Page 8 - Calauza_2007_901

Pag. 8_____ _____ _____ ____ ■ . \ ____ Călăuza noastră nr. 901

Neurologul M IRCEA Jiului ca fiind un mare specialist neu­
IACO B, un demn urmaş rolog, prin capacitatea sa profe-sională, * LEAGĂNUL PADURENILOR cunoscut, nu dau numev foste organe
£l lui Hypocrate dar şi a dăruirii, a reuşind să redea H A R A B A B U R Ă în poliţia Română care au pensie de
Neurologia este una dintre cele mai sănătatea şi mobilitatea pacienţilor care Dragă „Călăuza noastră”, scriu 1800 - 2000 RON, iar un miner care
complicate discipline ale medicinii. au apelat la domnia sa. A rezolvat cazuri acest articol cu gândul că va fi a lucrat în condiţii deosebit de grele,
Neurologul trebuie să se aplece cu mare extreme, cazuri în care, cu greu, familiile publicat, citit şi înţeles. Etimologia fără lumina zilei, fără aer natural,
profesionalism şi dem nitate asupra pacienţilor, credeau a se mai rezolva. cuvântului se doreşte a fi destinată inhalând bioxid de carbon, monoxid
desăvârşirii acestei profesii. Afecţiunile Dincolo de pregătirea profe-sională, dr. evenimentelor pe care le trăim, le de carbon, acid sulfurat şi alte gaze,
neurologice au tendinţe sau chiar Mircea Iacob se bucură de mult respect suportăm şi care nu se vor termina în care a produs cărbune, minereu de
afectează coordonarea tuturor nervilor în rândul colectivului S.U.P., dar mai cu curând. Acest fenomen HARABA­ fier, aur, argint şi alte materiale grele,
asupra organismului uman. Un accident seamă în rândul comunităţii din Valea BURĂ a fost creat de un mare strateg are acum o pensie de 500 - 900 Roii.
vascular, de exemplu, generează disfun- Jiului; este un model de cinste şi care nu doreşte decât răzmeriţă, cear­ însă Harababura continuă prin
cţionalităţi locomotorii, de multe ori corectitudine, este un model demn de tă, ură, răzbunare etc pe care. îl trans­ faptul că se cere sistemul de finanţare
chiar incapacitatea bolnavului de a mai urmat al slujitorului me-dicinii, mite şi în teritoriu. Acest om a creat a pensiilor, sursa de finanţare, dar,
merge pe picioare. Ca neurolog trebuie Diagnosticul stabilit de acest specialist Harababura în interiorul partidelor, s- domnilor care v-aţi îmbogăţit prin
să ai o experienţă vastă, trebuie cu are acurateţea multor aparate sofisticate. a ajuns la suspiciuni, la neîncrederi, privatizarea, distrugerea economiei
atenţie şi migală să stabileşti cauza bolii, Pentru aceste calităţi, unele dintre ele nu se ştie azi ce va fi mâine, omul de lăsate de Vechiul sistem, nu este o
trebuie să stabileşti tratamentul eficace, chiar native, Neurologul specialist rând, contribuabilul, votantul este dovadă că aţi dorit acest sistem
pentru ca pacientul să-şi recapete cât mai Mircea Iacob se poate numi, fără lipsă manipulat cu ajutorul sistemului de (capitalism sălbatic)? Harababura este
repede funcţiile neurologice. Dl dr. de modestie, un bun urmaş al marelui informaţii (Mass - Media). b creaţie a clasei dominante. Voi
MIRCEA IACOB de la Spitalul de Ur­ medic din Grecia Antică, Hypocrate. Harababura cea mai cumplită s-a vorbiţi în numele poporului şi al
genţă Petroşani, este cunoscut în Valea Wasile BELDIE, Petroşani întâmplat în sistemul pensiilor. Toţi României, dar substratul este altul -
miniştrii, prim-miniştrii, preşedinţii, nu îm bogăţirea peste noapte. Hara­
au făcut o departajare a celor care au babura este un fenomen cu tentacule,
h p i Q r a m e contribuit cu unu - doi - trei% în pe­ de la nivel superior (cap), care se

C a v a l & j r l l c f e C ă l ă u z a u u a s tir ă rioada cât au lucrat. Cu ce sunt vino­ întinde peste întreaga Ţară (scumpa
vaţi minerii, oţelarii, cocsarii care au Românie). Cei care au contribuit cu
Epigrama Toţi bătrânii îşi fac cruce depus eforturi deosebite, uneori şi-au muncă, cu bani la dezvoltarea ţării,
Cu satira sa augustă Când le văd cu sânii goi! pus chiar viaţa în pericol ca azi să nu azi sunt talpa iadului, iar cei care după
După cum fapta o cere aibă o pensie decentă?! Cu ce au 1989 au furat, au distrus, azi se bat
E precum o minifustă Femei pe plajă contri-buit militarii din toate armele la cu pumnul în piept că ei fac România
Scoţând totul la vedere! Şi-au schimbat'moda la straie P.I.B.? Ei au primit haine (uniforme) mare şi prosperă!
Că pe-al trupului contur gratuit, hrană ia popotă, ei nu au pro­ Domnilor creatori de harababură,
Modernism feminin în loc de costum de baie dus nici un bun material şi nici uman. nu mai continuaţi cu acest model de de­
Moda vine şi se duce îşi îmbracă doar un.,. şnur! Poliţaiul de la circulaţie sau din alt mocraţie! Nu ajută la nimic şi nimănui,
A pătruns şi pe la noi I MOIGRĂDEA NU domeniu te amenda sau te reţinea numai vouă. Dumnezeu, să vă judece!
pentru o infracţiune imaginară. Am Gheorghe NECULA, Ghelari
SCRISORI DE U I CITITORI vrea şi amărâtul ăsta? Dacă am basmului devenit poem, spre a-i trezi
primit legitimaţii de călătorie, Călătorind...
atunci când o prezinţi unii dintre curiozitatea.
FOŞTI AM ARAŢI AJUNŞI... VARĂ... ANOTIMPUL CONCEDIILOR Şl
şoferi, cu oarecare dispreţ, întorc capul Uitasem multe din versurile ştiute
TOTAM ARÂŢI! în cealaltă parte ca şi cum ar spune: sunt AL CĂLĂTORIILOR... altădată. M-au fascinat şi pe mine, încă
Nu s-ar putea spune că foştii angajaţi sătul de voi! Mă aflam într-un tren accelerat ce mă o dată, cele în care Demiurgul îi
cu ani în urmă am fost fericiţi dar acum, Dar eu spun: Oricine ai fi, NU ducea de la Lugoj, unde avusesem o răspunde lui Hyperion, când acesta îi
ca pensionari, am ajuns amărâţi. Cu DISPREŢUI BĂTRÂNII” că-ţi vine şi întâlnire colegială, spre Deva. în com­ cere să-l facă muritor:
deosebire că atunci eram tineri cu ţie rândul. Este foarte dureros acest lucru partiment, doar două persoane: o „Tu vrei un om să te socoţi, / Cu ei
speranţe şi vise, (majoritatea neîmpli­ pentru că ne ajunge că nu mai avem doamnă de vârstă mijlocie şi un tânăr. să te asemeni?.../ Dar piară oamenii cu
nite), acum am ajuns amărâţi fără speran­ forţele tinereţii. Tânărul - să tot fi avut vreo douăzeci toţi,/ S-ar naşte iarăşi oameni./ Ei, numai
ţe (că doar mult a fost, puţin mai este)! Dorim să ni se acorde respectul de ani - ţinea pe genunchi un laptop din doar durează-n vânt/ Deşarte idealuri /
Atunci alergam la serviciu, apoi la cozi cuvenit, după munca de o viaţă AMĂ­ care răzbăteau tot felul de strigăte şi Când valuri află un mormânt, Răsar în
ca să asigurăm cele trebuitoare familiei. RÂTA DE PENSIE pe care o merităm chiar urlete. Era clar: se uita la un film urmă valuri!!!/
Atunci, dacă reuşeam să cumpărăm o noi, AMĂRÂŢII, măcar pentru faptul că de g ^ a z ă , după cum, de altfel, a Metafora „valuri - generaţii” cred că
ciocolată, banane, portocale sau ceva se cunosc condiţiile în care am lucrat recunoscut. nici n-am înţeles-o prea bine odinioară.
bunătăţi le drămuiam copiilor, lipsindu-ne (sărbători, duminici, fără week-end eţc.). - Păcat de timpul pierdut, i-am spus. N-am reflectat prea mult asupra ei. Apoi
pe noi. Acum ne uităm, admirăm şi Şă ni se acorde şi nouă dreptul de-a trăi Şi apoi te încarci şi cu energie negativă. mi-am amintit că se află şi la paşoptistul
mergem mai departe deoarece amărâţii decent pentru că nu avem nevoie de între timp, doamna, stresată şi ea, Grigore Alexandrescu:
pe care ne amărăsc tot mai mult cei îmbuibare, doar de o viaţă normală. în părăsise compartimentul. „Ş-ale valurilor mândre generaţii
neamărâţi nu vrem să avem datorii. Ni trecut spuneam: Ce bine ar dacă cei din Aşa a început discuţia. Plecase din spumegate/ Zidul vechi al mănăstirii în
se recomandă să consumăm fructe, le­ conducerea ţării ar trăi şi ei ca noi, adică ţară împreună cu părinţii în urmă cu cadenţă îl izbesc”/ (Umbra lui Mircea
gume proaspete, cereale, fibră... DAR cu ghiare, capete şi gâturi, de pui! Acum la Cozia).
DE UNDE ATÂTA BELŞUG? Amărâţii spunem: Cei ce au un fotoliu pe care noi, şaisprezece ani şi se stabiliseră în Aus­ Trenul gonea. M-a întrebat ce poate
de noi suntem primii la achitarea prin votul nostru i l-am făcut cadou, să tralia, la Sydney. I-am spus că şi eu
datoriilor, apoi medicamentele şi ce mai trăiască şi ei măcar o lună cai 500 RON. cunosc un român, un profesor de muzică vedea la Sibiu, deoarece acolo se ducea.
stabilit acolo şi că acesta este acum I-am recomandat, bineînţeles, Muzeul
rămâne împărţim la zilele râmase până Judecaţi şi Dvs dacă este corect ceea
la următoarea pensie. ce se face pentru AMĂRÂŢII DE redactorul revistei „Eminescu”, ce apare Brukenthal şi cel de etnografie de la
Noi, amărâţii de pe urma cărora a PENSIONARI? Pentru noi nu sunt pentru românii din diaspora. Nu-1 Dumbrava Sibiului. Acolo va vedea,
rămas ceva de care benefiază cei niciodată bani, dar pentru salariile atât cunoştea nici pe redactor şi nici revista. printre altele, roata cu făcaie, strămoaşa
neamărâţi şi după care, au ajuns unii de mari ale lor se găsesc mereu bani. Pe cel ce dădea numele revistei îl ştia - turbinelor moderne de azi, invenţie a
foarte îmbogăţiţi. Oare e corect? scriitor, poetul nostru naţional. Dar atât. minţii unui om simplu de pe aceste
Dacă umbli să-ţi vezi de sănătate, Eugenia MIHALESCU, De „luceafăr” sau de alte poezii nu meleaguri ale noastre.
auzi spunându-se în spatele tău: Ce mai pensionară Hunedoara auzise. Am încercat să schiţez subiectul Prof Pens. DRĂGAN Maria Ana.

S*C. D A R M încălţăminte şi îmbrăcăminte pentru S .C - O S U A R J E
tineret, la cele mai mici preţuri găsiţi I M P E X S R L
D E S IG N SoRoL»
zilnic la Magazinul
cu sedjul în Hunedoara, Bulevardul Dacia Nr. 2, M icro 5 ,1
cu sediul în SIM BRIA, str. AVRAM IANCU BL. S . C . GA\i-AI
F5,parter,
6, parter vă oferă la cele mai mici preţuri: articole de Gf=TA\ J V A Sf=tL- vă oferă la preţuri promoţionale

uz casnic, papetărie, birotică, suveniruri realizate în Hunedoara, aflat pe Bulevardul Corvin MOBILĂ SEC0ND-HAND
nr. 12 (vis-a-vis de Park Place). Ca import Germania, calitate superioară.
ţară şi străinătate, precum şi obiecte de artă
noutate: fiecare cumpărător primeşte Se oferă transport şi montare gratuită la
populară. Preţuripromoţiohale, servire ireproşabilă.
un cadou surpriză, domiciliul clienţilor.
Vă aşteptăm cu drag, zilnic între o r e l e : 9 1 8 . încercaţi şi deveniţi clienţi fideli. Vizitaţi-ne şi nu veţi regreta!

NOaLŞTR lsIl —Ziarul care se respectă şi v a respectă