Page 4 - Calauza_2007_881
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 881
atragă atenţia în legătură cu unele greşeli snobism şi afaceri pe scară mare. Lupta
MARELE CO M PLOT-M ONOIAL/ZAREA
şi exagerări. asociaţiilor de tip „Colţ Alb” împotriva
ANIMALE DE COMPANIE ÎN EUROPA DE EST Aici, în est, situaţia animalelor de „m asacrelor” face parte din „lupta
companie nu poate fi fnai bună decât civilizaţiilor”.
(sau companie şi magie) cea a oamenilor. Se evocă adesea drama De la o vreme o altă categorie de
cîinilor vagabonzi, mai ales în România. snobi (snoabe) în Rom ânia, Rusia,
Europa de Vest sau Europa îmbuibată Rusia majoritatea proprietarilor ţin un E drept că, mai ales în capitală, aceştia Belarus este preocupată de fenomene
nu prea este iubitoare de animale de câine pentru paza casei şi o pisică pentru formează haite şi sunt un pericol public. paranormale, cum ar fi telepatia om-
companie. într-un studiu publicat în şoareci. Cu alte cuvinte majoritatea deţin Mii de oameni şi mai ales de copii şi animal.
Austria întâlnim următoarele statistici: în astfel de animale din raţiuni utilitare şi bătrâni sunt atacaţi şi muşcaţi. Grav mi se pare faptul că atât în Vest
21% din casele austriece trăiesc câini şi tradiţionale. Solicitarea unor măsuri din partea cât şi în Est au apărut exagerări, acor-
în 19% întâlneşti pisici, în timp ce în în spaţiul est-european se pune altfel populaţiei nu înseamnă că românii nu dându-se mai multă atenţie animalelor
Europa Centrală şi de Est aproximativ problema relaţiilor dintre om şi animal, iubesc anim alele. Că acqşti câini de companie decât copiilor defavorizaţi
41% de familii cresc câini şi 30% pisici, aici oamenii mai răsăriţi refuzând să mai vagabonzi adesea sunt hrăniţi, dar nu ori cu handicap.
în' U ngaria, Cehia, Slovacia lum ea prim ească lecţii de la vest-europeni. adoptaţi, asta ţine mai curând de raţiuni Oricum problema este una de nouă
„bună” este preocupată de buna com D im potrivă ei, apelând la tradiţii şi financiare. O categorie aparte este cea a ordine economică şi chiar de integrare.
panie. în Polonia, România, Bulgaria şi cultură istorică, se cred îndreptăţiţi să le câinilor de dresaj, asta, însă, ţine de Gligor HAŞA
ASOCIAŢIA N A ŢIO N ALA A ferit tithil de „Cetăţean de
Onoare” al municipiului Deva. CONCURSLITERAR
VETERANILOR DE RĂZBOI -
Preocupat de evocarea aspec REGULAMENTUL CUNCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE Şl
FILIALA JUDEŢULUI HUNEDOARA telor celui de-al doilea război
SE PREZINTĂ mondial, veteranul Dumitru Su PROZĂ SCURTĂ „MAGDAISANQS- EUSEBIU CAMILAR-
san a scris şi publicat următoarele CONSTANTIN ŞTEFURIUC”
- urmare din nr. 880 -
lucrări închinate confruntărilor Ediţia a XH-a, 25-27mai2007- SUCEAVA-UDEŞTi
încă de la alegerea sa, în data aceea posibilitatea să-şi la care a participat în calitate de
1990, Biroul executiv al Filialei rezolve sediul şi să-l facă func combatant în linia întâi a luptelor ' Concursul îşi propune să completă, numărul de telefon.
A.N.V.R. a fost preocupat de ţionarul scopurilor sale cultural- pentru eliberarea Ardealului: I descopere, să sprijine şi să Fiecare participant* are
redobândirea sediului Asociaţiei educative, conducerea „Casinei” • „Cel mai greu examen - I prom oveze noi şi autentice dreptul de a se înscrie în
culturale „Casina Naţională”, o a donat localul său Ministerului Păuliş 1944” Ed. „Dacia” Cluj- | talente. concurs cu cinci poezii şi/său
clădire impunătoare, situată în Apărării Naţionale prin „Con Napoca 1989; | Condiţii de participare: trei proze scurte, care nu au
centrul oraşului Deva. între cele tractul de donaţie imobiliară” şi • „Omul care a murit de două | Consiliul Judeţean Sucea- fost trimise la alte concursuri
două războaie mondiale, printr-o „încheiere de autentificare nr. ori”, Ed. „Concordia”, Deva, | va, Centrul Judeţean pentru literare;
bună înţelegere între condu 1304, Anul 2000, luna iunie, 1994; | C onservarea şi Prom ovarea D esfăşurarea concursului:
cerea „Casinei N aţionale” şi ziua 1” - documente întocmite • „Examen la Păuliş” -volum j Culturii Tradiţionale Suceava, Manifestările se vor finaliza
conducerea Garnizoanei Milita de notarul public Stoica Elena. tipărit cu sprijinul Consiliului în colaborare, cu Societatea pe 25-27 mai şi vor consta în
re din Deva, această clădire avea în momentul fie faţă, întregul Judeţean Hunedoara, Deva 1995 Scriitorilor Bucovineni, Pri- şezători literare, recitaluri de
pe frontispiciul său denumirea etaj, care are pe frontispiciul său • „Păuliş 1944-2004”, Ed. măria comunei Udeşti, Corn-, poezie, vizite la muzee şi mo
„Cercul Civil-Militar” şi avea un inscripţia „Cercul Militar -Deva”, „Corvin”, Deva, 2004; ' plexul Muzeal Bucovina şi Re- num ente de artă din judeţ,
important rol educativ pentru este renovat şi amenajat - propriu De asemenea a realizat mo I dacţia cotidianului „CRAI realizate cu participarea mem
întreaga populaţie a oraşului prin unei bogate şi variate activităţi nografia intitulată: „Ionel Pop I NOU” Suceava, organizea- brilor juriului şi a altor perso
activităţile cultural-artistice în cultural-artistice şi educative, în sau recuperarea timpului trecut”, I ză ediţia a Xll-a a Concursu- nalităţi literare.
incinta sa. Prin instaurarea care se desfăşoară: conferinţe, S.C. „Polidava”, Deva, 1997 - | lui naţional de poezie şi pro- Juriul concursului va fi
regimului comunist. Asociaţia simpozioane, lansări de cărţi, lucrare închinată vieţii şi acti l ză scurtă „M agda Isanos- alcătuit din membri ai Uniunii
culturală „Casina naţională” a concerte, recitaluri, concursuri vităţii politicianului şi scriitorului | Eusebiu Camilar- Constantin1 Scriitorilor, critici literari,
fost desfiinţată, iar sediul acesteia pe diferite teme ş.a, spre încân Ionel Pop, nepot al ilustrului om | Ştefunuc." reprezentanţi ai organizato
a fost confiscat şi transformat în tarea şi m area satisfacţie a politic Iuliu Maniu şi participant | La concurs pot participa rilor. Pentru cele mai valoroase
local de consumaţie publică, publicului din municipiul Deva, la lucrările Marii Adunări Na I autori care nu sunt membri ai lucrări prezentate în concurs,
având numele „Bachus”. între care se află şi veteranii de ţionale din 1 Decembrie de la Uniunii Scriitorilor, nu au juriul va acorda următoarele
După 1989 s-a reînfiinţat război. Din păcate, aceştia sunt Alba Iulia, în calitate de secretar debutat editorial şi nu au fost premii:
A sociaţia culturală „Casina însă foarte puţini, deoarece sau „notar” al acelei strălucite şi premiaţi la ediţia precedentă a Poezie: M arele prem iu
Naţională” şi, dobândind calita scurgerea timpului i-a trecut în istorice Adunări. • concursului. „M agda Isanos”; Premiul 1;
tea de persoană juridică, un grup lumea umbrelor. Dacă la înfiin A mai scris şi publicat, între 1 Lucrările, dactilografiate în Premiul 11; Premiul 111; Premiul
de intelectuali deveni, majori ţarea Filialei A.N.V.R. (1990) se altele, monografia intitulată: „Dr. I cinci exemplare, vor fi trimise „Constantin Ştefuriuc”.
tatea veterani de război, în frunte aflau în evidenţa judeţului Hu Victor I. Şuiaga- omul- cetă J pe adresa Centrului Judeţean P ro ză: M arele prem iu
cu profesorul Dumitru Susan, nedoara peste 12.000 veterani, ţeanul- cărturarul”, Ed. „Sigma- | pentru Conservarea şi Promo- „Eusebiu Carnilar”; Premiul 1;
ales preşedinte al „Casinei Naţio azi se mai află doar 6605, din Plus” Deva, 2003 în care a pre | varea C ulturii Tradiţionale Premiul 11; Premiul 111; Premiul
nale”, a început lupta pentru re care 1748 veterani de război, zentat viaţa şi activitatea acestui ( Suceava, Str. U niversităţii „Haralambie Mihăiescu”
dobândirea localului pierdut. 148 văduve de război şi 4809 devean, veteran al primului răz | nr. 48, cod poştal 720228, Vor fi acordate, în funcţie
După 7 ani de procese, prin De văduve de veterani de război. boi mondial, care a îndeplinit I până în data de 11 aprilie de posibilităţi, şi premii ale
cizia Civilă nr. 91/1998 a Curţii La toate conferinţele judeţene funcţia de prefect al judeţului Hu 2007. Ele vor purta în loc de unor reviste literare. De ase
de Apel din Alba Iulia, „Casina A.N.V.R. a fost ales preşedinte nedoara în 1937, iar la 1 De sem nătură un nrotto ales de menea, laureaţii vor fi publi
Naţională” din Deva a redeve al Filialei hunedorene veteranul cembrie 1918 a participat, cu gru- autor. în coletul poştal va fi caţi în „C aiete udeştene” ,
nit stăpâna propriului său sediu. de război, colonel(r), prof. . pul hunedorenilor, la Marea Adu I introdus un plic închis, care va volum editat de Centrul Cul-
întrucât Asociaţia culturală Dumitru Susan, căruia Primăria nare de la Alba Iulia. I conţine acelaşi motto, numele turii Tradiţionale Suceava.
„Casina Naţională” , nu avea la şi Consiliul municipal i-a con (va urma) I şi prenumele autorului, adresa Director, Pavel BLAJ
Britanie se poate lăuda cu un salariu Lituania nu stau nici ele prea bine, cu
minim de invidiat: 1.269 de euro, alături un nivel salarial de 145, respectiv 208
R O M A N I I I N U E de Irlanda, cu 1.293 de euro şi de Luxem euro. Şi Cehia â ales să nu introducă o
burg, cu 1.502 de euro. Angajaţii din perioadă de tranziţie sau vreo restricţie
Italia oferă 1.000 de euro citorii agricoli necalificaţi angajaţi tot pe Belgia se pOt considera şi ei privilegiaţi, pe piaţa muncii, guvernul de la Praga
agricultorilor rom âni o perioadă nelimitată, dar în cooperative la minimum 1,317 euro pe lună, ca şi invocând în acest sens, „libera circulaţie
Deşi le-a impus românilor o perioadă vor avea un salariu brut lunar de mini cei din Olanda (1.264 de euro). a muncitorilor”. Cu toate acestea, un
de tranziţie de un an pe piaţa forţei de mum 855,61 euro. Salarii foarte mici român- sau un bulgar care alege să
muncă, Italia a liberalizat totuşi, accesul Peste 1.000 euro la m unca în ţările cu acces liber lucreze în Cehia câştigă în jur de 261
lucrătorilor români în domeniul agricol de jos, în Franţa Guvernul leton a decis deschiderea de euro lunar,; O situaţie interesantă este
sezonier. Prin urm are, rom ânii care Chiar dacă fac deja parte din Uniunea pieţei forţei de muncă pentru lucrătorii cea a Ungariei, care a decis să limiteze
doresc să lucreze . în agricultură în Italia Europeană, românii care îşi doresc să din noile state membre. Autorităţile din accesul rom ânilor şi al bulgarilor pe
trebuie să deţină o declaraţie de angajare lucreze în Franţa sunt obligaţi să obţină această ţară consideră că decizia luată piaţa muncii, mergând până la a publica
din partea angajatorului şi să solicite în prealabil o autorizaţie de muncă. în ar putea rezolva problema lipsei de forţă d listă cu meseriile la care aceştia au
permisul de şedere în interval de trei luni ciuda faptului că nu rte dau voie decât de muncă existentă în Letonia. Este însă acces. Cu toate acestea, Ungaria nu se
de la data intrării în ţară. Lucrătorii la munca de joş, francezii ne oferă posi- greu de crezut că românii şi bulgarii vor poate lăuda cu un nivel salarial foarte
angajaţi în agricultură pe perioadă bilitatea de a câştiga cu mult mai mult da năvală în Letonia, având în vedere mare, salariul minim garantat fiind de
nelimitată în Italia vor primi un salariu decât în România. Salariul minim garantat că aici salariul minim pe economie nu • 232, la vecini.
brut de 1.019,19 euro/lună, iar mun- la ei este de 1.234 de euro. Şi Marea depăşeşte 129 de euro. Polonia şi Constantin AOANEI-RAHOVEAN
C JZ ^i Z V O ^ iS T R s l —Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i v ă r e s p e c t ă !
