Page 4 - Calauza_2007_884
P. 4

Pag. 4                                                                                                             Călăuza noastră nr. 884

                                                                                   prin  Mc  D onald’s,  televizor  şi  caute  soluţii  pe  term en  lung  pentru
      M ARELE CO M PLO T-M O NO LAUZAREA
                                                                                   computer.  Aşa  de  exemplu,  teama  de  problem ele  grave,  să  fie  însuşite
                                                                                   noutate  va însoţi  de  acum  înainte  multă  principiile  elementare  ale  toleranţ  ,  aie
           EUROPENIZAREA -  UN PERICOL ŞI O                                        vreme  ţăranul  român,  interesat  nu  atât  nevoilor  celuilalt.  Autonomia  cul.arală
                                 CACIALMA                                          de  profit,  cât  de  modul  lui  secular  de  a  secuilor,  ce  exemplu,  mai  ales  după
                                                                                   viaţă.  Din  păcate  asemenea  fenomene  evenimentele  demenţiale  din  90,  este
        Consecinţa:  un  sentiment  de  alienare  de  a  sări  ca  greierii  şi  să  nu  scoatem  nu  sunt  percepute  şi  mţele   Consilierii  înţeleasă  astăzi  de  către  politicienii  şi
      va cuprinde populaţia şi mai  ales tinerii.  peştii  din  apă  sub pretextul  de  a-i  salva.  străini  consideră  stârnirea  în  datină,  în  aleşii  locali  ai  etniei  ca  o  epurare  a
      Noi  nu  credem  că  experţii europeni  vor   Dem ersul  nostru  din  acest  serial,  tradiţie,  reacţionară.  Unde  mai  punem  „ţinutului”  de  elem entul  rom ânesc
      accepta  ideea  că  dezvoltarea  trebuie  să  realizat  după  prof.  dr.  Francis  Dessart,  sacrificiile la care îi obligă modernizarea  m inoritar.  Sunt  câteva  principii  ale
      fie un „proces modest şi progresiv”, care  arată că ecuaţia dezvoltare-modernizare-  şi  o  firească  şicană:  „Să  nu-mi  spună  toleranţei ce trebuiesc însuşite ca noţiuni
      să  elimine  foamea,  malnutriţia,  bolile,  occidentalizare  este  una  greşită.  Aşa  se  mie  franţuzul  cum  să-mi  tai  porcul  de  de  bază:
      ignoranţa,  inegalităţile  sociale;  vor  fi  bat  cap  în  cap  noţiunile  de  tradiţie  şi  Crăciun  şi  nici  neamţul  ce  să  fac  cu   •  Nicio cultură nu  are dreptul  de  a se
      oare  dispuşi  să  facă  prioritate  din  modernitate.                       prunele!”                              considera  superioară  alteia;
      calitatea vieţii materiale a maselor, în loc   Ideea  conform  căreia  modernizare   Forţarea  notei  implică  întotdeauna   •  Ceea  ce  este  considerat  ca  fiind
      să  încurajeze  o  creştere  rapidă  care  înseamnă  occidentalizare  decurge  din  dubii,  suspiciuni.  Iată  că  după  aţâţia  ani  ştiinţific  într-o  epocă,  poate  deveni  o
      favorizează  câteva  „valuri”  de  bogaţi  ce  „om agiul”  făcut  în  lum e  Europei  bătrânii mai regretă vremurile când toată  superstiţie,  în  urma  unei  descoperiri  şi
      au pus mâna pe mijloacele de producţie?  O ccidentale  în  secolul  19  pentru  lumea  cunoştea pe  toată  lumea  şi  saluta  viceversa;
      Dar-mi-te să admită că popoarele care au  progresele  ştiinţei  şi  tehnicii.  Numai  că  aşişderea,  fapt  ce  le  dădea  o  expresie   •  Nu  există  demers  mai  greşit  şi  mai
      un  bogat  patrimoniu  cultural,  inclusiv  acestea  nu  privesc  decât  periferia  vieţii  colectivă  de  siguranţă.  necinstit din punct de  vedere intelectual,
      filozofii  de  viaţă  perpetuate  prin  secole,  individului  şi  favorizează  un  grup   Se  im pune,  aşadar,  cu  necesitate  decât  să  im pui  o  astfel  de  ecuaţie:
      nu  vor  renunţa  la  norme  şi  valori  de  restrâns  al  populaţiei.  Oamenii  încep  să  imperativă,  un  dialog  asupra  avantajelor  Dezvoltare-modernizare-occidentalizare
      dragul  confortului  material.  Important  refuze  unele  inovaţii  şi  nu  e  departe  şi  dezavantajelor  relative  ale  tradiţiei  şi  sau  Democraţie=Marketing.
      este  să nu cerem gândacilor performanţa  timpul  unei revolte împotriva civilizaţiei  modernităţii,  bazate  pe  raţiune,  să  se        Gligor IIAŞ A
      în direct cu NAS A                            în  1996,  la  lansarea afacerilor                       PARTIDUL DEM OCRAT
                                                    pe  Internet  (fenomenul  a  cul­                             DECLARAŢIE DE PRESĂ
            R EC O N V ER S IA                      minat  cu  giganticul  faliment
           C A L IF O R N IA N A                    al  pieţei  informatice  din  mar­               Faptul  că partenerii  noştri  au  PNL  trebuie  să îşi  asume politic
                                                    tie  20001),  întreprinzătorii  de             ales  să  declare  public  că  Pro­  această decizie.
         Acuzaţi de preşedintele lor că sunt „drogaţi cu  astăzi  nu  se tem pentru  inves­        tocolul  Alianţei  D.A.  nu  mai   Noi  considerăm  că  datoria
      hidrocarburi”, americanii au luat rapid cap compas  tiţiile  lor,  căci  energetica  în­     foloseşte  nimănui  şi  să hotărască  noastră  este  să  ne  îndeplinim
      şi...  s-au  îndreptat  spre  energetică.  Şi  nu  îndem­  seamnă  acţiuni  pe  termen       încetarea  protocolului  de  cola­  mandatul  pentru  care  alegătorii
      nurile  celui  mai  impopular  preşedinte  american  lung,  chiar foarte lung,  deci  şi   Alexandru  borare  cu  Partidul  Democrat  ne  ne-au învestit  şi  nu  să  ne  antre­
      din  istorie  i-au  stimulat,  nici  măcar viziunea eco­  riscurile  sunt  mai  mici.  M IRO NO V  |  determină  să  credem  că  reacţio-  năm  în  războaie  permanente  cu
      logică  asupra  viitorului  a  guvernatorului  califor-   Semnificativ  este  şi  faptul   |  nează  emoţional,  în  urma  eşe­  oricine şi pe orice teme, mai mult
      nian,  Arnold  Schwartzenegger,  ci  faptul  că,  aşa  că birocraţi, bancheri (fondurile de risc)  şi  avocaţi  ,   cului  pe  care  l-au  înregistrat  în  sau  mai  puţin justificate.
                                                                                                                                     Le  reamintim  colegilor  că
      cum  se întâmplă la americani, Wall Street -  adică   se reciclează în acelaşi timp cu tehnologii -  putem  | confrunţarea  pentru  Primai ia   Alianţa D.A.  nu  s-a constituit la
      lumea* afacerilor -   decide  mult  mai  rapid  şi  mai   fi  deci  siguri  cape  Sillicon  Valley  se poate  conta  i  Municipiului  Petroşani.  nivel judeţean,  ci  la  nivel  naţio­
      corect  decât  White  House.  Iar bussinessemen  din  ta  bătălia pentru  energie curată. Tot din  SUA  mai   ,  A !“ > ‘”sa   ™ L  de a  nal,  întrucât  filialele judeţene  ale
      Wall  Street  şi-au  făcut  o  socoteală  simplă:  piaţa   anunţ -  preluând din  ziarul  New  York Times -  că  mira  m  cursa  electorala  cu  un   partidelor  politice înregistrate în
      energiilor din  SUA  este  gigantică,  de  peste  1000   dintre  cei  10  Analişti  ai  concursului  naţional  de  candidat  propriu  tar  opţiunea
                                                                                                                                  România nu  au personaliate juri­
      miliarde  dolari  -   deci  loc  pentru  profit,  cât  cu­  mventica şi  movaţn pentru şcolari 6 au fost fete şi  ,   \   f   câtPse _p0ate  de  clară.  dică de sine  stătătoare.
     prinde.  Cel  mai  repede  au  acţionat  membru  4  băieţi,  şi  ca  Mary  Masterman,  de  1 /  am,  a  luat  ,  KI  „   _  -   .
                                                        . v  /      J      *    c  ,           a-  Nu  mseamna  ca  aici  se  termina  Drept  urmare,  colegii  noştri
      comunităţii  de  afaceri  ştiinţific-tehnologice de  la  premiul  I,  pentru  un  spectrograf (aparat  „cititor  1  jumea  au  ales cel  mult  să nu  mai  cola­
      Sillicon  Valey,  comunitatea  informaticienilor,
                                                                   î" Clr : ec§i,m w Cină) C3re COStă  !   Partidul  Democrat  a  propus  boreze  cu  PD  în judeţul  Hune­
      iniţiatorii  Erei  Cunoaşterii.  în  stil  pur american,  300  $  (m  loc  de  1O000  S  !)-  Mary  a  pnmit  ca  Partidului  Naţionai  Liberal  un
                                                                                                                                 doara  şi  nu  au  abilitatea  de  a
      au  apărut  nenumărate  „star-ups”  (companii  care  premiu o  bursa  de  100.000  S,  cu  care  va  face  un  pact  de  neagresiune  pe  durata
                                                                                                                                 hotărî  încetarea  protocolului
      se  realizează în jurul  unor  inovaţii,  gen  Google,  stagiu  la  colosul  Intel  (fabricanţi  de  cipun  şi  |  campaniei  electorale  pentru  Pri-   prin  care  s-a  înfiinţat  Alianţa
     Microsoft  sau  YouTube,  giganţii  de  astăzi)  dar şi   microprocesoare)  şi  va  urma  cursurile  celebrei  |  măria  Municipiului  Petroşani,   D.A.  ca alianţă  politică.
      multe  companii  de  informatică  s-au  reciclat  şi  universităţi MIT (Massachussets Institute of Tech-  |  propunere  ignorată,  din  păcate,   Partidul  Democrat va rămâne
      s-au  îndreptat  spre  piaţa  energiilor.  Spre  tehno­  nology)  din  Boston.             |  de  către partenerii  noştri.  consecvent  principiilor  pe  care
      logii  de  economisire,  spre  cercetare  în energetica   Mai  adaug  şi  că,  anual,  americanii  au  un  cam-  .   Rezultatele slabe pe care le-au  le-a promovat întotdeauna,  indi­
      nucleară  şi,  mai  ales,  spre  energiile  neconven­  pionat  naţional  de  robotică,  la  care  participă  mii  obţinut în  această  competiţie  ar  ferent dacă Partidul Naţional Li­
      ţionale. La urma urmei, spune Andrew Beebe, Pre-  de  licee,  ale  căror  echipe  construiesc  roboţi  din  {  trebui  să  le  dea  de  gândit  libe-  beral din judeţul Hunedoara îi  va
      şedinte-Director  General  la  Energy  Innovations,  kiturile de piese pe care le primesc de la National  ralilor,  care  trebuie  să  găsească  rămâne  sau  nu  alături.
      din  siliciu  sunt făcute  şi  tranzistoaTele,  din  siliciu  Science  Foundation  -   şi  mă  întreb  de  ce  nu  explicaţii pentru greşelile comise.  Alegătorii  sunt  singurii  care
      sunt făcute şi plăcuţele fotovoltaice, cele care trans­  încearcă  Academ ia  Română  şi  A utoritatea   Partidul  Democrat  consideră  au  dreptul  să ne judece  şi  avem
      formă razele soarelui în curent electric  (atenţie, în  Naţională  pentru  Cercetare  Ştiinţifică  să-i  stâr­  că  decizia  PNL  Hunedoara  este  convingerea că  o  vor face întot­
      acest  domeniu  există în  România  un  grup  foarte  nească  pe  elevii  şi  studenţii  mioritici  să-şi  bată  un  gest politic  eronat,  iar  filiala  deauna într-un  mod  onest.
      solid de cercetători, la Universitatea „Valahia” din  capul  -   contra  premii                                  să  se  ţină  cont  de  viitorul  lor  în  România.
     Târgovişte,  condus  de prof.  Nicolae  Olariul).  Şi  substanţiale  -  cu  proble­  DESPRE  PENSII               Totuşi  răm ân  nedum erit  şi  de  actuala
     deşi  atmosfera pare încărcată electric, aşa cum era  mele  viitorului?                                           guvernare,  cum  a  folosit  banii  publici  din
                                                                               Recorelarea pensiilor este titlul care scoate   buget,  ca  să  se  ajungă  să  se  plătească  lunar
     I  LEAGĂNUL PĂDUREŢILOR                                                 în relief evenimente cu multe semne de între-   un  salariu  de  600  milioane  lei  vechi  (de
                                                                           |  bare.  Poate  cineva  care  a  fost  sau  este  la   exemplu  pentru  prinţul  Radu  de  Hohen-
                  PR O M ISIU N I DEŞARTE                                  |  putere  (cu  funcţii  mari)  va da cu  ochii  peste   zolem) pentru a putea intra în Europa? Oare
                                                                           i  acest titlu şi îşi  va aduce aminte că acest titlu   cine  a  m uncit  mai  mult  pentru  a  ajunge
                                                                           I  -   RECORELAREA  PENSIILOR  -   a  fost   aceşti bani în buget? Oare cei de la Consiliul
     |   T eleviziunea  prin  cablu  la      Pentru  rezolvarea  am iabilă  a |
     |  Ghelari  a  venit  de  două  ori.  Prima   acestei  situaţii  a  dorit  să  se  implice  j   cuprins  în  programul  de  promisiuni  electo­  Europei  aflau  numai  ce  este  bine  în
     |  dată în  anul  1994.  în  ’95  au  plecat.   şi  dl  prim ar  Bulbucan.  A  fost  la  |   rale,  precum  şi  majorarea pensiilor în  raport   România  şi  ce-i  rău,  nu?  Numai  dacă  îi
     [  Nimeni  nu  a  răspuns  la  întrebarea   staţia de  unde  se  emitea prin  cablu,  |   cu procentul de inflaţie.  înţeleg că anul 2006   informa prinţul Radu? Nu  ştiu pentru  ce am
       de  ce?  Iată  că în  anul  2005  o  firmă   a discutat cu proprietarul,  dar supă  a  fost un  an  cu  calamităţi  pe  care  bugetul  a   intrat  în'Europa  dacă  acuma  îi  întoarcem
                                                          „  „    ,  ,  ,  .  .  |  trebuit  să  le  suporte,  dar nu  înţeleg  cum  pe  spatele  nerespectând  data  alegerilor pentru
       care  este  proprietar  al  reţelei  de   „   „   „  .   ^   ,  ,  ,  l   timpul  când  opoziţia  a fost la putere  şi  nu  a
       televiziune  prin  cablu  a  venit  la   ca  nprriptmă  tava  nAntm  f*cmml  ata_  1   r   1   4   •   1   3    Parlamentul  European  ca  să  putem  accede
                                          să perceapă  taxă  pentru  cablul  ata­
                                                                            avut  de  suportat  asemenea  calamităţi,  de  ce   mai  uşor  la  facerea legilor  comunitare  care
     I  Ghelari.  Au  montat,  au  transm is   şat  pe  stâlpii  săi.       nu  a  rezolvat  recorelarea  pensiilor  mai  ales
     I  prin  cablu  program ele  conform    Din  12 martie nu mai  avem tele­                                         să ne  ajute  şi  pe  noi.
                                                                            că  legislaţia le-a fost pe  plac?            Pe  zi  ce  trece  se  intensifică  lupta  pentru
     I  contractului.                     viziune  prin  cablu.  Am  propus  ca
                                                                               De  ce  salariile  parlam entarilor  a  fost   putere (pentru ciolan), lăsând ţara în voia sor­
     |   Toate  bune  până  acum,  dar    aceasta  să  răm ână  în  cartierul
                                                                            posibil  să  se  m ajoreze?  Nim eni  nu  se   ţii,  conştienţi  fiind  că  povara,  greul  o  să-l
     |  începând din luna martie 2007  acest   Cuţului  deoarece  acolo  sunt blocuri
                                                                            gândeşte  că  m ajoritatea  pensionarilor  au   ducă  pătura  socială  cu  salariile  şi  pensiile
     |  contract  nu  mai  este  funcţionabil.   şi  cablul este  anexat  pe  blocuri  nu  j  pensji  sub  500  lei  pe  când  miniştrii  şi  sena-   mai mici. Eu cred că cei ce încalcă legile con­
     |  Proprietarul  acestei  firme  de  tele-   pe  stâlpii  Renelului.  S-au  revoltat  |  torii depăşesc  suta de milioane? De ce majo-   stituţionale  îşi  pot găsi  ac  de  cojoc,  dacă nu
     |  viziune  prin  cablu  nu  respectă  con­  astfel  consumatorii  din  sat!  Aşa  că  |  ritatea  obiectivelor noastre  industriale  ajung  prin  legile  României,  prin  legile  internaţio­
      tractul.  Pentru  mine  şi  pentru  alţi   şi această societate şi-a luat jucăriile   la  faliment  şi  le  cumpără  străinii?  Ei  le  pot   nale.  Dacă se renunţă la lupta pentru putere,
      consumatori  această  societate  este  şi a plecat!  Acum a apărut Digitalul,   face rentabile? Noi nu? Acestea sunt motivele   este  o  speranţă  că  înţelepciunea  Divină
      o cacialma ca şi cea de dinainte, care   dar cine  să  mai  aibă  încredere?  pentru  care  copiii  noştri  părăsesc  ţara  şi  în   aduce  o  rază  de  lumină  şi  în  inimile  celor
      nu  a funcţionat mai mult de doi  ani.                 Gh. NECULA     orice  ţară  merg  sunt  mai  bine  plătiţi,  în  loc  bolnavi de putere.   Grigore GONZA

                                                              —  Z i a        r u     l   c a r e   s e   r e s p e c t ă   ş i   y>ă  r e s p e c t ă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9