Page 8 - Calauza_2007_882
P. 8

Pag-8                                                                                                               Călăuza noastră nr. 882

                                             prezenţa căruia te  simţi  bine.  Te încarcă  |                                 Rugăciunea  este  de  trei  feluri:  de
          OAMENII DE LÂNGĂ NOI               cu energie, cu optimism,  are respect faţă j  /m m rm /m fs rm               laudă,  de  mulţumire  şi  de  cerere.
                                             de  oameni,  nu  bârfeşte,  nu  invidiază,  i                                   Rugăciunea  de  laudă  este  cea  prin
         în  viaţă  cunoaştem  oameni:  vecini,   este  o  plăcere  să-ţi  fie  alăturea.   .  RUGĂCIUNEA  PENTRU         care  creştinul  îl  preamăreşte  pe  Dum­
      colegi,  cunoştiinţe întâmplătoare  pe care   Şi  atunci  mă  întreb  şi  te  întreb  DE   FIECARE                  nezeu.  Rugăciunea  se  întem eiată  pe
      le salutăm şi ne facem o părere a noastră  CE? judeci  omul  fără  a-1  cunoaşte  în  I   Rugăciunea'este  cea’care  determină  credinţa  pe  care  o  purtăm  în  suflet.
      când auzim câte ceva despre ei. De multe  amănunt,  de  ce  inventezi  verzi  şi  uscate  I  înălţarea  noastră  către  Dumnezeu  şi
                                                                                                                             Rugăciunea  de  m ulţum ire  este
      ori  se întâmplă  să  stăm la rând  (coadă a  despre  semenul  tău?  De  multe ori  m-am  I  apoi  intrarea  în  strânsă  legătură  cu  El.  rugăciunea  prin  care  credinciosul  îşi
      fost odată, este şi acum). Dacă  am merge  întrebat  de  ce  suntem  atât  de  încrân-  j
                                                                                    Cu  ajutorul  rugăciunii  sufletul  cre­  arată  recunoştinţa  faţă  de  Dumnezeu,
      în  faţă  pentru  a  cere  o  informaţie  este  cenaţi  asupra  semenilor  fără  a  le  cu-  |
                                                                                    dinciosului  are  posibilitatea  să  se  M ântuitorul  nostru.  Rugăciunea  de
      imposibil  ca,  cineva  din  mulţime  să  nu  noaşte  sufletul?  Cred  că  fiecare  OM  are j
                                                                                    îndrepte  cu  putere  spre  Dumnezeu.  Să  m ulţum ire  m ărturiseşte  sentim entul
      arunce  vorbe  grele,  de  ocară,  cu  ură  şi  ceva  ascuns în el,  o  bucurie,  o  durere,  o
                                                                                    luăm  deci  rugăciunea ca pe  un  mare  dar  nostru  de  recunoştinţă  pentru  dragostea
      înverşunare  fără  să  ştie  nimic  despre  dezamăgire,  care nu  i  se pot citi pe faţă.
                                                                                    dat  de  Dumnezeu  pentru  a  putea  intra  şi  grija  pe  care  ne-o  arată  Bunul
      persoana  respectivă.  Mă  întreb  de  ce?  Uneori  suntem  nevoiţi  să  ne  ascundem  '   în  legătură  cu  El.  Prin  rugăciune  se  Dumnezeu.  Rugăciunea  de  cerere  este
         Dacă  cunoşti  pe  cineva  doar  din  sufletul  în  spatele  unor  măşti.  Sufletul  I
                                                                                    produce  luminarea,  înnoirea  şi  sfinţirea  rugăciunea  prin  care  aducem  în  faţa  lui
      vedere  este  imposibil  să  nu  fie  cineva  este  o  carte  pecetluită  care  nu  poate  fi  |
                                                                                    vieţii  noastre,  iar  pentru  un  adevărat  Dumnezeu  dorinţele  noastre  creştineşti
      care  ştie  despre  acea  persoană:  este  aşa  citită.  Se  spune  că  numai  inima  ştie  ce  |
                                                                                    credincios,  rugăciunea este hrana zilnică  pentru  ca  ele  să  fie  ascultate  de
      şi  aşa,  ştie  amănunte,  grozăvii  şi  lucruri  este  ascuns  în  ea.   (  |  a sufletului.  Se poate spune  deci că ceea  Dumnezeu.  Tot ce cerem,  să fie  spus  cu
      rele.  Tu,  dacă  nu  cunoşti  persoana   Aşa că omule fi Om şi  nu mai judeca  |
                                                                                    ce respiraţia este pentru trup,  rugăciunea  smerenie,  cu putere  pentru  a birui  ispita
      îndeaproape îl crezi pe cel ce ţi-o descrie  după  părerea,  imaginaţia  şi  invidia  ta.  |
                                                                                    este  pentru  suflet.                 şi  păcatul.  In  această  rugăciune  ne
      după  părerea  lui.  Dar  întâmplarea  face  Nimic  nu  îndrăgesc  oamenii  mai  mult
                                                                                      Rugăciunea  se  poate  face  în  trei  rugăm   pentru  tot  ceea  ce  este  spre
      să  ajungi  a  cunoaşte  persoana,  să-ţi  decât  duşmăniile  lor.  Aceasta-i  părerea
                                                                                    feluri:  cu  gândul,  cu  graiul  şi  cu  fapta.  mântuirea sufletelor şi trupurilor noastre.
      devină  apropiată  şi  să  o  cunoşti  în  mea;  în  viaţă  ne  este  dat  a  întâlni
                                                                                    Faptele  bune  sunt  cele  care  ne  apropie  Rugăciunea  trebuie  făcută  cu  inim ă
      profunzime,  să  te  convingi că  este  exact  asemenea  lucruri  şi  atunci  nu  pot  spune  I
                                                                                    de  Dum nezeu,  şi  de  aceea  poate  fi  curată,  izvorând  din  toată  credinţa
      opusul  celor  descrise,  să  te  convingi  că  decât  DE  CE?              I
      este  un  OM  m inunat,  deosebit,  în   Eugenia MIHĂILESCU- Hunedoara  \     socotită  o  rugăciune.               noastră.         Tiberiu FLOREAN
                                                                                                                               singură. Pensia mea era foarte mică:
                                                               rile  obţinute  de  la  sănătate,
      LEAGĂN U t RÂDURENILOR                                                                 S  c r i s o   r i   i t e    / a     doar  220  de  lei  iar  acum  m i-a
                                                               protecţie  etc.                                                 „m ărit-o”  cu  doar  un  leu.  M Le
                   PE FIRUL APEI                                  Cine  a  dat  asigurarea  că      c/titon                    foarte  greu  să  trăiesc  numai  cu
                                                               apa care  vine  la  robinet este
                                                                                                                               aceşti  bani puţini,  mai  ales că viaţa
         Nu  cu  mult  timp în  urmă   nu  s-a  făcut  nici  un  demers   potabilă?  în  faţa  consu­  PLÂNGEREA               este  atât  de  scumpă  şi  nici  nu  ştiu
      am  scris  două  articole  care   pentru  a  reduce  preţul  apei,   m atorilor  nu  s-a  prezentat                      cum  să-mi împart bănuţii  ca  să  fac
      au  fost  publicate  în  ziarul   cauza  fiind  ca  cei  de  la   niciun  factor  de  răspundere,   PENSIONARILOR        faţă  traiului.
      „Călăuza  noastră”  despre   SPCGL  să-şi  poată  lua    nici  un  consilier  de  zonă,   Mă  numesc  Ferieş  Ruja,  am 79   Mulţi bătrâni  sunt la ora actuală
      apa  care  vine  la  robinetele   salariul.              care  sa  inform eze  de  ce   de  ani,  din  satul  Dumbrăviţa,  corn.   în situaţia mea şi nu mai găsesc altă f
      locuitorilor.                   Investigaţia  mea  a  ajuns   preţul  apei  este  aşa  şi  apa   llia şi  sunt şi eu foarte nemulţumită   soluţie.  De aceea  unii  îşi  pun  capăt
         După discuţia pe care  am   la viceprimar, care pe un ton   este  cum  este...  şi  când   de  felul  cum  se  aplică  noile  norme   zilelor, pentru că nu mai găsesc altă
      avut-o  cu  cei  de  la  serviciu   arţăgos  mi-a  răspuns  că  în   este!!??         pentru  stabilirea  pensiei.       soluţie.  In  acest  timp  conducerea
      de administraţie a apelor B.P.   viitorul  apropiat  preţul  apei   De  la  alegeri,  cei  care   Am  avut  o  viaţă  de  om  necăjit,   ţării  noastre  a  ajuns  de  râsu  lumii
      şi B.D., fostul SPCGL Ghelari   va  creşte.  M-am  mirat,  am   s-au  văzut  la  conducere  au
                                                                                            începând  încă  din  copilărie.  Tata  a   şi de batjocora tuturor prin certurile
      nici  acum  nu  a  ieşit  pe  post   fost blocat  şi  în  gând  m-am   uitat  de  electorat  şi  de
                                                                                            murit  în  războiul  din  1944  şi  am   şi  prostiile  pe  care  le  fac.  Au  uitat
      pentru  a  spune  consu­     întrebat  la  ce  bun  această   promisiunile  făcute.   rămas  3  copii  pe  care  mama  ne-a   de  mult de pensionari,  să le  facă şi
      m atorilor  de  ce  plata  apei   investiţie  dacă  apa  vine  fără   Nu  s-au  mai  prezentat  în
                                                                                            crescut foarte greu.  După aceea mi-   lor  un  trai  mai  bun,  să  mai  prindă
      care  vine  prin  cădere,  ne­  un  program  şi  cum  arătam,   faţa  celor  care  i-au  ales  să-i   am  dus  viaţa  mea  cu  tot  necazul,   şi  ei  drag  de  viat?  Distanţa  dintre
      filtrată,  neclorinată,  costă  ca   nepotabilă.         informeze  despre  iniţiativele   mai  ales după ce soţul meu,  veteran   noi  şi  ei  a  ajuns  atât  de  mare încât
      apa  potabilă  produsă  cu      Apoi  am  avut  o  discuţie   propuse în consiliul  local,  ce   de  război,  a  m urit  şi  am  răm as  nici  nu  ne  mai  bagă în  seamă.
      curent  ca  de  la  Retişoara,   cu  prim arul  comunei  care   realizări au, câţi bani
      consumăm  apă  menajeră.     nu  a  răspuns  concludent  de   au  fost  cheltuiţi  din   BIBLIOTECA CITITORULUI              DE  TOATE  DESPRE
         Am  purces  cu  inves­    ce  apa  a  răm as  la  preţul   buget  în  inte-resul                                                (NE)TOŢI
      tigaţia  acestui  fenomen  la   vechi.  Răspunsurile  dum­  local,  totul  se  desfă­  FLORI  PENTRU FEMEI               „DE TOATE DESPRE (NE) TOŢI”
      legiuitorul  comunal,  secre­  nealui  au  fost  ambigue,  nu   şoară în  taină.                                      este  ultima  carte  apărută  sub  sem­
      tarul  Consiliului  local  care  a   pot spune  scuzabile,  dar nici   Bravo  lor  că  au            Profesorul  Du­  nătura  scriitorului  Gligor  Haşa.
      răspuns  că  preţul  apei  nu  a   concludente,  că  lucrurile   ştiut  să  manipuleze            m itru   Boboşa  a     Cartea  cuprinde  „Parodii  de-a
      fost modificat din  anul 2003,   încă  mai  continuă  (cât  timp   electoratul!                   scos recent o nouă
      consilierii  nu  au  venit  cu   nu  a  precizat),  dar  până  la   D om nilor,   din              carte. Ea este adre­  greaţa  şi  râsu’-
                                                                                                                             plânsu’,  Fabu­
      proiecte  pentru  a  schimba   final  noi  consumăm  apă  de   nou vă avertizez! Nu                sată  „tuturor  fe­  le,  Cântecele
      preţul  apei  cu  toate  că   baltă,  cu  preţ  ecologic.  sunt  fricos,  nu  tac!                m eilor,  flori  ale   străzii,  Ca(tre-
      dumnealor  au  aprobat  pro­    Stimaţi  consăteni,  toţi am   De doi ani voi tăceţi.              vieţii  şi  speran­  nul)  în  epifgra-
      iectul  care  să  aducă  apă   trăit  şi  am  văzut .cum   se   De  ce?  Vă  este  ru­             ţelor  noastre!”    me),  Pamflete­  BE TCWTE 0ESPR6 IhfeiîQŢt
      prin  cădere  NON  STOP,     făcea  o  inaugurare  a  unei   şine de cei  care v-au                  A n t o l o g i a  le de-a greaţa po­
      tratată  şi  filtrată,  deci  po­  investiţii,  nu  era  pusă  în   votat? Vă este frică?          „FLORI PENTRU       litică,  Bancuri
      tabilă,  dar  acum  încă  măi   funcţiune  până  nu  i  se  tăia   Vor  veni  şi  alte  ale­      FEMEI”  cuprinde     şi  m entalităţi
      consumăm  apă  menajeră.     panglica  inaugurală  şi  în   geri. De viitor vă este                frum oase  poezii
         Am  fost  la  finanţistul   acel  moment  era  de  la  sine   frică?        închinate  femeii,  semnate  printre  alţii   de  la  Bulă  adu­
      comunal  care  m-a  informat   înţeles  că verificările  au  fost   Gheorghe   de:  M.  Em ine seu,  G.  Coşbuc,  O.  Goga,   nate,  De  toate
      că  apa  vine  prin  cădere,  dar  făcute  minuţios  şi  aprobă­   NECULA      T.  Arghezi,  I.  Minulescu  etc.       despre  (ne)toţi”.
       DEŞERTUL-UN LOC SPECTACULOS                        propriile  limite,  şi  exemplele  ar  putea  continua.  temperatura  poate  atinge  şi  +58°C  ziua..Ploile  sunt
                                                             Denumirea Sahara provine din limba arabă „Sarhra”  foarte  rare  şi  numai  iarna,  când  şi  uedurile  se  umplu
              DESERTUL  SAHARA                            din  dialectul  tuareg  ce  înseamnă  deşertul  de  vânt.  O  de  apă.  în concluzie deşertul  are două tipuri de climat:
                    /                                     altă  ipoteză  este  aceea  că  provenienţa  expresiei  ar  fi  tropical  şi  subtropical,  iar  precipitaţiile  nu  depăşesc
         9 milioane km pătraţi -  suprafaţa aceasta -  înseâmnă  „Sahraa”  sau  „es-sah-  ra”  ce  înseamnă  sterp,  steril.  76  mm/an.
      deşertul  Sahara.  Cel  mai  măre  deşert  de  pe  pământ.  Romanii  au numit ţinutul din  sudul  provinciei  Cartagi-   Vegetaţia  este  cât  se  poate  de  săracă,  existând
      Sahara  este  sinonim  cu  tot  ceea  ce  înseamnă  pustiu,  na „Deşerta”  ca ţinut nelocuit,  părăsit.  în evul  mediu  era  suprafeţe  mari  fără  un  fir  de iarbă.  Caracteristice  sunt
      sec,  arid,  uscat.  Cuprinzând  o  treime  din  Africa,  numit pur şi  simplu  „Marele Deşert”.  Arabii  mai denu­  dunele  de  nisip,  hamadele  (în  zonele  montane)  şi
       suprafaţa  deşertului  este  cât  teritoriul  SUA.  Se întinde  mesc  Sahara  „Bahr  bela  ma”  adică  Marea  fără  apă.  platourile  vulcanice  din  Libia  şi  Mauritania.
      de  la  Oceanul  Atlantic  până  la  Marea  Roşie.  Cea  mai   Ocupă  aproape  în  întregime  Nordul  Africii,  adică   Ceea  ce  se  extrage  din  subsolul  Saharei  este  ţiţeiul
      mare  parte  a  pustiului  este  stâncoasă  (Hamada)  cu  5630 km de la vest la est şi  1930 km de la nord la sud.  şi  gazul  natural.  Se  mai  găsesc  zăcăminte  de  sare,
      pietriş  (Serir)  şi  pustiul  de  nisip  (Erg).    Ocupă astfel mari porţiuni din Maroc,  Algeria, Tunisia,  cupru,  mangan,  fier,  uraniu,  plumb,  titan,  zinc,  fosfaţi.
         Sahara  a  inspirat  im aginaţia  aventurierilor,  a  Libia,  Egipt,  Mauritania,  Mali,  Niger,  Ciad,  Sudan  şi   Au. fost  multe  încercări  ştiinţifice  de  corectare  a
      înspăimântat  pe  cei  osândiţi  să-şi  ispăşească  pedep­  o  mică  parte  din  Senegal  şi  Burkina  Faso.  climei  şi  aridităţii  deşertului.  Deocamdată  au  rămas  la
       se  acolo.  Sahara  este  leagănul  natal a  unor  naţii  spe­  Clima Saharei este tropical-deşertică cu  temperaturi  faza  de  bune  intenţii  şi  la  speranţa  că  oazele  nu  vor
      ciale  aşa  cum  sunt  tuaregii.  Sahara  poate  să  fie  medii  ridieate(38°C)  deosebit  de  fierbinte  şi  uscată,  dispărea într-o  zi.  Mai  ales  că  aduc  un  venit  bun  prin
      traseu  de  raliu  sau  platou  de  filmare.  Sahara  a  fost  vânt  dominant  tot  timpul  anului,  vântul  numit  Pasat.  turismul  care  se  practică  şi  care  este  ofertant  mai  ales
      pentru  Paulo  Coelho  în  cartea  sa  A lchim istul  Iarna,  tem peraturile  nopţii  pol  atinge  -10°C.  s-au  pentru  oamenii  foarte  bogaţi.
      încercarea  necesară  pentru  a  reuşi  să-ţi  depăşeşti  înregistrat  în  anul  1922  chiar  -18°C  iar  vara                         Adriana LĂSCĂU

        C a I  L y j  USZri  ISTCPrASTUrA                       —   stiam l  c a r g   sc? respectă  şi  vă  r&sp&ctă
   3   4   5   6   7   8   9   10