Page 3 - Calauza_2007_892
P. 3

Călăuza noastră nr. 892                                                                                                                        Pag. 3

                                             întâmplări  ale  unei  zile  de  mai,  dintr-un  calde  şi reci, jocuri  de-a dracii  şi  golanii   săptămână pe trasee de munte!
             AM FOST LA                      mai tulburat de politicieni, au avut pecetea  (era să zicem de-a dacii şi romanii), bani   Apropo de trasee:  există încă marcaje

             ALBA  IULIA                     Primăriei  şi  a  C onsiliului  Judeţean,   cheltuiţi anapoda, pe chiciuri, monumente  pe culmile ce străjuiesc Deva de pe vremea
                                                                                                                          Austro-Ungariei,  pe  aliniamentul  Cetate,
                                             instituţii  care  acordă  istoriei  şi  culturii  executate de gabori şi achiziţionate cu bani
         într-o superbă zi de sâmbătă a lunii mai   prioritatea priorităţilor.      grei...                        •   s  Valea Alunului, Căprioara,  vârful Coziă,
      am  fost  împreună  cu  câţiva  scriitori   Mergeţi şi voi,  stimaţi deveni, la Alba   Avem  edili,  culturiş.ti  şi  conducători  cu  coborâre  pe  strada  Călugăreni;  există
      hunedoreni la Alba Iulia, unde avea loc a  Iulia,  în  oricare  zi  din  an  şi  6  să  vedeţi,   care merită luaţi cu huo  ori de câte ori îi  de  ani  de  zile  propunerea  de  a  fi
      2 7 - a   ediţie  a  Festivalului  Internaţional   spre  o  perm anentă  mirare,  un  oraş   vedem (de fapt îi vedem cam rar,  fiindcă  reamenajate, numai că primarii noştri, şefii
      „Lucian Blga”. Mărturisesc că nu am mai   european,  care,  de  la  desprinderea  de  ei se preumblă prin Iuropa după modele,   unor  „dervicii”  sunt  din  basm ele  cu
      recunoscut oraşul de care fugisem în 1968,   Hunedoara a crescut şi a înflorit prin grija  în loc să meargă aci, în vecini, la Alba Iulia,   „Naude, Navede, Na, Greul pământului.”
      la  reorganizarea  adm inistrativă  a  unor  edili  pricepuţi  şi  responsabili.  Are  fiindcă Sibiul e prea departe).  La  sfârşitul  acestui  expozeu  mâniat
      teritoriului.                          acum peste  100.000 de locuitori, 8.000 de   Noi am fost la Alba Iulia unde am făcut  cititorul se va întreba cum se poate explica
         Mai  întâi  am  trăit  ore  de  înălţare  studenţi,  1.000  de  cadre  didactice,  o  . „o baie de cultură şi istorie”; mergeţi şi voi,   această discrepanţă dintre două „capitale”
      spirituală participând la acordarea unui titlu  bibliotecă europeană vestită, un muzeu cu  primari, viceprimari,  consilieri,  căci  nu e  vecine, care în 1968 au pornit de la aceeaşi
      de Doctor Honoris Causa la Facultatea de  cercetători  probi,  o  cetate,  drept  centru,   departe;  mergeţi  şi  voi,  aşa zişi  rectori  şi   linie.  Simplu,  de  când  ştiu  eu,  şi  ştiu
      T eologie,  al  cărui  sediu  im punător  cum  nu  mai  e  alta,  un  sediu  al  Uniunii  decani ai unui învăţământ universitar cvasi  demult, Deva a fost condusă de primari cu
      împodobeşte  Cetatea.  Am  participat  mai   Scriitorilor,  fundaţii  şi  asociaţii  culturale  la distanţă şi cvasi absent din viaţa oraşului.  câteva  clase  la  seral  ori  fără  frecvenţă -
      apoi  la un  simpozion şi,  ca un  corolar ai  de prestigiu; are în apropierea Sebeşului,  Noi, în acea zi de sâmbătă am văzut mii de  să-i amintesc?! -  în vreme ce Alba a avut
      unei zile de trecut în calendar, la acordarea  oraşul cu cel mai ridicat nivel de trai din  liceeni  şi  studenţi  cu  cocarde  de  mereu  primari  şi  edili  şcoliţi,  cum  au  şi
      premiilor  „Lucian  Blag'a”  (37  la  număr,  România,  oraş  fără  şomeri.  Are  tot  ce  organizatori,  mândri  de  participarea  lor.   acum.  Alba  are  o  populaţie  transilvană
      pentru  creaţie  artistică,  de  la  copii  la  trebuie  să  aibă  o  capitală  de  judeţ  Unde sunt la noi în astfel de ocazii elevii  educată,  Deva,  populaţie  de  alogeni,
      somităţi). Manifestare cu nimic sub fastul  transilvan. Iar noi, noi, devenii ce avem?  celor nouă licee, studenţii de la ecologie?  rezultaţi  ai  culturii  „oţel  şi  cărbune”,
      acordării premiilor UNITER. Intre timp am  Un teatru ruină unde se joacă de 20 de ani  Pe terase,  la berică şi  vodkă,  la răsturnat  conducătorii  Devei  se  preumblă  hai-hui
      văzut oraşul, cetatea în sărbătoare, măreţele  piesa  „Ţiganiada”,  o  cetate  impunătoare  containere  şi  pubele,  la  rupt  pomii  abia  prin lume, cei ai Albei, prin oraş.
      ed ificii  în  proces  im presionant  de  doar  pentru...cuibtiri  de  ciori,  serbările  plantaţi după ieşirile în haite de la discoteci.   Mergeţi, deveni, la Alba Iulia!
      restaurare.  Toate  aceste  minunate. cetăţii cu trupele precum Asia, Sarmalele  Măcar  dacă  i-am  întâlni  la  sfârşit  de              Gligor HAŞA








                                                                                                                                       ţinând  cont  că  tronsonul
          ŢARA HAŢEGULUI                      UN  PRIMAR ÎNTRE                           DUPĂ 20 DE A N I...                           cuprinde  şi  două  poduri
              -CASETA CU                  LEGENDA Şl ÎNFĂPTUIRE                                                                        deosebit  de  frum oase.
                                                                                     .  -   Domnule  prim ar  cetăţenii  oraşului  Haţeg   Este  un  lucra  excepţional
             SUPERLATIVE                                                                                                               pentru  noi  deoarece,  după
                                          Cochetul orăşel Haţeg, capitala unei ţări, cea   Nicolae Timiş,  vă întâlnim   disconfort, pericol de acci­
          •  Eden  păm ântesc,  cea  mai                                            într-o  zi  plină  de  eve-   dente, infrastructura în per­  revoluţie, este singura linie
                                        a Haţegului, moştenită de la voievozii Litovoi şi
       frum oasă  ţară  dintre  ţările                                              nimerjte în oraşul dumnea­  manenţă  spartă,  zgomot,   de  centură  din  judeţul
                                       Bărbat,  a trăit mai bine de vreo cincizeci de ani
       româneşti;                                                                   voastră.                 praf etc. Putem spune că în   Hunedoara,  care  se  dă  în
                                        sub semnul unui blestem, fiind nevoit să suporte
          • Ţara  cu şapte castele şi  şapte                                          Printre  ele,  de  mare   oraşul nostru circulaţia era   funcţiune.
                                          ~      ___.  pe  îngu stele  sale  străduţe
       cetăţi medievale, de curte;   .                                              importanţă  este  indugu'-  îngrozitoare.  Astăzi,  reu­  Cred  că  cetăţenii  ora­
                                        :l||jpP*L   zgomotul infernal şi revărsarea de
          • Inima Daciei, cu capitala Ulpia                                         rarea  tronsonului  de   şind să dăm drumul pe Cen­  şului  Haţeg  vor  aprecia
                                        W   ..       noxe  ca  rezultat  al  traficului
       Traiana Sarmizegetusa, despre care,                                          centură  care  deviază   tură  reuşim  să  eliminăm  acest lucra, ţinând mai ales
                                        ■ t   5  -Mm  maşinilor grele către Petroşani şi
       în perioada interbelică se spera că                                          circulaţia grea (şi                                    cont  că  acum  lucrăm
                                        f l j        către  Caran-sebeş.  Tot  cam  de-
       va fi capitala culturală a României,                                         nu  numai)  a  ora­                                    şi  la  infrastructura
                                                     atunci,  toţi  primarii  ce  s-au
       la propunerea lui Lucian Blaga;                                              şului  Haţeg,  pe                                      oraşului.
                                                     perindat pe la primărie, adăpostită
          •  Vatra  Densusienilor  Aron,                                            latura de sud-vest.                                       Se lucrează şi la re-
                                       într-o hardughie, promiteau pod peste Galbena şi
       Ovidiu  şi  Nicolae  care  au  sfinţit                                       După ce panglica                                       condiţionarea vechiu­
                                       devierea  circulaţiei.  Promisiunile  deveneau
       locul  şi  au  dat  strălucire  culturii                                     inaugurării a fost                                     lui  pod  al praşului  şi
                                       cărămizi  puse  la  edificiul  minciunii  cu  care  se
       române;                                                                      tăiată,  ce  ne  spu­                                  era foarte necesară re­
                                       aburcau în fruntea comunităţii. Vineri,  18 mai s-
          •  Liceul cu cei  mai mulţi elevi                                         neţi   cu   acest                                      zolvarea acestui impe­
                                       a întâmplat minunea:  vrednicul  primar Nicolae
       din judeţul  Hunedoara  încununaţi                                          prilej?                                                 diment al circulaţiei.
                                       Timiş  a  pus  capăt  legendelor  şi,  iată,  a  făcut
       cu premii şi menţiuni la fazele finale                                         -   Pentru  noi,                                        -   Când a  început
                                       istorie: tronsonul de drum modem şi podul peste
       ale olimpiadelor de limba română;                                            s-a petrecut aici un                                   această lucrare?
                                       Galbena au fost inaugurate, după ce tot prin vred­
          • Ţara bisericilor medievale de                                           evenim ent  deo­                                          -   Lucrarea  a  în ­
                                       nicia sa, primăria se va muta curând în casă nouă.
       curte, din sec. XIII - XIV, la fel de                                        sebit.  Spun  acest                                    ceput din păcate, acum
                                       Urmează, devierea circulaţiei către Sarmizegetusa
       valoroase ca şi cele din Bucovina:                                           lucru  pentru  că  la  Haţeg  toate aceste neajunsuri. Mai   20 de ani iar pentru noi este
                                       şi Retezat pe la marginea sud-vestică a oraşului.
       Densuş,  Sântămărie,  Strei,  Strei                                          toată circulaţia se desfăşura  mult  decât  atâta,  această   un câştig  faptul  că reuşim
                                          în aceeaşi zi, Haţegul mai trăia o sărbătoare:
       Sângeorz, Ostrov, Prislop;                                                   exact prin central oraşului,   lucrare  este  o  realizare  şi   s-o finalizăm.
                                       cea  a  C olegiului  „I.C .  Brătianu”  care  şi-a
          • Ea însăşi cetate înconjurată de                                         ceea  ce  însemna,  pentru  din punct de vedere tehnic  Mariana PÂNDARU
                                       deschis porţile pentru absolvenţii şcolilor generale
       coroana Munţilor Retezat, Şureanu
                                       din zonă. Dascălii şi elevii colegiului au făcut din
       şi Ruscăi;                                                                                   SCRIITORUL RADU IGNA,
          • Ţara celor trei ape, ca trei artere
       dătătoare de viaţă şi energie: Strei,                                                   ÎN MIJLOCUL FOŞTILOR COLEGI
       Râu Mare, Galbena;
          •  în  curând  M ica  E lveţie  a                                           La ,(Ziua porţilor deschise” organizate  dinspre  asistenţă.  în  finalul  întâlnirii,
       turismului  cultpral-istoric  şi  mon­                                      la  Colegiul  „I.C.  Brătianu”  din  Haţeg,   scriitorul a dat autografe pe noua sa carte
       tan cu ispititoare trasee către Rete­                                        profesoral  şi  scriitorul  RADU  IGNA,  a  şi s-a bucurat de apreciarea ce i s-a arătat
       zatul  Mare  şi  R etezatul  M ic,                                           fost oaspete de onoare alături de scriitorii  într-o asemenea împrejurare.»
       Godeanu,  Ţarcu,  Şureanu,  Vâlcan                                           M ariana  P ândaru,  G ligor  H aşa  şi                Ana  MARCHITAN
       şi Parâng;                                                                   Dumitru  Hurubă.  Radu  Igna,  pe
          •  Ispititoare  ţară  în  care  au                                        lângă bucuria de a se întâlni cu foşti
       poposit,  ca  angajaţi  ai  Casei  de                                        colegi şi elevi, a lansat recenta carte
       Austria,  pentru  prospecţiuni                                               a cărui autor este -  CONDAMNAT
       geologice  şi. lucrări  de  hidro­
                                       uzanţă, eveniment: expoziţii, pliante, manifestări  (Editura de Vest).
       amelioraţii,  fiul  lui  Xules  Veme  şi
                                       culturale, întâlniri cu scriitori şi eu cartea. De la   La eveniment au participat cadre
       Lepssis,  constructorul  canalului
                                       toate acestea nu a lipsit primarul urbei şi consilierii  didactice şi elevi, consilieri locali în
       Panama;
                                       locali.  Iată,  după un  somn  lung  de jumătate  de  frunte cu primarul oraşului, iubitori
          •  Ţara  dinozaurilor,  insulă  a
                                       veac,  s-a trezit la  viaţă nouă  Haţegul.  Care,  cu  de literatură.
       oceanului primordial;
                                       aşa edili, promite să devină cu adevărat, capitală   Despre  autor  şi  cartea  sa  au
          •  Un  ţinut  cu  locuri  şi  oameni
                                       de românesc şi vestit ţinut istoric. Pe când o casă  vorbit scriitorii care l-au însoţit, apoi
       despre  care  nu  te  mai  saturi   de cultură, pe când o academie de comerţ, pe când  cu vădită emoţie în glas Radu Igna
       să vorbeşti.
                                       o capitală a turismului montan şi cultural-istoric?!  a citit un fragment din romanul său
                   G.  TÂNCOVEANU
                                                                 C. SECĂŞANU        şi  a  răspuns  întrebărilor  venite
                                               S                     —Riciniicare             se?      respectă  şi  v a   respectă? I
   1   2   3   4   5   6   7   8