Page 8 - Calauza_2006_866
P. 8

Pag. 8                                                                                                             Călăuza noastră nr. 866
                                                                                                                                   poemul  era  un  plâns  disperat
           CĂRŢI PENTRU CADOURI                                   I       Ţ U IC A   SAU B R A N D -U L                            pentru  condiţia  precară  a
                                                                         Ţă r a n u l u i A R D E LE A N                           ţăranului.  Ţuica  produsă  de
           Se  apropie  sărbătorile.     Iată prima  noastră  ofertă:  |                                                           ţăranul  ardelean,  îmbuteliată  şi
                                                                        După  tărăboiul  cu  Palinca,  numai,  ţuica  reprezintă  băutura  pusă  în  valoare,  aşa  cum  ar
        Fiecare  dintre  noi  se  gândeşte   Alfabetul straniu -V aleriu j
                                                                     prin  care  ungurii  doreau  să fie  exotică plătită  eu  bani  buni.  trebui,  ar  fi  unul  din  produsele,
        la  un  cadou  pentru  cei  dragi.  Bârgău -   10 lei;  • M area călă-.
                                                                     singurii  purtători  de  brand,  ca şi   Cine  o  produce  şi  cum  care l-ar ajuta să-şi clădească un
        Editura „Călăuza v.b.” vă vine  torie  -   Rabindranath  Tagore
                                                                     cu ir,  ei  ar fi  inventat „răchia” de  ajunge acolo, ştim ihai puţin, dar  alt  sat.  E  drept,  se  vinde  totuşi
        în ajutor şi vă oferă cărţi pentru   (poezie)  -   preţ  5  lei;  •  M ira -'
                                                                     fructe,  ţăranul  ardelean  ar putea  ar fi bine ca ţăranul să ştie, să fie  ţuică românescă,  dar nu produsă
        toate vârstele şi preferinţele.  Şi  colul  crudităţilor -   După  me-1
                                                                     avea  un  as  în  mânecă  şi,  dacă  informat şi mai  ales  să fie ajutat  acolo, în vatra satului.  „Rustic şi
        mai  ales  : la  preţuri  foarte  toda Giinter -   preţ 8 lei;  • Din i
                                                                     l-ar juca inteligent în jocul impus  Să-şi  reconsidere  soiurile  de  natural  sută  la  sută”,  cu  o  aşa
        convenabile.  Aşadar,  apelaţi  istoria  unui  tezaur (Tezaurul |
                                                                     de  noile  orientări  spre  o  afacere  pomi  fructiferi  „din  bătrâni”,  etichetă  produsul  ar fi  campion.
        cu  încredere  la  serviciile  Românesc  de  la  Moscova)  - 1
                                                                     a produselor naturale  ar  avea de  acele  soiuri  rezistente  şi  pro­  Sunt multe posibilităţi  pentru
        noastre, comandaţi, iar noi, prin   Petru  Olosu -  preţ  8  lei;  « A r-1  câştigat.       ductive.  Poetul  Ion  Gheorghe  redresarea  gospodăriei  ţărăneşti
        servicii  de  „Carte prin poştă”   dealul -  Ovidiu Popescu -  preţ
                                                                        Pe  navele  de  croazieră,  în  spunea într-o  poezie:  „Cine  are  şi una singură pentru distrugerea
        vă  vom  trim ite  la  dom iciliu  6 lei; • Verb şi flacără (poezie)   restaurantele  de  lux  ale  hote­  cinci  măslini  e  grec  bogat/ Dar  ei:  INDIFERENŢA!!!
        cărţile  dorite.              -   Carmen  Demea -   preţ  6  lei.  >  lurilor cu  „blazon”  din UE şi nu  în  Valahia  cresc  pruni” !  şi  tot  Adriana LĂSCĂU
                                                             între  noi  se  dezleagă  repede  vorba  şi  astfel  aflăm  „Eu  n-am  avut  ură  cu  nimeni  pe  lumea  asta.  Am  fost
       Nana  MAREA  FURDUI,                               povestea vieţii  dumneaei.  Orfană de  la vârsta de  6  ani,  omu nimărui şi nu m-am prins să mă sfădesc cu nimenea.
        -  c e a   m a i   v â r s t n ic a   f e m e ie  când tatăl său a murit în primul război mondial, de 48 de  M-am  străduit să fac  numai  bine în  viaţă.” Nana Marea
                                                          ani trăieşte singură, pentru că a avut doi soţi, dar amândoi  Furdui îşi pune adeseori în evidenţă şi calitatea de martor,
                  D IN  SATUL PLOPI
                                                          au murit. Primul, când s-a întors bolnav de pe frontul din  pe  care,  vârsta  i-p îngăduie.  Atunci  când este  vorba de
          Satul  Plopi.  Un  sat  răsfirat  pe  lunca. Mureşului,  cu  Rusia,  în  cel  de-al  doilea  război  şi  celălalt,  bolnav  de  punerea în posesie a titlului de proprietate pe holde despre
       gospodării  frumoase  şi  oameni  dornici  de  comunicare.  ciroză.  Nu  are  copii, dar sprijinul  i-a  venit "întotdeauna  care urmaşii  proprietarilor dintâi  nu  şi  le  mai  amintesc,
       Paşii  ne-au  purtat  până  aici,  în  căutarea  unei  femei  de  la fratele  său,  care  a locuit peste drum de casa ei,  iar  apelează la ea.  „Eu ţin minte cum au fost aşezate holdele
       devenită aproape legendă în  această zonă.  Este vorba  de  acum,  ajutorul i-1 dau nepoţii  şi strănepoţii pe care îi are.  pe vremuri, înainte de a veni colectivul -  mânce-1 focu”,
       MAREA  FURDUI,  cea  mai  vârstnică  femeie  din  satul   Care  a  fost  secretul  de  viaţă  lungă  al  domniei  sale?  ne  spune dumneaei.  Ne mai  vorbeşte şi  despre pensia ei
       cu  nume  de  poem.  Are  98  de  ani                                     „Am  fost  sănătoasă  tun,  am  de urmaş  după  al  doilea bărbat,  care este  mică,  dar are
       (împliniţi în luna octombrie) şi 48 de                                   I muncit pământul,  am văzut de  noroc cu  nepoţii  care o ajută.  I-au  adus şi  lemne de foc,
       ani de când trăieşte în casa dumneaei                                    i gospodărie,  am  mâncat  să­  aşa  că  nu-i  este  frică  de  iarnă.  Acum  nu  mai  iese  din
       -   „ultima  pe  uliţa  spre  balastieră”                                 nătos  şi  când  se  putea -  câte  ograda ei decât la biserică. îi plac florile şi la fereastra sa
       cum  ne îndrumă cineva,  că doar tot                                     iun  păhăruţ de răchie de casă.”  muşcatele îi  veghează puţinul  somn.
       satul  o  ştie  şi o preţuieşte!  Ajungem                                 La  ora  actuală,  povara  anilor   Când  vine  vremea  să plecăm  ne  conduce  la  poartă,
       la poarta căsuţei  din secol trecut,  pe                                  îi  dă  insomnii,  nu  doarme  bucuroasă de oaspeţi,  ne promitem una alteia că,  la anu,
       prispa căreia o bătrânică stă aplecată,                                   nopţile  decât  foarte  puţin  şi  de ziua sa, ne vom întâlni din nou. Mereu mai găseşte câte
       preocupată cu ceva treburi.  Strigăm,                                    [ rugăciunea  ei  este  mereu  ceva din viaţa sa să ne povestească, semn că i-a făcut plă- $
       dar ea este prea prinsă de treaba ei şi                                   aceeaşi:  Doamne,  să  nu  mă  cere vizita noastră,  sopotindu-ne de-acum prieteni, apoi ne
       nu ne aude. Intrăm în curte şi de-abia                                    pedepseşti  în  aşa  fel  încât  să  face semne cu mâna până ce maşina dispare la primul cot
       când  suntem  lângă  prispă  ne  dă                                      J nu mă pot scula din pat.  Când  al  uliţei.  Iar noi,, ne vedem  de drum, închizând în  inima
       atenţie. Nu prea înţelege cine suntem                                     îmi  tai  viaţa,  să  mi-o  tai  noastiă, pentru totdeauna, icoana nanei Marea Furdui, cro­
       şi ce vrem,  dar când aude de  „Călăuza”, îşi  aminteşte că  deodată,  Doamne,  să  nu  mă  chinui”.   nica vie a acestor locuri.   Mariana PÂNDARU
       anul  trecut,  pe  vremea asta,  a  fost la ea  Valeriu  Bârgău,   Şi  ia  ora  aceasia,  găspodăria  şi  grădina  este
       aducându-i daruri  de ziua ei...  Auzise de  decesul  lui  şi îi  întreţinută  de  ea.  Are  un  câine,  cinci  găini,  iar   ( J H O l  f \ A   \ 1 X A    NOUTAJI  LA  EDITURA
       părea rău tare. Noi, i-am amintit că şi atunci  şi acum. cea  grădina  de  zarzavaturi  şi-a  săpat-o  singură.  La   BAJtSAV  C Ă L Ă U Z Ă   v .b .
       care  ne-a  propus  această  vizită  a  fost  d-na  Doina  întrebarea mea. uimită că mai sapă şi la vârsta asta,         De  curând,  la  editura  „Călăuza
       Moroianu,  din  Hunedoara,  consăteană  de  a  dumneaei.  îmi  răspunde  cu  mândrie:  „Eu?  Hee...  am  săpat şi     v.b.”  a  apărut  volumul  de  versuri
       Auzind aşa, nana Marea, prinde parcă mai multă încredere  anu  ăsta.  Am  nouă  sad  de  cucuruz  pe  care  eu        „OAMENI  ŞI  ANOTIM PURI”
       în  noi  şi  ne  invită  în  căsuţa  sa,  curată  şi  cu  un  plăcut  l-am  săpat,  eu  l-am  cules,  eu  l-am  tăiat şi eu l-am   semnat de CAROLINA NINA BÂR­
       miros de mâncare. Mâncare de post, cum aveam să aflăm,  cărat în  cotarcă.  M-a ajutat Dumnezeu.  E drept că          SAN. Volumul cuprinde circa 400 de
       crumpi. îi dăm buchetul de garoafe roşii şi câteva bunătăţi,  sunt  slăbită, dar Dumnezeu îmi dă putere. Doamne       poezii -  „rod al gândurii mele din pe­
       fructe  şi  dulciuri,  de care se bucură cu  măsură,  ca să nu  nu  mă lăsa,  dă-mi  putere, aşa-zic când am ceva de   m m  u AHoimpum  rioada 2002 -  2006; pasiunea şi pana­
       credem noi  că ea chiar aştepta daruri din partea noastră.   lucru.”  O întreb  apoi cum  se împacă ea cu  sătenii    ceul din aceşti ani”, după cum mărtu­
       Demnitatea  omului  simplii  este  extraordinară.  şi  vecinii  săi  şi îmi  dă din nou un răspuns înţelept:          riseşte  autoarea,  pe  coperta cărţii.

                                                                                    la  Rovinari.  Mi-a zis  atunci:  Faur,  e oţel  s-a  părut  că  am  râs  ironic  şi  am  fostţ'-'-
       Specialiştii noştri de talie mondiala sunt                                   de-al  tău  de  la  Hunedoara!  I-am  replicat  chemat la partid,  la primul secretar Popa,
                   acum plecaţi în „bejenie”...                                     că  fisurile  au  apărut  la  cazan  datorită ‘  să  dau  explicaţii  şi  cu  greu  am  scăpat
                                                                                    nerespectării  regimului  termic  de  încăl-  nesancţionat.
        spune ing.  SA B IN  FAUR,  fo s t d ire c ta t g en erai a ! C.S.H.        zire.  S-a  analizat  problema  şi  mi-a  dat   -  Practic,  în perioada  1957-1990 cât
                                                                                    dreptate!                              aţi activat  la  combinat aţi avut funcţii
              -  urmare din nr.  865 -       aveam divergenţe cu primul ministru care  Tot  în  particular  i-am   spus  că  tehnice  de  răspundere,  aţi  ajutat
          -   Ce  credeţi  că  s-a  întâmplat  după  probabil din invidie, ajuta numai Galaţiul,  siderurgiştii  lucrează în  condiţii  grele  şi  combinatul  să  se  dezvolte  şi  aţi ajutat
       1990  la  combinat?                   motivând că  Hunedoara  se  poate  ajuta  şi  au  nevoie  de  alimentaţie.  S-a  uitat în jur  Hunedoara.
          -   S-au  făcut  angajări  haotice  şj  singură.  Fusesem  declaraţi  prin  decret  şi, privind dealurile din jurul Hunedoarei,   —  Da,  Hunedoara  s-a  dezvoltai
       disciplina  a devenit facultativă,  odată  cu  prezidenţial,  combinat erou.   mi-a  recomandat  să  fac  o  crescătorie  de  puternic. De la 7000 de locuitori s-a ajuns
       vandalizarea combinatului, chiar şi de cei   — Cum aţi  reuşit să scăpaţi de această  porci,  teren  am  destul  şi  mai  creez  şi  la  o  populaţie  de  81.000  de  locuitori  şi
       care  aveau  sarcini  de  conducere.   funcţie?                              locuri  de  muncă.  Aşa  ş-a  „născut”  pentru fiecare familie s-au construit case,
          -  Noii patroni indiano-englezi, se pare   —  Soţia  mea  nu  a  vrut  nici  în  ruptul  crescătoria  de  porci  a  com binatului,  apartam ente.  De  altfel  cu  bani  de  la
       că  au  rentabilizat ce  a mai  rămas  din  capului  să  părăsească  Hunedoara  şi  am  Carnea de porc era pe piaţă 30 de lei1 kg  Hunedoara  s-au construit  locuinţe  cam
       combinat.  Cum credeţi că au  reuşit?   ajuns la divergenţe cu  partidul.  Am făcut  dar la noi era  15  lei/ kg.   în  toată  România.
          -   Au  reintrodus  disciplina.    revenirea  la  com binat  pe  funcţia  de  Am,  făcut  m icrocantine  la  fiecare   -  La revoluţie aţi fost umilit, de cei pe
          -  Aţi fost o perioadă ministru...   director  general,  dar mi  s-au  luat  toate  secţie,  unde  muncitorii  serveau  o  masă  care i-aţi ajutat cândva!
          -  Din cei 20 de ani cât am  fost director  funcţiile  politice.          caldă la preţ de 6 lei,  3 feluri de mâncare   -   Nu  numai  eu.  Aşa  s-a întâmplat  şi
       general al CSH, timp de 9 luni am fost şi   -   Cu familia  Ceauşescu  în  ce  relaţii  şi  în  plus  le  dădeam  carne  de  porc  şi  cu  Isus  Hristos.
       ministru.  Am  fost  pus  ministru,  datorită  aţi fost?                     pasăre pe bonuri, pentru familie, la preţuri   -   Vă  mulţumesc  dle  Sabin  Faur.
       rezultatelor  de  la  combinat  dar  nu  mi-a   -   Pe  preşedintele  Nicolae  Ceauşescu  modice.                   Dumnezeu  să  vă  dea  sănătate!  Vă
       cerut nimeni părerea dacă doresc  sau  nu,  l-am primit în calitate de director general,   -   Dar  cu  „tovarăşa”  Elena  în  ce  mărturisesc că ideea de a vă lua interviu
       această  funcţie.                     în  cele  3  vizite,  pe  care  le-a  făcut  la  relaţii aţi fost?   *  .     nu a fost a mea.  A fost a  hunedorenilor
          -  Prin  Hunedoara  circulau  diverse  Hunedoara  şi  în  total  cu  întâlnirile  de  la   -   La  un  moment  dat,  în  urma  ulti-  care  vă  iubesc,  a  celor anonimi  care
       poveşti,  că aţi avut probleme  cu familia  Bucureşti,  cam  de  10  ori.    mei  vizite  de  lucru  la  Hunedoara,  şi-au  crescut  copiii  în  siguranţă şi  nu
       Ceauşescu.                              ■   Ce  impresie v-a făcut ca om?    Ceauşescu  dorea  să  mai  facem  la  Hu-  în ultimul  rând,  a acelor hunedoreni,  ai '
          -   In  perioada  aceea  nu  am,  avut   -   Era^ cumsecade,  un  om  inteligent  şi  nedoara  10  cuptoare  electrice  de  100  căror  copii  îşi  încearcă norocul prin
       probleme  cu  familia  Ceauşescu,  dar  am  integru:  în particular,  de  multe ori  ne-am  de  tone.  Avea  mare  încredere  în  hune-  lumea  largă.  Ce  regretaţi acum?
       avut  cu  Constantin  Dăscălescu,  care  era  contrazis  pe  probleme  tehnice  şi  nu  s-a  doreni,  în  capitalul  uman  şi  tehnic  de   -   Că  fiul  meu  cu  familia  lui  nu  sunt
       prim-ministru.  Răspundeam  de compar-  supărat.                             aici.  Când  mi  s-a  cerut  părerea  i-am  alături  de  mine.  Ei  locuiesc  acum  în
       timentul  producţie  şi  săptămânal  meri   îmi  aduc  aminte  că  se  fisurase  în  spus  că  ar  fi  bine  să  mai  facem  doar  5  America.  Şi  la  bătrâneţe...
       geam  la  şedinţele  de  guvern.  Mereu  exploatare cazanul de la termocentrala.de  cuptoare  de  200  tone.  „Tovarăşei”  i   Constantin GRECII, Hunedoara
                                    IWClSi S  TILsi  — Z ia r u l ca re se   resjpectă  ş i pa  re sp e c ta
   3   4   5   6   7   8   9   10