Page 3 - Calauza_2007_897

Călăuza noastră nr. 897________ • .... : ; v , Pag. 3

MICA ITALIE DIN JUDEŢU L HUNEDOARA

ITALIENI PREZENŢI IERI SI AZI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

Primii italieni, evident după cei care au Kendeffy, pe domeniile căruia a funcţionat Michelangelc), ultimul s-a născut în Deva. şi Camillo Torta, Preşedintele Asociaţiei
venit urmându-1 pe Traian în timpul întreprinderea, nu a mai avut puterea şi Printre it; ilienii care frecventează de Antreprenorilor Italieni la Cluj Napoca şi
cuceririi romane a Traciei, par a fi capacitatea menagerială a primului de a mulţi ani Deva, se numără: Benedetto alţii amintiţi doar cu prenumele îGraziel la
antreprenorii şi minerii de la minele de aur continua exploatarea pădurii şi fabrica, Palazzolo, din provincia de Palemo din Biella, Marisa şi Aldo din provincia
din Săcărâmb, comună mică situată la astfel că noul asociat, Koc/.nader, mareşal ber; sal ier (soldat din infanteria de Ancona, Giulio, Franco şi Luciano din
nord-est de Deva, după Şoimuş^Bălata, faîirnentează firma după circa zece ani. uşoară) în pe nsie, care trăieşte în Deva din provincia de Brescia, Gino din provincia
Bârsău şi Certej. Majoritatea italienilor s-au repatriat. 22.03.1990, Giovanni Baldo din provincia de Udine, Aldo din provincia de Padova,
între 1783 şi 1787 au ajuns 600-700 de Totuşi, o bună parte s-a stabilit în satele de Brescia, pensionar, care a deschis în Nazareno din provincia de Bari, Giorgio
persoane în Zona Moţilor pentru a munci Clopotiva, Râu de Mori şi Sântămăria Deva în 20.12.2006 o modernă patiserie- şi Bruno din provincia reggio Emilia,
la mina de aur din Săcărâmb, din Italia, Orlea, alţii sţabilindu-se în Valea Jiului gelaterie „Aifta” în faţa Colegiului Naţional Simone, Adriano şi Bruno cu sclipitoarea
Carinzia, Boemia, Austria, Decebal, Gianfranco Ţoniolo şi sa Ferrari din provincia de Padova, Silyano
Germania şi Ungaria. Infor­ colabi oratorul Antonio Anzolin din şi Mario din provincia de Trento, Socrate
maţia poate fi verificată în provimcia de Veneţia care au activat din Bologna şi Giorgio din provincia de
preţioasa monografie parohială îa Simeria Veche o mare carieră Mantova.
pusă la dispoziţia autorului de inact ivă, Antonio Giordano din în viitorul reşedinţei judeţului
către colegul său ing. Remus provincia de Napoli, care Hunedoara există’şi prezenţa multor
Pitar şi citită de studenţi gest ionează în Deva o pizzerie, italieni, care odată cu intrarea României
originari din zona moţilor: Lui.fgi Sica din provincia C^tania în Uniunea Europeană, se vor simţi
Andrica Petru, Chiriţescu care îm preună cu FWrina împreună cu românii, aparţinători ai unei
Raluca, Fruja Nicoleta, şi gestionează un restaurant, Renzo case comune europene cu Directive
Stanciu Ionel. Monografia a fost Bissacco - navetist în Deva de 14 Legislative unice.
scrisă de profesorul Ernest ani şi are firmă la Bâcia, Paolo In bazinul minier din Valea Jiului
Armeanca din Săcărâmb, Ol mino (cu fiica Giulia şi fiul trăiesc aproximativ 30 de antreprenori
tipărită la tipografia naţională Luca), Roberto Tisano care trăieşte italieni, care dau de lucru la peste 3000 de
Lugoj 1932, şi aparţine în România de aproximativ 18 ani persoane.
Publicaţiilor Istorice ale şi în Deva de 6 ani. La Petroşani l-am contactat pe Eraldo
Diecezei de Lugoj. Giuseppe BusattO din provincia Carfagna din provincia Latina care trăieşte
Mama unui elev al scriitorului pentru diverse lucrări. în 1931, Prefectura de Padovia, Massimo Sciotti din provincia în România din 1990 şi care a deschis în
Charciumanu, doctor în medicină, susţine din Alba Iulia a emis permis de vânătoare de Firenze, Giancarlo Merîino din centrul oraşului Petroşani un restaurant cu
că străbunicul ei de origine italiană, Momo administratorului Pecol Dionisio, după provincia de Udine, Giuseppe şi fiul o discotecă denumite „New Jambe”, de
Salatore, a lucrat în Mina de Aur de la cum se vede în fotografie» în Ţ ara Stefano Smacchia, Giancarlo Leoni din asemenea pe fraţii Franco şi Dino Curtol
Săcărâmb. Haţegului sunt binecunoscute familiile provincia de Pesaro/ Urbino împreună cu din provincia Belluno, care au aproximati v
Mina de aur de Ia Săcărâmb probabil italienilor: Barlea, Blajan, Buzzi, colaboratorul său Flavio şi consultantul 150 de muncitori care produc confecţii şi
ar fi avut aproximativ 1 200 de potenţiali' Cimmenti, Copetti, Coradini, Costin, De Riccardo, Lino Isidori, Amaldo Torcianti pe Gianluca Zacchello din provincia
mineri, mulţi fiind locuitori ai zonei în Biassi, De Valerio, Del Valentin, Di şi Fraco Ferri din provincia de Acona, Veneţia care produce confecţii pentru
perioada sus-numită, şi dintre aceştia 600- Gaspero, Di Lazzaro, D’Accas, Delvesco, Angelor Olivotto din provincia de Belluno, trevigiana, renumita firmă Benetton cu
700 erau catolici. Fontanella, Gonano, Leca, Losso, Luchini, Mario Zanardi din provincia de Novara, aproximativ 140 de muncitori, pe Giovani
în monografia sus-numită, găsim Moga, Perini, Petriş, Rapolti, Stefoni, Maurizio Fare din Varese, Maurizio Bovini din provincia Bologna şi Gino
dovada înfiinţării primei şcoli populare din Tonitti, Trifon, Ursu etc. In perioada dintre Marrone şi fiul Gabriele din provincia de Giovi din provincia Ancona. Azi, zona
Săcărâmb, fondată de către nemţi în 1777. 1920-1960, în Zona Haţegului încă se mai Chieti, Mario Aliofano, fraţii Nicola, Petroşani, împreună cu împrejurimile este
A doua comunitate de italieni migraţi confecţionau „Scarpeti”, apoi odată cu Pasquale, Luigi, Ida Romano (are o mare într-o profundă criză structurală, datorită
în regiune în secolul 20 a fost aceea de la apariţia pe piaţă a tenişilor şi ghetelor de firmă de import de animale) şi Gerardo cunoscutei crize a minelor de cărbune, care
Sântămăria Orlea, de lângă Haţeg. Câţiva tip Adidas, au dispărut şi scarpeţii. Giamm arino (are o firmă de import-export mai rămân active numai aşa, ca să nu fie
friulani, veneti, trenitini, au venit pe aceste Lemnul ajuns pe apă, prin plutire, la cu legume-fructe) cu fiii Michele, Gianni închise definitiv, în schimb în Uniunea
meleaguri hunedorene pentru a tăia lemne. ieşirea din strâmtoarea munţilor, străbătea şi Pasquale din provincia de Avellino, Europeană cărbunele nu mai este folosit
Umberto Eugenio Di Gaspero în vârstă de printr-un canal zăvoaiele satelor Clopotiva, Michele şi fiul Veincenzo Carillo (ce are datorită costurilor mari de extracţie şi
77 de ani, prezidează la Haţeg, o Asociaţie Râu de Mori, Ostrov, Câmeşti, Reia, Nalaţi două firme la Deva şi una la Orăştie) din datorită conţinutului de sulf care cauzează
culturală, care a inclus şi pe aceea a şi în sfârşit, intra în Sântămăria Orlea unde Prato, Angelor M. Baldi din provincia de o mare poluare a aerului prin producerea
„Bellunezilor în lume”, în memoria acelora era construită rastrela. Como, Remo Ciuffetti din provincia de în special a acidului sulfuros.
care au emigrat din Italia la începutul O aţtă italiano-româncă din regiune este Macerata, Giulio Lazzaroni din provincia Cei peste 130.000 de locuitori din
anilor 1900, amintind în particular cu Mirellla Margaritta Szabados cu străbunică de Brescia, Mario Allegretti din provincia Petroşani şi din comunele limitrofe sunt
multă nostalgie pe mama sa originară din maternă Petronila Segafredo născută la de Perugia, Stefano Parisi din Bologna, în căutarea unor noi locuri de muncă, unii
Castellavazzo (Belluno) şi pe tatăl său Gallio (Vicenza), şi străbunic patern Carlo Martelli din provincia de Maptova, dintre mineri se reîntorc în Moldova natală,
originar din Pontebba (Udine). Al nostru Leopoldo Pisano născut la Altavilla Irpina Maurizio şi Simone Cicoli din regiunea de unde sunt de altfel majoritatea, acea
vârstnic italo-român a publicat un „Album (Avellino). Străbunicii săi italieni, parte a României conservată într-un
Sentimental” cu interesante fotografii, nu printre care şi Grigorini din Brescia, şomaj promis până în 2011, cu un
doar cele cu familia sa, ci cu întreaga au migrat în România la începutul înalt procent de emigraţie spre Italia
comunitate de tăietori de lemne provenită anilor 1900 mai întâi în Dobrogea în mod special. Zona montană sau
din Italia la începutul anilor 1900, care unde au lucrat fie în lemn, fie în Masivul Parâng, cu pistele de sc*~i,
depindea de firma belluneză „Pecol” carierele de piatră, la Brăila, Simeria eu lacurile şi văile sugestive ca acelea
asociată cu firma străină „Kendeffy şi Deva, lucrând şi la renumita de-a lungul străzii montane care
Gabor”, de aici cunoscutul restaurant de industrie a marmurei Marruosim. leagă Petroşani de Râmnicu Vâlcea,
la Sântămăria Orlea de lângă Haţeg. Mirella Margarina s-a născut şi promite o prosperă dezvoltare
Aducere aminte, în memoria lui Eugenio trăieşte în Deva, studiază Limba şi turistică, deloc de neglijat, dar nu este
Di Gaspero, editată de Muzeul Ţăranului Literatura italiană şi franceză şi are o suficient datorită binecunoscutei
Român în 2006, şi apărută la Editura mare voinţă de a-şi reînnoi rădăcinile distanţe de marile centre române.
Ararat. Patron Pecol a construit în imediata lingvistice, vorbind şi scriind deja Petroşani este uri mic centru bogat
apropiere a fabricii o colonie cu un număr destul de bine în limba lui Dante în istorie, nu doar minieră, cu o
de aproximativ 10 clase, din dulapi groşi Alighieri. O altă elevă poartă numele renumită Universitate, are de
de brad, fiecare cu câte două încăperi, cu de Pisano Magdalina, iar la Balul asemenea un bun teatru, diverse
curte şi anexe gospodăreşti, precum şi mai Bobocilor a purtat drapelul italian hoteluri, ca acela denumit
multe barăci în formă circulară unde erau pentru a-şi demonstra originea „Petroşani”, localuri cotidiene,
cazaţi sezonierii, forestieri proveniţi din italiană. Probabil bunicul său pe nume Marche, Luciano Fraraccio şi fiica sa din restaurante .chiar şi de calitate, diverse
Bucovina, Maramureş precum şi ruteni, Pisano, era de origine campană (locuitor provincia de Isernia, Vincenzo Di Croce magazine, transport urban si extraurban, o
huţuli. din regiunea Campania). din provincia de Chieti, Enrico Malpezzi cale ferată care leagă Valea Jiului de
Cam în jurul anilor 1905-1907 s-a O altă italiancă ce trăieşte în Deva este din provincia de Acona Vittorio Alberti, Simeria şi de Craiova.
construit în amonte de joagărele-vfeneţiene, Michela Cianciulli, născută la Pomigliano Giuseppe Gianesini, Mario Zaccâria şi întreaga zonă necesită un plan de
la circa 50 m, o modestă, pe atunci, fabrică D’Arco, în provincia Napoli, căsătorită cu Luciano Delii din provincia de Vicenza, redresare şi de dezvoltare economică, iar
cu gater, circulare, moară aduse din Viena un român, trăieşte în România din Uniunea Europeană poate şi trebuie să-şi
de o turbină de tip Francisc. S-a instalat şi 12.07T970 iar în Deva din septembrie Matteo Galenci şi fiica sa din Bologna, aducă contribuţia ajutând în mod concret
un generator de electricitate, care a 1978. îşi aminteşte cum tatăl său a însoţit-o Mario Storchi din provincia de Reggio o zonă rămasă imprevizibil săracă cu o
funcţionat până în anii 1969 şi care asigura cu maşina în România, traversând mai Emilia, Elio Perdi din provincia de For li, economie şi o societate înapoiate în
lumina electrică satului Sîntămăria Orlea întâi Adriatica cu vaporul şi apoi străzile trevisanul Carzianillo Castagner comparaţie cu alte zone regionale,
şi chiar oraşului Haţeg. După moartea muntoase ale Serbiei. Doamna Michela are Preşedintele Asociaţiei Antrepenorilor naţionale şi europene.
tânărului Pecol, asociatul său contele patru copii: Emanuele, Laura, Flaminia şi Italieni Club Piaţa Italia cu sediul la Lugoj
Prof. Giusef pe PA CE
T V O ^ I S —Ziarul c a r e s e r e s p e c tă ş i vă r e s p e c tă I