Page 4 - Calauza_2007_886

Pag. 4 Călăuza noastră nr.

MARELE COM PLOT-MONDIALIZAREA frumos şi sănătoşi departe
CLAS DE C O PIL de lum ea dezlănţuită a
EUROPENIZAREA - UN PERICOL ispitelor st tentative de tot
Sunt cuvinte cu har rezultatul este că numai la
ŞI O CACIALMA dum nezeiesc prin care vârsta de 7 ani, fetiţa lor. felul, care le pot profana
fiinţe graţioase şi încântă­ Orzan M aria, elevă în copilăria şi adolescenţa
- urmare din nr. 884 - cele patru concepte de identitate c u i-1 toare - copiii - care cresc clasa I lă Şcoala generală' sau, chiar viaţa.
Vorbeam în numărul trecut despre turală, dezvoltare, tradiţie, modernitate, i frumos şi sănătos* dacă de nr. 8 din Hunedoara (clasa Cu Dumnezeu în ini­
ecuaţia „Dezvoltare-mondializare-occi- Dr. Francis Dessart ne sfătuişte că în loc j la o vârstă fragedă sunt învăţătoarei Mezaroş Lu­ mă, perspectivele viito­
dentalizare sau Democraţie = Marketing”, să căutăm şi să înţelegem diferenţele care j îndrum aţi spre B iserică miniţa), cântă, alături de rului se deschid, ca un
ca şi-despre consilierii europeni, de altfel, adâncesc prăpastia ar trebui să construim j şi-l primesc în inimile lor cantori, în strană. răsărit de soare, frumos şi
care trec dintr-o tabără în alta, fiind când punţi. Se ştie că la m arile întruniri j pe Dumnezeu, ,. Glasul ei de copil dă luminos.
europenişti modernişti cu orice preţ, când europene sau internaţionale grupuri i La catedrala „Sfinţii un plus de muzicalitate şi Deci mame, îndrumaţi
focoşi apărători ai tradiţiei. Asta pare a fi restrânse de intelectuali şi specialişti îşi > îm păraţi C onstantin şi trăire duhovnicească iar copiii uşa ci)m au făcut-o
o atitudine romantică, bazată mai mult impun punctele de vedere şi interesele. Elena”, cu al doilea hram vârstnicii, o privesc ca pe şi părinţii acestor înaintaşi
pe emoţie decât pe inteligenţă. Astfel Iar noi, cei mulţi, nu ne întrebăm pe cine Sf. Paraschiva, fam ilia îngerul- cu chip de copil ai noştri, după sintagma:
spus, ecologia nu înseamnă întoarcerea reprezintă ei, a cui cultură, care valori; > Claudia şi Claudiu Orzan, din icoană şi o răsfaţă cu „Lăsaţi copiii să vină la
la preistorie. Cu 2500 de ani în urmă câţi dintre ei vorbesc şi scriu în lim bai duminică de duminică îşi mângâieri părinteşti. mine!”.
Budha spunea: „Să nu accepţi nimic naţională, sunt în relaţii reale cu I aduc copiii la biserică şi Asemenea copii cresc Constanntin GRECU
pentru simplul motiv că vine din tradiţie comunităţile. Deocamdată dialogul unora |
sau că stă scris în textele sfinte, sau pentru ca noi şi bulgarii cu Europa, e monolog: | DE CE DISPAR COPIII?!
că aşa spune lumea, sau aşa se zvoneşte com unitatea europeană vorbeşte, noi]
sau se presupune, sau din respect pentru ascultăm. Trebuie ştiut şi recunoscut că | TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
Maestru, Gândeşte singur şi vezi. dacă Europa răsăriteană aduce cu ea o ade-1
Din neatenţia părinţilor vor spune unii Sunt cazuri (mai ales de la ţară) când
ideea, odată aplicată, contribue la bună­ vărată comoară de experienţe culturale,.
oameni, din cauza banilor, spun eu. un copil din dorinţa de a face o călătorie
starea şi fericirea omului; numai atunci unice în felul lor, experienţă cu produse i
să ţi-o însuşeşti şi să acţionezi în conse­ valoroase care acoperă mai multe secole J în ultimul timp tot mai mulţi copii cu trenul pleacă de acasă. Se urcă în
cinţă. Aşadar, asupra înţelepciunii, timpul şi pe care Occidentul pornit pe uniformi- > dispar din întreaga ţară. Sunt copii tren, ajunge într-o gară, dintr-un anumit
minori, care provin din familii sărace, oraş de unde este racolat de un individ
nu are putere. Din păcate, noi, românii, zare nule poate egala. Cu atât mai impor-1
ca întotdeauna, ne pripim, ne grăbim, ca tant este dialogul care ar facilita accesul 1 dezorganizate, copii agresaţi fizic sau dubios, care îi promite marea cu sarea;
să ajungem, păgubiţi, la zicerea: ..Dă-mi tuturor la ce au mai bun - experienţele | psihic de părinţi, copii cu deficienţe, dar îi dă bani, îi cumpără dulciuri, jucării
Doamne, înţelepciunea românului cea de culturale ale partenerilor. Reuniunile j sunt şi copii normali care pur şi simplu (în funcţie de vârsta copilului) până-1
dispar, de la ţâra sau de la oraş. duce în adăpostul lui1. în acel loc copilul
pe urm ă.” Păcăleala recentă, cea cu europene şi internaţionale au, desigur şi j
bulgarii şi sacrificarea mieilor româneşti, avantajul de a garanta respectarea suve-j N-am auzit să dispară copilul vreunui este sechestrat, bătut, obligat să practice
bogat... Parcă cei care-i răpesc îi aleg prostituţia sau cerşetoria. Este o mafie
ar trebui să ne fie învăţătură de minte ranităţii naţionale şi a egalităţii între state, j
vizavi de „poruncile” europene. Bulgarii fie ele mari sau mici. Există în limba ita-. anume pe cei săraci. Toţi copiii se află în oraşe în acest sens, bine organizată,
în pericol, indiferent de clasa socială din cu reţea de desfacere a „mărfii” peste
cumpără pe nimic mieii de la români şi liană termenul „esteromania” (mania de j
ni-i revând, sacrificaţi bulgăreşte, adică a-i imita pe străini). J care provin, atâta timp cât printre noi se hotare. Traficanţii sunt oameni pericu­
în sfidarea normelor europene, la dublu Cei din Estul Europei şi mai ales află acei oameni răi'care ar face orice loşi, fără scrupule, fără frică de Dum­
pentru bani. nezeu, care nu doresc decât să se îmbo­
sau triplu preţ. Dacă până şi bulgarii...! românii - tare sunt cei mai naivi, mai >
Un dialog bazat pe respect mutual, pe creduli - ar trebui să ia aminte pentru a I Traficanţii de carne vie stau la pândă găţească cu orice preţ de pe urma acestor
ca lupii înfometaţi şi când victima este suflete nevinovate de copii,
toleranţă, înţelegere şi cooperare ne va nu fi stopării propriei istorii. !
singură, lipsită de apărare, o atacă. (va urma) Vandana CIOBANIUC
ajuta să ocolim capcanele privitoare la GligorHAŞA |
D ia lo g cu - Tare de mult, în anul 1914 acest lucru se întâmpla când era eu nu pot să-l supăr, chiar dacă
la începutul prim ului război muierea lângă mine. în situaţia de acum, nu-mi este
NONAGENARUL RUS AUGUSTIN m ondial. La cel de-al doilea - Cine vă ajută dacă nu vă deloc uşor.

război mondial am participat, puteţi deplasa dincolo de cune? Iată viaţa unui om de 98 de
- ZIS MIHUŢ, DIN SATUL VISCA
fără voia mea, de la început - Vecinii, îmi cumpără câte ani, poate cel mai bătrân din
- D ragă bunicule Rus vânătoare, când ne ieşea bine până la final. Am fost lovit de ceva, pâine, zahăr, îmi aduce com una V orţa. C ondiţiile în
Augustin, cum vă sim ţiţi la vânatul, organizam câte un un brand în picior şi în burtă. cineva câte un borcan de iaurt. care trăieşte sunt destul de grele,
vârsta de 92 de ani? chef şi o dădeam pe poveşti Am scăpat cu viaţă, dar, alţi doi - Lemne de fo c aţi avut o casă veche şi slaba, sărăcă­
- Cum aş putea să mă simt, vânătoreşti. consăteni au pierit pe câmpul pentru iarnă? cioasă şi m urdară, un pat, o
încă mă ţin pe picioare, pot să : - Cum este să trăieşti singur? de luptă. Am ajuns la Sevas- - Am avut fiindcă am spart masă, un scaun, o sobă şi tot

ies prin curte, să mai văd cine. De câţi ani a decedat soţia Dvs? topol şi m-am eliberat din un grajd şi am tăiat lemnele felul de lucruri vechi şi mur­
trece către dealul M alului şi -t Sunt 17 ani de când soţia Munţii Tatra. pentru sobă. Mai am lemne dare. Doi pisici moţăiau lângă
dinspre acel deal încoace. Mă mea a plecat pentru totdeauna - Cu ce v-ati ocupat aici în pentru încă un an de zile. sobă, iar în curte un câine destul

dor ochii, îi simt tare obosiţi. de lângă mine, de atunci, sunt sat, din ce aţi trăit, din munca - Ce fa ceţi cât e ziua de de jigărit. Altceva, nu mai arc
Ţi-au p lă cu t dealurile, singur cuc, n-am avut copii şi pământului sau, v-aţi mai ocu­
- lungă? bunicul Rus Augustin. Viaţă de
care este motivul de te referi la nu am nici fraţi sau surori. Nici pat şi cu altceva? - Ascult la radio, dar de o pustnic, o viaţă de care te cutre­
acestea? alte neamuri apropiate. Cine-ţi - Am muncit pământul ce vreme mai mult bârâie şi prinde muri, dar, bunicul Rus Augus­
- Mi-au plăcut, la nebunie vrea răul, nu trebuie decât să te l-am deţinut, am fost şi miner, mai mult posturi străine. Multe tin nu are cum să o dea fa o
pădurile şi dealurile, când am blesteme să te mănânce singu­ am m uncit la cărbune, că de ore din zi şi din noapte, mă tot parte. Până când D.umnezeu o
fost şi am fost vânător, m-am rătatea, că-ţi ajunge. acolo, m-am ales de câţiva zeci gândesc ce am ajuns şi cât de vrea. Până atunci, cei’ de la Pri­
simţit minunat. Aproape două­ - Când te-ai născut, buni­ de ani cu o pensie destul de grea este bătrâneţea. Dacă, măria Vorţa ar trebui să-l caute

zeci de ani; am avut permis de cule. Rus Augustin? mică. Am crescut şi animale, dar Dumnezeu mi-a dat atâţia ani, cât mai des. - Afirdn ŢIC
ULTIM ELE R EG LEM ENTARI condiţiile prevăzute privind regimul (3) Refuzul perm iterii intrării pe
străinilor în România, republicată, cu teritoriu! României sc comunică de către
PR IV IN D LIBER A C IR C U LA ŢIE modificările si completările ulterioare. organele poliţiei de frontieră de îndată,
PE TER ITO R IU L R O M Â N IEI Art, 6. - (1) Cetăţenilor Uniunii Euro­ în scris, împreună cu motivele care au
pene, precum şi membrilor familiilor lot­ stat la baza dispunerii acestei măsuri.
- urmare din nr, 884 - a se aplica ştampila de intrare de către rii se. refuză intrarea pe teritoriul statului (4) In situaţia prevăzută la alin, (1)
organele poliţiei de frontieră în oticaie român numai în următoarele situaţii:
Intrarea pe teritoriul României a lit. a), înainte de comunicarea refuzului
dintre aceste documente. (2) Străinilor a) dacă nu prezintă docum entele permiterii 'intrării pe teritoriul României
cetăţenilor U niunii Europene,
care nu au cetăţenia Uniunii Europene corespunzătoare prevăzute la ari. 5;
prefeum şi a membrilor familiilor lor în condiţiile alin. (3), persoanei i se
şi sunt membri de. familie ai persoanelor b) au fost declaraţi indezirabili, în acordă o perioadă de timp pe care o
Art. 5. - (1) Im tarea cetăţenilor prevăzute la alin. (1) li se permite intra­ condiţiile legii. consideră necesară, în care să între în
Uniunii Europene pe teritoriul României rea pe teritoriul României în următoarele (2) în cazul membrilor de familie ai posesia documentelor pe baZa1 cărora se
este perm isă p un toate punctele de condiţii: a) în baza permisului de şedere unui cetăţean al Uniunii Europene, care permite intrarea pe teritoriul României.
trecere a frontierei de stat deschise pentru mem brul de fam ilie ai unui nu au cetăţenia Uniunii Europene, li se (5) 'La împlinirea termenului prevăzut
traficului internaţional de persoane, cu cetăţean al Uniunii Europene, eliberat refuză intrarea pe Teritoriul României la alin. (4), persoanei în cauză i se
condiţia prezentării docum entului de oricare dintre statele membre, fără a în cazul în care împotriva lor a fost dis­ comunică refuzul permiterii intrării pe
naţional de identitate, a paşaportului sau se aplica ştampila de intrare de către pusă o interdicţie de intrare în ţară, teritoriul României în condiţiile pre­
a unui document eliberat în condiţiile i autorităţile poliţiei de frontieră; această interdicţie fiind aplicabilă numai văzute la alin. (3).
prezentei orddnanţe de urgenţă pentru b) în cazul în care nu sunt titulari ai pe perioada de valabilitate a acestei (va urma)
cetăţenii Uniunii Europene, valabil, fără docum entului prevăzut la lit. a), în măsuri. Constantin AOANEI-RAHO VEAN

E Z T 7V O T A * 7 Y M — Z ia r u l ciEre şe resp^ctci şi viz r&sjy&ctăl