Page 3 - Calauza_2007_885
P. 3

Călăuza noastră nr. 885                                                                                                                        Pag. 3

                                                                     trecerea  de  la moarte  la  viaţă  şi   şurate, să se tăgăduiască învierea.  în legea mozaică, practicându-se
         ÎNVIEREA                BIRUINŢA             VIEŢII         pe pământ şi în cer.            ■,  Evreii, în majoritate necreştini  îmbălsămarea după textul biblic:
                                                                        învierea  Domnului  este  nu  cred  în  personalitatea  lui   „Pământ  eşti  şi  în  pământ  vei
                     A S U P R A       MORŢII                        pilonul central al întreg edificiului   Hristos  şi  în  misiunea  lui  merge” (Genesa 2).
                                                                     creştinesc.  Sfântul apostol Pavel  Mesianică şi îl aşteaptă pe Mesia   Noi  credem  în  învierea
          Cea  mai  mare  sărbătoare  a  după echinocţiul de primăvară, în  consideră  că  toată  opera  de  să  vină.  De  aceea  au  afirmat că  morţilor la sfârşitul lumii. De fapt
       creştinilor  ne  readuce  în  minte  prima duminică cu  lună plină  şi   mântuire a omenirii făcută de Fiul  trupul lui Iisus  ar fi  fost furat şi   primăvara este anotimpul învierii
       evenimentul petrecut în urmă cu  după paştile evreieşti (uneori).  lui  Dumnezeu  ar  fi  putut  fi   vândut  să  risipească  miracolul   şi  al  reînvierii.  Orice  sămânţă
       1974 ani la Ierusalim,  când Fiul   Fiindcă învierea Mântuitorului  contestată:  „Dacă Hristos n-ar fi  învierii.  Dar nu  pot să  răspundă  semănată  înainte  de  a  renaşte
       Lui Dumnezeu trimis de Tatăl în   a avut loc la Paştile evreilor se mai  înviat,  zadarnică  ar  fi  fost  întrebării:  unde  este  trupul  lui   moare pentru ca noua viaţă să se
       lume  ca  să  o  mântuiască,  prin  numeşte  şi  Sfintele  Paşti  Noi,   propovăduirea Lui şi zadarnică şi   Iisus  Hristos  dispărut  din   înfiripeze.  Moartea  este  o, ador­
       umilinţă,  prin  suferinţă,  prin   adică după religia nouă desprinsă  credinţa celor care L-au urmat”.  mormânt după trei  zile?  Să  ni-L   mire a trupurilor pentru o trezire
       jertfă,  prin «ascultare  până  la  din iudaism.                 Credinţă în înviere exista şi în   arate şi să-L predea. O intenţie rău   la o nouă viaţă, eternă. Mormântul
       moarte, a înviat, biruind triumfă­  Evreii  sărbătoresc  Paştile  în  antichitate  şi  la  vechii  evrei  cu   voitoare a fost afişată în Urmă cu  este o crisalidă din cale făpturile
       tor  păcatul  omenirii,  puterea  amintirea  ieşirii  din  Egipt  şi   excepţia saducheilor sectari care  doar  două-luni,  care  folosea  ies metamorfozate.
       Diavolului şi stăpânirea morţii.  trecerii de la robie la libertate şi a  o  contestau  şi  care  au  fost  şi   argumentul sicrielor de marmură   La sfârşitul lumii toţi ne vom
          Ziua învierii este prăznuită cu   traversării  miraculoase  a  Mării   primii  adversari  ai  învierii  lui   care  ar  fi  aparţinut  lui  Iisus,   schimba pentru a putea să împă-
       dată  schimbătoare în  fiecare  an,   Roşii sub conducerea lui Moise.   Hristos.  Deşi  mărturiile  erau  Fecioarei  M aria  şi  Măriei  răţim  cu  Hristos  în  viaţa  fără
       ţinând  seama  de  hotărârea  Astfel  cuvântul  Paşti  (Pesah)  elocvente:  declaraţiile străjerilor  Magdalena,  eludând  adevărul   sfârşit.
       sinodului  II  ecum enic,  care  înseamnă trecere şi este valabil şi  ca martori  oculari,  peceţile  sigi­  istoric  că  pe  atunci  nu  se   „   Preot Ioan BOLDOR,
       dispune regula să se sărbătorească  pentru  creştini,  însemnând  liilor neatinse,  giulgiurile desfă­  înmormântau  în  sicrie,  mai  ales         Sârbi


         TRADIŢIA  OUĂLOR PASCALE                                                      I E R U S A L I M         U L


          •  Oul  este  simbolul  vieţii  şi  al   •  Vopsirea  şi
       universului.  Coaja  oului  reprezintă  dăruirea  ouălor                         Se  spune  că  o  dată în  viaţă  toţi  vom
       pământul, membrana - aerul, albuşul - apa  roşii  în  tradiţia                ajunge la Ierusalim.  Ieruşalaim şei zahav
       şi gălbenuşul este focul.              creştină este con­                     (Ierusalimul  de  aur)  este  cetatea  LUI
          •  Tradiţia  vopsirii  ouălor  îşi  găseşte   semnată  încă  din           Dumnezeu. Cetatea Sfântă.
       rădăcinile în timpuri îndepărtate, tocmai în  sec. al lV-lea.                    Dacă  vom  căuta  în  căjţile  Sfintei
       antichitatea perşilor şi a egiptenilor,  care   •  în  Elveţia,  ouăle        Scripturi,  Ierusalimul  este  un loc  special
       vopseau ouăle în culorile primăverii şi apoi   pictate  cu  clopoţei  şi  nu-  ales  de  Dumnezeu.  De  pe  colinele
       le făceau cadou apropiaţilor ca simbol  al  mă-uita sunt agăţate de ramurile pomilor.  Ierusalimului, panorama Ţării Sfinte ţi se
       renaşterii vieţii.                        •  In  Ucraina şi în  Bucovina,  motivele  desfăşoară ca un sul al Torei. Isus a venit
          • In Japonia, începând cu sec. al Xl-lea,  desenate pe ouă aveau  iniţial  legătură cu  de trei ori la Ierusalim şi de fiecare dată cu
       anul  nou  se  sărbătorea  în  ziua  de  Paşti.  dorinţele:  se  picta  soarele  pentru  vreme  ocazia Pesahului. Isus nu a venit cu ocazia
       Ouăle au devenit un cadou de an nou sub  bună,  spicele pentru recoltă îmbelşugată.   Anului  Nou,  a  zilei  de  lom  Kipur  sau  a
       auspiciile fecundităţii.               Ouăle  încondeiate  în  Bucovina  sunt  Sucotului  (sărbătoarea corturilor).  Isus  a
          • în secolul al XVlll-lea, cele mai mari  adevărate opere de artă.         venit cu ocazia Sederului Pesahului, pentru
       ouă din Franţa îi reveneau regelui. Acesta   • Mănâncă pe stomacul gol un ou ouat  că de Pesah, Dumnezeu a dorit să ne trimită  nefirească a picioarelor pe acel drum. Abia
       dădea dispoziţii  să fie aurite, binecuvân­  în  Vinerea Mare şi vei fi sănătos până la  Mielul  de jertfă pentru iertarea păcatelor  îmi  smulgeam  paşii  din  caldarâmul  de
       tate,  apoi  le  împărţea  apropiaţilor.  în  Paştele următor, aceasta este superstiţia din  acestei lumi. Ierusalimul este tot timpul un  piatră.  Până  la  Sfântul  Mormânt.  Acolo
       Anglia acest obicei este consemnat încă din  mai multe ţări occidentale.      oraş  nepereche.  El  a  fost  şi  în  timpul  mii  de  creştini  aşteptau  să  atingă  cu
       anul 1200, din timpul lui Eduard 1.                            '   .  L.A.    dominaţiei romane aşa, şi în timpul domi­  lumânarea aprinsă în mână piatra sub care
                                                                                     naţiei  arabe,  şi  acum  când  a  revenit  ca  trupul crucificat al Fiului  Dumnezeiesc a
        PESTE VEACURI CUVINTELE ROSTITE DE ISUS                                      şi  capitală  a poporului  său  israelian.  Dar  fost coborât.  O singură dată în an Ierusa­
                                                                                     numai  la Paşti  Ierusalimul  are un  CEVA  limul  este  numai  şi  numai  al  creştinilor,
             PE CRUCE SUNT ALINAREA Şl PUTEREA                                       special. Am trăit o zi pascală în Ierusalim.   de  Sfintele  Paşti.  Şi  asta  până  la  a  doua
                                                                                     Am refăcut traseul Drumului Calvarului,   venire a lui Isus Cristos, Mesia Salvatorul
                            CREDINŢEI CREŞTINE                                       pe  via  Dolorossa.  Am  simţit  o  greutate  acestei lumi.   Adriana LĂSCAU

          1.    „Tată, iartă-le lor că
                                 pentru o mamă chinuită, ci  această grijă pentru noi era
       nu ştiu ce fac!”          este şi un înţeles mai adânc.   mai presus de durerile Sale.   VINEREA MARE, VINEREA DURERII
          Aceste cuvinte sunt pil­  Isus  îi  spune  mamei  Sale  Abia după  ce  a isprăvit cu
       duitoare  despre  iubirea  şi   „femeie” înfăţişând în acest  toate,  s-a gândit şi la cum­  Zi de durere pentru Fiul  jurarea  casei  de  trei  ori  în  rămâne  până  miercuri,
       iertarea duşmanilor. în aces­  cuvânt împlinirea făgăduin­  plita sete care-1 chinuia stri­  Omului,  pentru  ceea  ce  a  zorii  zilei  şi  afumarea  cu  înainte  de  înălţarea  Dom­
       te cuvinte este pusă şi marea  ţei pe care a dat-o Dumne­  gând:  „Mi-e  sete”.  Alături   făcut el pentru această lume.   tămâie.  Acest  ritual  apără  nului  la cer.  Creştinii  orto­
       jertfă a sângelui, ce cuprinde  zeu lui  Adam când a spus:   era  un  vas  plin  cu  oţet  şi   Vinerea Mare  sau  Vinerea  casa şi pomii de dihănii sau   docşi  obişnuiesc  să  atingă
       pe  toţi  păcătoşii  de  la  în­  „Cel  care  se  va  naşţe  din   ostaşii,  punând vârful  unei   Seacă,  ultima  zi  de  post,   gângănii distrugătoare.  în Vinerea Mare pânza zu­
                                                                                     singura  jertfă  pe  care  o   In  Vinerea  Patimilor,   grăvită  cu  înmormântarea
       ceputul  lumii  şi  până  la  fem eie  va  zdrobi  capul  trestii  de  isop  un  burete
       sfârşitul ei.             şarpelui.”                muiat în oţet, l-au dus la gura   putem  da Mântuitorului ca  preoţii  iau  sfântul  aer  din  Mântuitorului  şi  această
          2  „Adevărat grăiesc      4.  „Dumnezeul  meu,   lui. Aşa au ştiut oamenii să   pe  un  dar  al  mulţumirii  locul unde e pus în altar, îl   atingere  ajută,  alături  de
                                                                                     pentru dobândirea mântuirii  pun  pe  postament  în  mij­  credinţă,  la  Vindecare  de
       eu ţie, astăzi vei fi cu mine  Dumnezeul meu, pentru ce  răsplătească  binefacerile
       în rai!”                  m-ai părăsit?”            Sale.                     noastre  din  întunericul  locul bisericii şi acolo îl lasă  boală,  la  dobândirea  de
          Unul  din  cei  doi tâlhari   în aceste cuvinte nu era   6.  „Săvârşitu-s-a”  păcatului.            până în ziua de înviere (sub   pace sufletească.
       răstigniţi împreună cu  Isus  numai  durerea  lui         Prin  acest  cuvânt,   Tradiţia ortodoxă româ­  denumirea  de  aer  este  cu­  Nu  uitaţi  să  mergeţi  în
                                                                                     nă  are  ritualuri  specifice  noscută  pânza  din  biserică  Vinerea  Mare  cu  flori  la
       îl batjocorea şi el pe Dom­  Isus,  nici  descura­        Isus  spunea  că  s-a
                                                                                     pentru  această  zi,  ele  se  pe  care  se  află  zugrăvită  biserică.  Ele  trebuie  să
       nul, în  rând  cu  iudeii.  însă  jarea  Lui,  nici        împlinit  chemarea
                                                                                     referă la tot ce este legat de  înmormântarea  Domnului  înfrumuseţeze casa Domnu­
       celălalt tâlhar fusese zguduit  groaza de moar­             pe care a avut-o în
                                                                                     viaţa  credinciosului.  Uri  Iisus  Hristos).  Dis-de-di-   lui  la cel  mai  mare şi înăl­
       în  sufletul său când a auzit  te.  Mântuitorul             lume.  A  fost  un
                                                                                     astfel de ritual arii alungarea  mineaţă, preoţii îl ridică din   ţător  eveniment  din  viaţa
       pe Domnul Isus rugându-se  luase  firea  ome­               strigăt de biruinţă.
                                                                                     dihăniilor  şi  gângăniilor.   acest loc şi, trecându-1 prin  creştinului,  Sărbătoarea
       pentru  batjocoritori  spu­  nească.  Ca  om,               Isus  biruise  toate
                                                                                     Acest  ritual  există  în  Bu­  uşile împărăteşti în altar, îl   Pascală.
       nând:  „Tată  iartă-le  lor!”  luase asupra Lui             ispitele şi durerile.  covina şi constă din încon­  aşează pe sfânta masă, unde        A.E.
       Aceste cuvinte au produs, o  toate  păcatele  lu­             7.           „Părinte,  în
       scânteie în  sufletul  lui  şi  a  mii şi toată osânda şi   mâinile  Tale încre­                                       în Banat, ca şi în alte zone ale ţării, la
       înţeles  că  Isus  este  Fiul  pedeapsa acestor fapte.  dinţez duhul meu.”             LUMINA D IN                  întoarcerea de la slujba învierii, lumânarea
       Cerului.  în  sufletul  acestui   5. „Mi-e sete”      întreaga viaţă a lui  Isus                                    pascală  se  pune  la  loc  de  cinste  după  o
       tâlhar  s-a  petrecut  o  zgu­  Chinurile  celor judecaţi  a fost o viaţă de supunere şi   LUMÂNAREA PASCALĂ        icoană  sau  într-un  sfeşnic,  iar  când
       duire,  o  rupere  fulgeră­  la  moarte  pe  cruce  erau   de ascultare faţă de Tatăl.                              familia se  simte ameninţată de primejdie
       toare  cu  trecutul  său,  cu  groaznice.  Sângele  li  se   Plecându-şi  capul  în   Veniţi  de  luaţi  lumină!  Ce  îndemn  .se  aprinde  lumânarea  şi  se  spune  o
       păcatele sale.            scurgea  picătură  cu  pică­  semnul  celei  din  urmă   sublim!                          rugăciune.  De  lumânarea  aprinsă  în
          3.    „Femeie,  iată Fiul  tură,  oasele  slăbeau  din   rugăciuni,  şi-a dat duhul în   în  noaptea  învierii  să-ţi  aprinzi   noaptea "învierii,  creştinul  ortodox  îşi
       Tăul!”                    încheieturi,  corpul  se  înţe­  mâinile  tatălui.  O  moarte   lumânarea  de  la  lumina  altarului,  de  la  sprijină sufletul uri an întreg,  atunci când
          în aceste cuvinte nu este  penea. Isus era îngrijorat de  liniştită şi măreaţă.  preotul  (vrednicul  slujitor  al  Domnului)  ameninţări  potrivnice  îi  ameninţă  pacea
       numai  mila  şi  îngrijorarea  planul  mântuirii  noastre şi          A.L.   care te cheamă să primeşti lumina.     sufletească, echilibrul sufletesc.   T.A.

                                                                                                                                                           ti f
                                                       Hs  —  Z i a r u l   c a r e   s e   r e s p e c t ă   ş i   v ă   r e s p e c t ă
   1   2   3   4   5   6   7   8