Page 4 - Calauza_2007_893
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 893
leau slujitorii bisericii strămoşeşti, iar ale rom ânism ului, din perspectiva
O A M EN I Ş i FAPTE toate acestea după o singură lege - legea acestui demers, cum ar fi Blajul, Sibiul,
urii şi a bunului plac. începând cu 1867, Alba-Iulia, Clujul, Oradea, Aradul, şi în
G O L G O T A T R IC O L O R U L U I
anul consfinţirii dualităţii satanic austro- Ţinutul H unedoarei se proiectează
ÎN Ţ IN U T U L H U N E D O A R E I ungare, pentru rom âni iadul era pe pentru veşnicirea prin memoria Orăştiei,
pământ şi speranţa numai în ceruri. Dacă D evei, Brad, D obra, Iii a, G eoagiu,
Un dem ers pe această tem a este Urmărit şi numai din perspectiva lui, pentru primii creştini simbolul jertfei şi Romos. înainte de toate, tricolorul era
posibil şi chiar dacă ne-am rezuma la martiriul românilor trăitori în chiar inima prigoanei a fost crucea, pentru românii purtat în inimă şi transmis de la inimă
m ărturiile orale, vii până astăzi. şi matricea formării neamului - Ţinutul ardeleni, care la 1848 aflaseră că pentru la inimă. Cei care au avut mai mult
Acestora li se adaugă, cu mare forţă Hunedoarei - este similar cu acela al ei soarele de la Bucureşti răsare, acest de suferit pentru tricolorul din inimă au
acuzatorie, mulţimea de cărţi-document creştinilor din Im periul' Roman la simbol devenise tricolorul. fost preoţii ortodocşi şi greco-câtolici,
apărute în ultimii ani, care mărturisesc începuturi sau cu acela rezervat evreilor Golgota tricolorului poate fi scrisă pe dascălii bisericeşti şi cei ai puţinelor
despre îm pilarea şi batjocorirea unui de către Hitler, în al D oilea Război sute de mii de pagini; amenzile aplicate şcoli româneşti, intelectualii angajaţi
neam prin forme şi m ijloace nem ai Mondial. Progromul unguresc vizând pentru acest sacru însemn, discret păstrat făţiş în lupta pentru păstrarea fiinţei
întâlnite altundeva pe glob ori în istorie. dispariţia fizică ori deznaţionalizarea a şi purtat, alcătuiesc o sumă cu care la naţionale şi făurirea Marii Uniri. Din
Privitor la rezultatele acestui martiriu, durat mai bine de o jumătate de secol. acea vreme românii ar fi putut cumpăra rândul acestora s-a desprins cel mai
Dumitru Mărtinaş, cel mai prob cerce Victimele lui deveneau mai întâi preoţii Alasca; anii de închisoare adunaţi laolaltă atractiv şi mai eficient detaşam ent -
tător al istoriei ceangăilor, spunea, şi învăţătorii, alţi ştiutori de carte, apoi -pot alcătui o jumătate de secol. Numai politicienii şi ziariştii - reprezentând
referindu-se la două judeţe unde şi urmau, fără deosebire de sex şi vârstă, fam iliile Vlad şi M oţa, din O răştie, un adevărat port-drapel al fiinţei
astăzi funcţionează practicile Ku-Klux- toţi cei care aveau şi afirmau conştiinţa cărora merită să le ridicăm monumente naţionale. în jurul lor s-au strâns
Klanului: „Harghita şi Covasna sunt de neam şi-limbă. Zi şi noapte, timp de şi să le facem case m em oriale, au preoţii, dascălii bisericeşti, urm aşii
seculare cimitire româneşti. Aici au pierit peste cincizeci de ani, jandarmii cu pană suportat pentru tricolor ori în numele tribunilor, decurionilor şi centurionilor
limba şi fraţii.” de cocoş cutreierau ca nişte con tricolorului peste zece ani de închisoare, lai lancu, ai participanţilor la M area
După limba românească, al doilea chistadori satele şi oraşele, puneau ani la care se adaugă amenzi în valoarea Adunare de pe Câmpia Libertăţii, viitorii
semn al fiinţei de neam urm ărit cu cătuşe, puneau foc, siluiau fecioare, mai multor moşii grofeşti. Aşa cum în memorandişti şi familiile lor.
cerbicie sanguinară a fost tricolorul. spânzurau bătrânii, prigoneau şi umi Transilvania se detaşează câteva centre (va Urma) Gligor HAŞA
Când trecem peste calea
ISTORIA BISERICILOR ORTODOXE ROMANE LA CIUNGA NI ferată B rad-A rad, pusă în
DIN DEVA ÎN ZI D E SÂRBĂ TOARE circulaţie în urmă cu un secol
BISERICA ARHANGHELILOR şi ceva, un indicator rutier ne
informează că 12 kilometri ne
M lH AIL ŞI GAVRIL După o noapte în care ploaia Vaţa, altădată mică staţiune mai despart de satul aflat
trim isă de Cel de sus s-a re de tratament pentru „reumă”, undeva, în extrem itatea sud-
- urmare din nr. 892 - romano-catolică din Ceangăi, vărsat din belşug asupra gră vestită pe toată valea Crişului vestică a Metaliferilor, spre care
Este biserica aflată pe str. Iuliu precum şi Palatul Administrativ, dinilor şi a holdelor cu semă Alb şi nu numai, pentru apele ne îndreptăm în grabă căci s-ar
Maniu (fostă Lenin) a cărei con peste drum de casa familiei Groza. nături - aflate într-o chinuitoare sale term ale binefăcătoare, părea că suntem într-o m ică I
strucţie s-a realizat între 1936- în octombrie 1948 când s-a suferinţă din cauza secetei pre apare acum, când intram pe întârziere.
1939 la început, ea fiind con produs revenirea bisericilor la lungite - în dimineaţa zilei de teritoriul ei, ca o aşezare ano Circulăm pe şoseaua asfal
struită ca biserică română unită, ortodoxie în întreg Ardealul, cre mare sărbătoare creştină - înăl nimă ce abia îşi chinuie exis tată dar plină de gropi pe care
adică greco-catolică. însă în dincioşii ortodocşi (323 la număr) ţarea Domnului - mă îndrept tenţa de pe o zi pe alta. Rar vezi se pâre că nu le vede şi nu le
1948. după ce uniţii revin la împreună cu preotul lor Ni stor, către vatra unui sat din munţi, pe străzi vreun om care păşeşte simte nimeni din cei care ar
ortodoxie, biserica a-devenit şi au revenit şi ei la credinţa orto- împreună cu doi prieteni, pentru toropit de griji, şi când te gân trebui s-o facă - paralelă cu
ea ortodoxă. La construcţia aces Uoxă. Şi astlel biserica Arhanghe a onora o invitaţie oficială deşti că în urmă cu ani, vilegia- drumul de fier şi albia nu tocmai
tei biserici a contribuit financiar, lilor Mihail şi Gavril a deve-nit transmisă de domnul C ristian turiştii veniţi aici „la scaldă” dreaptă a Crişului Alb, mărgi
ca prim ctitor, Constantin Bur- şi ea ortodoxă formând parohia Dragomir, vicepriinarul comu erau găzduiţi şi prin bucătăriile nită de sălcii rămuroase, arini
san, ortodox. Biserica este con ortodoxă din Deva. (va urma) nei Vaţa. de vară ori şurile localnicilor. înalţi şi tufe de soc înflorit.
struită în stil ionic şi sub formă Mariana PANDARU Prin satele străbătute până la Era o problemă cu spaţiile de Apoi drumul nostru coteşte
de cruce. Are o boltă mare şi două centru de com ună, observ cazare. Dar asta a fost cândva... spre sud, printre holde cu cartofi
turnuri mai mici, pe întregul ei oamenii ieşiţi prin grădini, alţii Acum unitatea forestieră este şi porumb abia răsărite şi traver
biserica având 28,75 m lungime chiar printre holde, mulţumind privatizată - după atât de pă săm satul Basarabasa, atestat
şi 16.20 m lăţime. Nu are pictură poate în gând celui ce s-a gubaşul sistem rom ânesc! şi documentar la 1439. O moară
interioară, are în schimb icoane înduplecat în cele din urmă de parcă îşi doarme somnul din de apă în marginea văii Prăvă-
' din lemn masiv de stejar sculptat. rugile lor şi ale preoţilor, care urmă, „C alcita” a fost cum lenilor, cu roata coaptă de nefo-
Construcţia fiind pe un teren mai din sfintele altare au cerut cu părată de un austriac ce poate losinţă şi turla bisericii de lemn
înalt decât strada, accesul la nădejde puterii supreme, ploaie că şi-a văzut achiziţia doar din - monument istoric construit pe
intrarea în biserică se face pe o pentru păm ântul şi culturile fotografii iar Com plexul de la finele secolului al XVII-lea, ♦
cale din 14 trepte. în turnuri se pălite de o vipie neîndurătoare. tratament care a aparţinut Rom- împodobită în cea de a doua ju
află 3 clopote turnate la Arad. De zidurile caselor, betonul telecom-ului - acesta fiind ulti mătate a secolului al XVlII-lea
Construcţia a fost făcută de stâlpilor de curent ori panourile mul „stăpân” înainte de fali cu interesante fresce murale, ne
dng.Francisc Neugebauer, el de afişaj de la căminele cul mentare - este acum sigilat şi atrage atenţia pe latura stângă a
fiind un austriac rom ânizat, turale, un preşedinte suspen păzit îm preună cu hotelurile, drumului, flancată de câţiva brazi
cunoscut în zonă prin faptul că dat, cu capul sprijinit în stânga, până când un CINEVA de la cu cetina de un verde închis.
a mai construit la Deva şi biserica ne priveşte, dus pe gânduri... putere, va decide! ; (va urma) Ioan PÂRVA
primarul Hunedoarei, protopop Sten- C ernişoara, Baia C raiului, Topliţa,
ACADEMICIANUL MIRCEAPACURARIU, FIU AL ACESTOR MELEAGURI, coane Miron, senatorul Viorel Arion, Cerbăl, Alun, Batiz şi Şcoala de ucenici
autor al cărţii „C onstantin Bursan, din Hunedoara. Senatorul Viorel Arion
ALĂTURI DE HUNED0RENII SA1! cavaler al credinţei”. Prof. dr. Ioan spunea: „Dacă oam enii vrem ii l-au
SĂRBĂTORI COMEMORATIVE LA HUNEDOARA ! Lazăr, prof. dr. Ion Octavian Rudeartu, numit pe lancu de Hunedoara, Cava-
ing. Victoria Stoian. Ierul Alb al Valahiei, Constantin Bursan
Pentru catedrala din Hunedoara cu colectiv de istorici a încercat să recon- Părintelui protopop Stencoane Miron poate fi numit Cavalerul Nemuritor al
Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena şi figureze viaţa celui care a fost ctitorul cel care timp de peste 28 de ani a fost CREDINŢEI!”
Cuvioasa Paraschiva, ziua de 21 Mai a acestei catedrale, dar şi a Palatului preot paroh al catedralei, „Sfinţii împă- Constantin GRECI!
avut o dublă semnificaţie: sărbătoarea Adminsitrativ al Hunedoarei, Constantin raţi Constantin şi Elena” şi „cuvioasa
religioasă dar şi sărbătorirea a 119 ani Bursan. Paraschiva” îi rămâne meritul de a fi CUVINTE DE ALEASĂ SIM ŢIRE
de la naşterea ctitorului ei, Constantin Sărbătoarea a continuat şi în ziua de păstrat în arhiva Sfântului locaş Cu cele mai alese gânduri pentru
Bursan, la 21 Mai 1888. Prezenţa 22 Mai, cu o expoziţie de fotografii la procesele verbale din acea vrem e, cititorii ziarului „Călăuza noastră” din
academ icianului M ircea Păcurariu a G aleriile de Artă din Hunedoara, cu întocm ite pe parcursul construirii partea unui fiu al m eleagurilor
adus un plus de mândrie şi bucurie în toate bisericile, locaşurile de cultură, catedralei. hune dor ene. Sunt în Hunedoara cu
inimile enoriaşilor acestui sfânt locaş, ctitorite de deputatul liberal Constantin Anul acesta, Anul Constantin Bur- prilejul îm plinirii a 45 de ani de la
Domnia sa s-a născut la 30 iulie 1932, Bursan. san, se împlinesc 45 de ani de la moartea 'trecerea la cele veşnice a marelui ctitor
în satul Ruşi, comuna Bretea Română, Totodată, sub auspiciile Primăriei sa, 60 de ani de la Sfinţirea Catedralei şi şi binefăcător care a fo st Constantin
este profesor universitar, doctor în Hunedoara a domnului primar Nicolae 70 de ani de la darea în folosinţă a Bursan, cel condam nat de justiţia
teologie şi membru corespondent al Schiau, a avut loc simpozionuî „Con- Palatului Administrativ. comunistă la 25 de ani de temniţă grea.
Academiei Române. stantin Bursan” la care au participat cu Constantin Bursan, deputat liberal în Veşnică să-i fie pomenirea!
Vizita la Hunedoara a Sfinţiei Sale comunicări ştiinţifice: Academicianul plasa Hunedoara a mai ctitorit Bisericile Prof. Preot Mircea Păcurar
nu a fost întâmplătoare. împreună cu un M ircea Păcurariu, N icolae Schiau, de la Buituri, Peştişul Mare, Dăbâca, 22.05.2007
C 4 Z ^ Ziarul care sc' r&sj va r&sjy&ctă!
— y&ctiz şi
