Mozait, Rigole-  | R0mană de  Radiodifuziune  va adăuga,  în   şi -  amănunt important! - pentru reînnoirea
      operele  „Aida”,  „Trubadurul”  şi  „Carmen”,  în  concerte
                                                         tto şi Traviata de Verdi, Băr-  | vjjtor, câteva zeci -  poate chiar câteva sute -    fondului de carte; dacă va „convinge” noile
      introducea  şi  „Trei  dansuri  româneşti”  de  Theodor
      Rogalski.  La  Bratislava  operele  „Aida”,  „Trubadurul”,   (va urma)     ! de  ore  din  „arhiva  de  aur”  a  Radioului  miniinstituţii să achiziţioneze şi publicaţiile
      iar în simfonic  „Coloana infinitului” de Tiberiu Olah şi      Gh. BERCEAI românesc  (Educaţie  muzicală,  Teatrul   educaţionale, şi cărţi, şi elemente de „cultură
                                                         . ________ ________ _ _  _   | radiofonic, Noapte bună copii, Istorie orală,  radio” şi „cultură video”, şi să instaleze, în
           NORME  PRIVIND                       2.  Valorile  în  vamă  pentru  bunurile  I ^cursurile  Iul  N.colae lorga etc.).  Idem,   fiecare unitate  şcolară, un mic  muzeu  al
                                                                                                                           şcolii şi o staţie meteorologică, chiar putem
            DETERMINAREA                     introduse  sau  scoase  în/di„  ,ară,  pe   cu „Integrala Caragiale” (1100 minute, cu   spune că revoluţia şcolii a demarat!
          VALORII ÎN VAMĂ                    orice  cale,  de  către  persoanele  fizice  |  toate  piesele  şi  „Momente  şi  schiţe”-le  (va urma)
                                             sunt  cele  în  vigoare  la  momentul  plăţii
          PENTRU  BUNURILE                   drepturilor  vamale.
             APARŢINÂND                         3.  Pentru  determinarea  valorilor în   s.c.  INSTALÂND  CONTOARE  DE  APĂ ÎN  APARTAMENTUL
           CĂLĂTORILOR  SI                   vamă  se  folosesc  cataloage,  docu­                  DUMNEAVOASTRĂ  ECONOMISIŢI  BANI!
                                             mentaţii de preţuri interne şi externe sau
          ALTOR  PERSOANE                    facturi,  conform  prezentelor  norme.
                   FIZICE                       4. Valorile în vamă-din lista de valori   RECEA  IM PEX S.R.L.
                                                                                       ✓ instalează apometre cu
         CAP.  I  Dispoziţii generale        în  vamă,  pentru  bunurile  aparţinând   plata în rate, la preţuri foarte   Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva: Str.
                                                                                                                   Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
         1.  Valorile  în  vamă  pentru  bunurile   călătorilor sau altor persoane fizice, care   avantajoase, în care sunt in­
      introduse  sau  scoase  din  ţara  de  călători   nu  fac  obiectul  unor  operaţiuni   cluse toate piesele, fitingurile,   Valoare  Avans  Nr.  rate  Dobândă
      ori  de  alte  persoane  fizice  se  stabilesc   comerciale,  se  stabilesc  în  euro,  sigilarea şi manopera  1  buc.  apometru  120  50  2     3%
                                                                                       ✓ asigură  servicii  com­
      pe  baza  „valorii  de  tranzacţie”,  potrivit   5.  Transformarea  în  lei  a  valorilor   plete şi încheie CONTRACTE   2 buc.  apometru  215  60  5  3%
                                                                                                                                       70
      art.  VII  paragraful  1  din  Acordul  gene­  în vamă se face potrivit dispoziţiilor art.   cu Asociaţiile  de  Proprietari   3 buc.  apometru  290  80  8 8  .  3%
                                                                                                                    apometru
                                                                                                                              365
                                                                                                             4 buc.
      ral  pentru  tarife  şi  comerţ  din  1994,   70-72  din  Regulamentul  de  aplicare  a   care  doresc  citirea  lunară,   5 buc.  apometru  430  90  8  3%
                                                                                                                                                       3%
      acceptat prin  Decretul  nr.  183/1980,  sau   Codului  vamal  al  României,  adoptat   calculul consumului şi factu­  6 buc.  apometru  490  100  8  3%
                                                                                    rarea acestora;
      prin  ordin  al  m inistrului  Finanţelor   prin  Hotărârea Guvernului  nr.  707/2006,   ✓ execută  reverificări   FIRMA A OBTINUT LOCUL I PE TARA IN DOMENIU
      publice  sub  forma unei  liste de  valori în   care  se  aplică  în  mod  corespunzător.  metrologice  prin  laborator   Relaţii  ia telefon:  225272,  zilnic între orele  8  -  18.00
      vamă,  la  propunerea  Autorităţii  Naţio­  Transmis de  C-tin A.  RAHOVEANU\  propriu                CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
      nale  a  Vămilor.                                   (va  urma)              ,
      C              y             j             f             —   Ziarul cctr& se r&sjy&ctă şi                                  v ă    respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8   9