Page 8 - Calauza_2006_867
P. 8

Pag. 8                                                                                                            Călăuza noastră nr. 867

                                              bunurilor    fostelor
        UMANUL PADURENHOR                                                             DOSARELE DISCOGRAFICE:  „THE WALL
                                              CAP-uri,  a  gostatelor,
                                              a  dus  la  îmbogăţirea                               (D in   în s e m n ă r ile  u n u i r o c k e r  v e te ra n )
                                              unora  care  nu  mai  ţin
          Sub  acest  titlu  încercăm  să  analizăm  demult  cont  de  viaţa                                    -  urmare din nr.  866 -
        cât  ne  mai  rămâne  nouă,  muritorilor  de  m uritorului  de  rând,           IV .  Mă  opresc...  Se-aude  o  voce   V. Mă simt responsabil, prin atitudine
        rând,  după  ce  suntem  nevoiţi  să  facem  care  acum  este  pen­          şopţind  în  liniştea  nopţii:  „spectacolul  şi  gândire  matură,  să  m ilitez  pentru
        împărţelile.  Şi  asta,  pentru  că  rezultatul  sionar  sau  cu  o  pensie   trebuie  să  continue...”  Tresar.  Cu  m enţinerea  integrităţii  spiritului  în
        împărţelii  dintr-un  produs  se  numeşte  de urmaş.  Deşi se spu­           răsuflarea  sugrumată  de  emoţie,  aştept  adevărata  sa  dimensiune  astrală  şi  s-o
        CÂT.  Asta cred că o ştie fiecare om care  ne că Produsul Intern Brut se împarte fără  să  se  domolească  ritmul  tremurând  al  păstrez  veşnic  vie,  sculptând-o  cu
        a făcut patru  clase.  Produsul  Intern  Brut  discriminări  la  întreaga  societate  care  a  pulsului.  Trec  minute,  poate  chiar  ore..  majuscule  pe  monolitul  enciclopedic  al
        al  Rom âniei,  până  în  anul  1989,  se  participat  la  crearea  lui,  culmea  este  că  Nici o schimbare suspectă.  Doar adierea  generaţiilor.  Noul  m ileniu  ne  aver­
        număra  în  miliarde  de  dolari,  un  dolar  toţi  neaveniţii  străini  şi  români,  şi-au  unui  vânt  hoinar  se  strecoară  printre  tizează,  cu  încăpăţânare,  să  nu  ne
        avea  valoarea  de  10-11  lei,  marca  împărţit  câtul  preferenţial.  Şi  acum  cine  umbre.  Clopotul  singurătăţii  veghează  lăsăm  păcăliţi  de  falsele  buletine  meteo,
        germană  avea  6  lei  iar  cu  10  lei  un  om  îl  mai  poate  dărâma  pe  Vântu,  Patriciu,  palida  rază  de  lumină  oprită  la  porţile  mixate  pe  hărţi  imaginare,  care  anunţă
        putea trăi o zi bună, ba putea face şi  câte  Stolojan, Tăriceanu etc ete. Toţi aceia care   zorilor...  Dincolo  de  stele,  universul  se  periodic  numai  vreme  însorită;  când
        o mică economie de  la o zi  la alta.  După  şi-au  împărţit  neloial  produsul  realizat  odihneşte  pentru  mâine.  Mă  cutremură  fiecare  personaj  al  teatrului  cotidian
        1989,  toată  avuţia  naţională  a  fost  de  poporul  român  până  în  anul  1989.  un  gând  pesimist:  „voi  reuşi,  oare,  să  sim te  din  plin  fără  nici  o  indexare,
       îm părţită  între  anumiţi  indivizi  care,  Ce  a  mai  rămas  din  CÂŢUL  neîmpărţit   reconstruiesc  integral  acest  zid ?...”  schimbările  necontrolate  ale  vântului,
        dintr-un  interes  personal  au  făli meritat,  este  CEC-uI,  care  a  fost  creat  de  Cuza.   Trezit  din  am orţeală,  conştiinţa  mă  mai  ales  din  sector  vestic,  şi  presiunea,
        au  furat,  au  vândut  la  un  preţ  de  nimic,  Tot  el  a  înfiinţat  şi  pompierii, jandar­  încurajează tacit. Unele eforturi spirituale  nu  neapărat  atm osferică,  coborând
        apoi  au cumpărat  din  nou  pentru  ca apoi  meria  şi  un  cod  penal  din  care  se  mai   nu  pot  fi  niciodată  evaluate,  dacă  n-ai  vizibil  chiar  sub  limita  normală  a  unei
        să  vândă  la  preţuri  exorbitante.  păstrează  puţin.  El  a  făcut  adevărată   convingerea  că  merită  orice  sacrificiu...  convieţuiri  decente...  /  adio  cer  senin,
          Tot  produsul  societăţii  rom âneşti  reformă  iar  voi,  datorită  funcţiilor  pe   Superbă  alinare.  „...  oooh,  mamă,  este  adio...”.
        realizat până în anul  1989 a fost împărţit  care  le  deţineţi  vă împărţiţi  acest  CÂT.  doar  un  timp  pierdut?...”  (va urma)     Ştefan BUDOI
        la  un  număr  infim  de  oameni  care  de   Vă  sfătuiesc,  nu mai asupriţi  poporul
        fapt  nici  nu  au  prea  contribuit  la  acel   prin  taxe  şi  impozite  că nu  veţi  moşteni     DRUM UL LÂ N II
        produs,  dar  au  participat  la  împărţirea  pământul  şi  totul  se  va  răzbuna.  Nimic
        lui.  Falimentarea  băncilor,  distrugerea  nu  este  veşnic  pe  acest  pământ  iar  voi   -  sau cum se pierde o bogăţie...
        minelor,  a  combinatelor,  distrugerea  şi   veţi rămâne în istorie, prin ceea ce faceţi.
        falim entarea  agriculturii,  îm părţirea      Gheorghe NECULA,  Ghelari
                                                                                        Drumul  lânii...înfundat  serai” decât  superbele  ma-  concurându-le cu succes pe
                                                           ce  maeştrii  in  arta  com­  lamentabil.  De  ce?  De  ce  cate  tradiţionale!?
              GOOD  B Y E ,  SECUI                         binaţiilor  şi  dezinfor­  domnilor  ştie  tot  şi-atot-   Procesatori  poate  totuşi   celebrele  stofe  englezeşti.
                                                           mărilor  -   îşi  desăvârşesc                                                 La  magazinele  de  firmă
                                                                                     putemici,  aţi  permis  asta?  ar  fi,  dar  cum  să  se  des­
          Când  m-am  hotărât  să  factură  numit  DOSARI-  opera  crim inală.  Creştin                                                  din  Mall-uri dai  o avere pe
                                                                                        în luna iulie a acestui an,  curce în  brambureala biro­
        vă  scriu  îmi  reveneau  ADA, întrebându-se ce  vor.  contra  preot,  elev  contra                                              un  puflover  shetland  d a i ^
                                                                                     un  sau nişte inconştienţi  au  cratică  de  la  noi.  Cine-i  nu  din  lâna  de  la  noi  ci
        obsedant  în  minte,  vorbele  pune  mâine,  copiilor,  pe  profesor,  cetăţean  contra
                                                                                     aruncat  ,pe  M âlul  M u­  poate  sprijini  pe  cei  care  dintr-o  lână  de  calitate
        lui Qctavian Palen „tot mai   masă.  Sărăcie,  şomaj,  boli,  politician  -   totul  într-un
                                                                                     reşului  lână,  aşa cam câtă  şi-ar pune mintea la o astfel  inferioară  şi  după  câteva
        mult  mă  tentează să zic  că  jafuri  la  lumina  zilei,  vacarm  infernal  -   în  timp
                                                                                     intră  într-un  camion  mare  de  provocare?  Oierul,  spălări  ajungi  la concluzia
        mi-e ruşine că sunt român.”  mascarade  pe ecranele TV,  ce  societatea  reclamă  în
                                                                                     şi  bine  burduşit.  Au  arun­  dacă  până  nu  demult  că  numai  calitate  nu  ai
        Ultima  găselniţă  a  unora -   corupţie  la  tot  pasul,  totul  regim de  urgenţă,  prezenţa
                                                                                     cat  cu  o  inconştienţă  aştepta tunsul oilor ca pe o  cumpărat.
        direct  interesaţi  în  mani­  purtând  izul  cancerului  vidanjorilor
                                                                                     crumnaiâ,  cmar  pe  maiui  etapă  importantă  a  re­  Tot vorbim de atragerea
       pularea  şi  deturnarea  ro­  social.                  Păsări  de  pradă  sau
                                                                                     Mureşului,  Mureş care de  zultatului  muncii  lui,  turiştilor, la ce să vină? La
       mânului  de  ia  problemele   Combinaţii  sinistre, jo­  cameleoni  versaţi  în  arta
                                                                                     fapt  este  un  fel  de  bandă  acum  lâna  rezultată  la  sărbătorile oraşelor unde
       grave  -   sărăcie,  corupţie,  curi  sordide,  obiective  fu­  metamorfozării,  aroganţi
                                                                                     transportoare  pentru  PET-  tunsul  oilor  este  o  mare  apar incaşi  sau  azteci  ca
       lipsa  locurilor  de  muncă  neste,  la  care  se  adaugă  călcând  pe  cadavrele  prin­
                                                                                     uri.  Lâna  mai  lipsea  să  bătaie  de  cap.  Auzim  de  rapsozi  populari  români?
       ş.a.m.d.  -  este  dezgroparea  miopia  şi  prostia  noastră,  cipiilor -  ticăloşi  sau  asa­
                                                                                     ajungă  în  apă!  Am  mai  fabrici  emblematice,  cum  Nu  că nu  ar fi  exotici,  dar
       unui  mort  care  se  numea  fac  astăzi  deliciul  unora  sini,  activişti  sau  securişti,
       Securitate  .  în  timp ce  unii  dintre  semenii  noştri.  Ci­  toţi constituie  grădina zoo­  văzut  iarăşi  cum o  vajnică  este  Cisnădia,  că  sunt  adevăraţii  noştri  artizani?
       „ţin  cu  dinţii”  să  se  neva  scormoneşte  în  haz­  logică  a  scenei  politice   ţărancă  a pus patru  saci cu  preluate de străini şi produc  Dar  LÂNA  şi  minunatele
       înfăţişeze  opiniei  publice,  nalele  trecutului.  româneşti.                lână  să-i ridice  gunoierii.  cu  mare  succes:  KITSCH-  produse  ce  se  pot  obţine?
       drept  fecioare  morale,  alţii   Dureri,  jale,  boli  -       (va urma)     Ce  nevoie  mai  avea  de  uri;  covoare  cu  Tom  şi  Pe tărâmuri mai îndepărtate
       se  uită  disperaţi  la  circul  ţipetele neputinţei  ne sfâşie   Constantin RUSU,   acest  produs?  Plăpumi  nu  Jerry...  Nemaivorbind  de  ■  de noi, în Mexic se trăieşte
       ieftin  şi  de cea mai  proastă • inima ceas de ceas -  în timp    Petroşani  mai  doreşte,  acum  sunt  covoarele  tradiţionale,  tu­  în  bună  parte  din  turism
                                                                                     pilote  chinezeşti  (de  unică  riştii  străinii  rămân  uimiţi   şi din profiturile ce se obţin ţ/f
          S C.  PSIHOCONSULT  APTITUDINAL  S.R.L.                                    folosinţă)  la  hipermarket.  de  frumuseţea  lor!  din  turism.  N-ai  să  vezi
                                                                                     Acest  produs  autohton,    Călcat  nemilos    de  turist  pe  aceste  meleaguri
                                                                                     LÂNA,  pentru  unii  ar  vremi,  ţăranul  român  îm­  care  să  nu-şi  achiziţioneze
                                                                                     însemna  ÂUR.  Pentru  noi,  povărat de facturi  şi  taxe  a  drept  suvenir  un  covor
                                        p e n t r u
                                                                                     din  păcate,  lâna  nu  mai  uitat  demult că este  postul  ţesut  manual!  Nici  nu  se
                      S I G U R A A J T A   C I R C U L A Ţ I E I
                  —                                                                  valorează  .mare  lucru!   Crăciunului  şi  din  răz­  poate  compara  cu  ce  s-ar
                            P R O T E C Ţ I A   M U A J C H
                        -                                                            S-a înlocuit lâna cu tot felul  boaiele de ţesut pe vremuri   putea  realiza^  la  noi!
           DEVA,  str. Iuliu Maniu,  lângă Agenţia LOTO,  intersecţia cu B-dul       de  produse  sintetice  şi  ieşeau  adevărate  opere  de  Dar...Drumul  LÂNII la noi
                        Decebal, de la Piaţă. Bloc A, sc. A, parter.                 ea,  sărmana  mioară  ne-o  artă.  Să  nu  mai  vorbim  are  parfum  de  legendă  cu
        Program:  luni,  mărfi,  miercuri,  Joi,  intre  orele  09.00-14.00,  vineri   dăruie  an  de  an...  de  po­  despre  stofele  din  lână  ce  final  trist...
                09.00  -  12.00. Telefon:  0724/219327;  0254/223333.
                                                                                     mană!  Mai  bine  oribilele  se  produceau  în  România,  Adriana  LĂSCĂU
                                                                                     carpete  cu  „Răpirea  din
                                                                                                              Fărâ corticoizi!
                                     •  La uşa unei  gospodine
                                   sună  un  cerşetor.                                                         Cele mai modeme metode de tratament
                                     -   Aveţi  sticle  goale  de   •  Aluatul  de  prăjitură  trebuie  întotdeauna  pus  la
           •  Un  soldat în  termen  se  bere?               rece  timp  de  o  oră,  înainte  de  a  fi  întins  şi  pus  la
        plânge  şefilor:             -  Arăt eu  ca  o  persoană  cuptor.
           -  Din nou am găsit pietre  care  bea  bere?         •  Aluatul  fraged este mai  potrivit cu  fructele  roşii
        în  ciorbă.                  -   Daţi-mi  atunci  nişte   pentru  că  acestea  lasă  multă  zeamă  la  copt.  PSORIAZIS
           -  Tu eşti un bărbat venit  sticle  goale  de  oţet...  •  Cel  mai  bine  aluatul  se  păstrează  într-o  pungă
        să-şi servească ţara, nu să se   •  lin  cetăţean  furios   de plastic,  ţinut  la rece, în  frigider sau în  congelator.
        plângă!                    reclamă  la  poliţie:        • Carnea de vită rămâne foarte proaspătă mai multe
           -   Da.  însă  eu  vreau  s-o   -   în  intersecţia  de  la  zile  dacă  se înfăşoară în hârtie  unsă cu  ulei.
        servesc,  nu  s-o  mănânc...  Universitate,  pe  trecerea  de   •  Friptura din  came de  vită  se  păstrează  zemoasă           S 0256 302 589
           • Ştiind reputaţia familiei,  pietoni,  o maşină era să mă  dacă,  înainte  de  a  pune  la  fript,  se  scufundă în  apă                rimisooro
        directorul îl întreabă pe Bulă:  calce.  Ba,  pe  deasupra,   clocotită  ,  după  care  se  şterge  cu  un  prosop  uscat.        ■■.vww -P5C rcrr i$$ ro
           -   Soţia  dumitale  ştie  că  şoferul a coborât şi mi-a dat   • Carnea de vită folosită pentm supă trebuie să se
        m-ai  invitat  Ia  masă?   un  picior în  fund.      pună  la fiert în  apă rece.
           -   Ba'  bine  că  nu!  Toată  -   Aţi  reţinut  numărul?  • Creierul de porc sau de vită se lasă câteva minute
        dimineaţa  ne-am  certat  din   -   Da,  cred  că  purta  nu­  în apă călduţă pentru  a putea scoate pieliţa mai  uşor.
        cauza  asta...    t        mărul  42...                                       Nana VEVA               CENTRU MEDICAL DERMATOLOGIC

                                                                 — Z i a r u l   c a r e   s e   r e s p e c tă   ş i  v a   r e s p e c tă
   3   4   5   6   7   8   9   10