Page 1 - Calauza_2006_866
P. 1

S ă p tă m â n a /   in d e p e n d e n t  a f /a t   în
                       23  -  29  NOIEMBRIE  2006
                                                                                                 s lu jb a   t u tu r o r   o a m e n ilo r



        Fondat la 1  februarie 1990 de  VALERIU BÂRGĂU                 Anul XVI  •  Nr.  8 6 6  •2006                   0,60 lei - 6.000 iei vechi *1 0  pagini
                                                                                                                                  PORTRET ROBOT:
                                                                                    cărui primar sunteţi.
        Editorial                                       INVITAT LA                                                              MANIA PERSECUŢIEI
                                                                                    Aşa  încât  vă  întreb:
                                                 „ CĂLĂUZA NOASTRĂ ”                cum  aţi  reuşit,  d-le                        -  urmare din nr. 865 -
           GUNOAIELE                             NICOLAE TIMIŞ,                     primar?                                  Modelul este acel Goya, care, după ce a
           NOASTRE,                                                                   -   De  doi  ani  de                 pictat pe bani, şi onoruri, bogaţii finanţatori,
                                                 p rim a r u l  o ra ş u lu i
            GUNOAIE                                        H a ţe g                 zile, în oraşul Haţeg                  s-a  răzbunat pe  ei,  devenind  caricaturist.
                                                                                    lucrurile  au început                  Eşecul în astfel de figuri monstruoase, a fost
          Până  când  „gâl­                     -  Cine străbate astăzi oraşul Haţeg,  nu   să se schimbe în bine.         numit  „capriciile”  lui  Goya...  însă  în
       ceava înţelepţilor”  se               poate  avea  decât cuvinte  de  laudă pentru   Spun  acest  lucru             urâţenia chipurilor pe care le ura fără să-şi
       mai linişteşte ar fi bine             oamenii  aflaţi  la  destinele  acestui  oraş,                                stingă ura, se ura pe SINE.  Eugen EVU
       ca noi să ne ocupăm de lucrurile fireşti ale   pentru că schimbările în bine sunt evidente   pentru că încă de la        -  continuare în pag. a 2 -a -
       vieţii, pentru că ele  alcătuiesc de fapt viaţa   pentru  oricine.  Ele  trădează  intr-un fe l  şi   intrarea în oraş se poate vedea că peste tot se
       noastră de zi cu zi. între noi şi ei e oarece   dragostea şi interesul dvs faţă de oraşul al  lucrează.   Mariana PÂNDARU
       diferenţă aşa că ne putem vedea liniştiţi de                                      -  continuare în pag. a 3 -a -
       bătutul covoarelor şi de curăţenia casei, căci                                                                         PARLAM ENTUL STRĂZII
       o boare de sărbători ne trece prin suflet. Ei,   Anatomia secundei                                                    • Sub semnul sprijinirii materiale a unor
       oricum,  nu  pot  avea  grija  noastră  când                                 comunismul  trebuie  să               persoane  defavorizate  din  Valea  Jiului,
       patimile  politice  le  stăpânesc  sufletul  şi   A N I, of, A N I...        dispară, pentru a face loc
       mintea, când oricât le-am trimite bezele, ei   E ca un oftat de amor fără speranţă, pe   unei  orânduriri.  pentru   Fundaţia Muncii  Deva  (preşedinte  Mihai
       stau încruntaţi, cu ochii pe adversar. Aşa că   care îl port în mine de la Revoluţia Română.   cei  mai  mulţi  dintre  cei   DINU) a organizat în municipiul Lupeni o
       cel  mai  bun  lucru  e  să  ne  vedem  de   Fluierau  gloanţele  iar  eu.  naiv.  gândeam:   23  de  milioane  de   acţiune umanitară oferind la 20 de familii
       „mărunţişurile” noastre,  că pentru noi. ele   "Doamne, ee curată va fi România, după ce   români, cu  totul  străină.  îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru femei,
       sunt cele mai importante..            vom  scutura  pătura  soioasă  de  parveniţi   Noi, atunci, visam să-l       copii şi bărbaţi.
          Şi  fiindcă  tot  e  vremea  curăţeniei,  să   politic!” Parveniţi politic, fireşte, căci Iacei   alungăm  pe  Ceauşescu,   Printre beneficiarii acestei inedite acţiuni
       vorbim despre curăţenie!  Am străbătut re­  de pe vastul tărâm al economiei, de pe lângă   să primenim România şi   am consemnat familiile: Simona Şureteanu,
       cent judeţul în mai multe direcţii  şi peste   câmpiile Elizee ale capitalismului ce  avea   să  asigurăm  o  viaţă   Ibrim  Cărămidaru,  Costel  Vlăstaru,
       tot,  drumurile  noastre  sunt  „garnisite”  cu   să vină încă nu  ne puteam  gândi -  pentru   decentă  -   atât,  o  viaţă   Beniamin Rus etc.   Ioan  VLAD
       gunoaie. Lipsa vegetaţiei şi a zăpezii a scos                                decentă -  pentru fiecare din locuitorii Ţării
       la  iveală  mizeria  omului  pe  obrazul   simplul motiv că,  cei  mai  mulţi dintre cei   Mioriţei.   Alexandru MIRONOV  -  continuare în pag. a 2 -a -
       pământului: mii de sticle de plastic, pungi   care  ne-am  riscat  -  prosteşte!  -  vieţile în   -  continuare în pag. a 2 -a -  '  PICĂTURA  DE  VENIN  SI...
       colorate, cutii de plastic etc. etp.  Pe defileul   decembrie 1989, nici măcar nu gândeam că
       Văii Jiului, pădurea de pe lângă calea ferată                                                                          LINGURIŢA  DE  MIERE
       este înţesată de astfel de gunoaie, drumurile,   PELERINAJ AL SCRIITORILOR   istoric  al  Cetăţii  Alba  Iulia,  scriitorii  au
       pe oriunde te-ai duce sunt la fel,  şi atunci   HUNEDORENI                  aprins lumânări şi s-au recules în Catedrala   APĂ PLATĂ, VENIN Şl MIERE
       am înţeles că, una din problemele  noastre   Un  grup  de  zece  scriitori  români,  au   ridicată între anii 1921 -  1922, de către fa­  (Pamflet)
       acute sunt gunoaiele, risipite peste tot cu o   făcut la  sfârşitul săptămânii trecute, într-o   milia  regală  a  României,  ca  simbol  al   Domule Haşa,  domnule  Haşa,  la  atâta
       dărnicie de nedescris. Să fie vorba de lipsa                                unităţii neamu-lui şi ca amintire a ctitoriei
       noastră de educaţie civică?!         zi superbă de toamnă târzie, un pelerinaj la   lui  Mihai  Viteazul,  catedrală  şi  unde   venin,  nici  un  strop  de  miere?!,  mă
          Am străbătut în vara asta şi câteva ţări   două dintre  locurile  sfinte  ale  ardelenilor.   Ferdinand  I,  rege  al  tuturor  românilor,   interpelează  o  „locatară”  cititoare  în...
       europene  şi  am  văzut  cum  e  la  ei  cu   Este  vorba  de  Catedrala  Reîntregirii                             ghimpi.  „De  unde,  doamnă?”,  replic,
       gunoaiele. Bunăoară nemţii, cum au scăpat   Neamului  de  la  Alba  Iulia  şi  mormântul   împreună cu Regina Maria s-au încoronat,   mierea e scumpă, produsele româneşti sunt
       de blestemul sticlelor de plastic, a peturilor   marelui  nostru  poet  Lucian  Blaga,  de  la   consfinţind astfel unirea de la  1918.  compromise prin reclame şi politică de stat.
       cum  se spune? Au  impus ca, pentru orice   Lancrăm.                                                 CRONICAR      D’aia politicienii noştri turciţi pe la Alcala
       cumperi în sticlă să dai sticlă în schimb. Iei   După  o  scurtă  plimbare  prin  centrul  -  continuare în pag. a 2 -a -  preferă,.rahatul” ecologic la cutie, nu învelit
       un bax de apă minerală, dai în schimb 4-6                                                                          în ziar şi consumat cu apă plată din Carpaţi,
       sticle de plastic de aceeaşi mărime. Nu ai,                                            electorală, ca partid pe-atunci în  îmbuteliată de te miri unde.
       plăteşti cu mai bine de un euro sticla. Aşa                                            opoziţie, fără căpetenie. Dl Stoi­
       s-a ajuns că fiecare om nu mai aruncă sticlele                                         ca,  omul  care  a  ţinut PNL-ul,   Tot ce-i românesc aduce a provincie şi
       de plastic ci le ţine pentru schimb, pentru                                                                        riu-i  de  bonton.  Nici  măcar  sarea.  N-o
       că şi nemţilor li se pare că un euro şi ceva                                           cât s-a aflat la conducerea sa, la   auzirăţi  ieri  pe  Maria de  la  unu?:   Fă,
       sticla, e cam scumpă. Am văzut cum, după                                               un procent de 6-7 Ia sută...  ”   Gherghino, de ce murăturile tale nu  prind
       o zi de kirwait, cu petrecere multă şi băutură,                                          Aflăm  că  membrii  PNL   floare?”   Pe’n că le pun cu apă plată şi
       oameni mai săraci culegeau rarele sticle de                                            Hunedoara, insistă către condu­  fără sare românească. Apa plată mi-o aduce
       prin iarbă, cu gândul să le predea la magazin,                                         cerea partidului,  să nu adere la   fiu-meu taman din Ispania.” Gligor HAŞA
       să scoată un ban. Şi uite aşa nemţii au scăpat                                         noua platformă.  „Situaţia creată   -  continuare în pag. a 2 -a -
       de  povara  sticlelor  de  plastic  în  mod                                            este  o  diversiune  şi  trebuie  să
       civilizat şi fără bătaie de cap.                                                      înţeleagă  toată  lumea  că  dacă
          Noi  în  schimb,  neştiind  valoarea unei                                           vor fi probleme în PNL, vor fi   SU B   VREME
       sticle  de  plastic,  nu  ne  pasă  pe  unde  o                                        probleme  şi  în  guvern  iar     CINE  SE  TEME  DE  TURCII?
       aruncăm.  Suntem  probabil  mai  bogaţi  ca                                            Comunitatea Europeană  nu  ar   în primul rând cei cărora  Li viu Turcu
       nemţii dacă ne permitem o asemenea risipă,                                             privi cu  ochi buni  acest  lucru.   le-a dezvăluit locul dovezilor şi le-a amintit
       în  supermarketurile  din  Germania,  lângă                                            Deci  suntem împotriva tuturor
       fiecare casă există un sac mare de plastic în                                          acelora  care  au  aderat  la   încă o dată numele în celebra listă. Pe ei, în
       care se pun sticlele aduse în schimbul celor                                           platforma Stolojan.  Noi  ne-am   ultimii  şaptesprezece  ani  nu  i-a  deranjat
       cumpărate pline. Când sacul se umple vine                                                                          presupunerile  celor  din  presă,  conform
       cineva şi-l înlocuieşte cu unul gol. La fel şi                                         exprimat nemulţumirea că nici   principiului  „câinii  latră,  caravana trece”.
       tomberoanele  sunt  puse  pe  categorii  de   PNL Hunedoara spune            unul  dintre cei care  au  aderat la platformă   Dar un om care a lucrat în sistem şi ştie de
       gunoi.  Şi  nimeni  nu îndrăzneşte  să  facă   N U  grupului Stolojan        n-au  venit înainte  să  aibă  o  discuţie,  cum   la faţa locului, este mai credibil şi îe poate
       altfel pentru că amenzile sunt mari...                                       era  normal,  în  organizaţie.  L-am întrebat   compromite mai rău. Pe ce se bazează aceştia
          Să sperăm că, la venirea Europei peste   •  PNL  din  jud.  Hunedoara,  prin   chiar şi pe colegul nostru Arion iar el dacă   când  neagă  cu  vehemenţă  colaborarea  cu
       noi se vor reglementa toate aceste aspecte,   conducerea sa,  şi-a precizat poziţia faţă de   era bărbat venea în biroul  nostru judeţean,   serviciile secrete nu ştim, dar unii dintre ei
       căci altfel riscăm într-o zi să fim îngropaţi   „Grupul Stolojan”. Ei spun: „In primul rând   că  doar  e  senator,  şi  ne  spunea care  este   s-ar putea să păţească precum a păţit Mona
       în  gunoaie.  S-a  văzut  şi  la  inundaţii  cum   să  ne  uităm  la  cei  care  au  făcut  această   părerea  sa.  Măcar  atunci  ştiam  ce  are  de   Muscă, să fie prinşi cu minciuna. Până atunci
       mii de peturi au dat năvală, purtate de ape,   platformă.  Dl  Stolojan  a  fost  la  început   gând,  dar  din  păcate  am  aflat  şi  noi  din   vor face frumos ca să nu supere pe nimeni
       prin gospodăriile oamenilor. Aşa că, atenţie   locomotiva care  trebuia  să  urce  dealul  cu   presă. Tot din presă am aflat şi de cei trei:   şi  mai  ales  pe  cei  mai  puternici  decât  ei,
       la  gunoaie  oameni  buni,  că  ele  riscă  să   partidul  său,  dar  s-a  oprit  Ia  mijlocul   Petrui, Opruţa, Nicoară şi Tomuţa. Toţi care   care ar putea într-adevăr să ajungă în arhivele
       devină  una  dintre  serioasele  noastre   dealului, din păcate. Nu l-am condamnat că   au  făcut  acest  gest  am  aflat  de  ei  prin
       probleme..                            a capotat la cursa prezidenţială, dar nu putem                               pe care Liviu Turcu le-a menţionat pentru
              Mariana PÂNDARU -BÂRGĂU                                               intermediul  presei.  Din păcate  acest  lucru   fiecare.   Alina Lucia MUSULBAŞ
                                             accepta  că  ne-a  lăsat  în  plină  campanie  nu trebuia să se întâmple.”   M.P.  -  continuare în pag. a 2 -a —
   1   2   3   4   5   6