Page 1 - Calauza_2007_907

ISSN 122-1759X Săptăm ânal independent aflat în
6 - 1 2 SEPTEMBRIE 2007
slujba tuturor oam enilor

Fondat la 1 februarie 1990 de VALERIU BÂRGĂU Anul XVII * Nr. • 2007 0,60 lei • 10 pagini
7 7 X 2 2 1 7 5 9 0 0 8

Editorial INVITAT LA Sârbesc, noutăţile de ultimă oră, dar şi multe TRADIŢII LA
lucruri despre preocupările sale din rândul ROMÂNII DIN
GRANIŢA VIE A „CĂLĂUZA NOASTRĂ” plasticienilor de Artă Naivă şi a Galeriei de
Artă. Este normal să fie la curent cu multe VOIVODINA
ROMÂNIEI Dl DANIEL M AGDU, economist lucruri şi evenimente de la noi, în primul Ziua de 29 august, sărbătoarea Tăierii
de profesie, reprezentantul artiştilor rând, datorită faptului că a fost student la Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul,
Pe orice parte ai A.S. şi de aici a primit licenţa de econo­ românii din Serbia, mai precis din zona Voi-
ieşi din România dai plastici de Artă naivă Uzdineană, din mist. vodina, s-au adunat cu mic cu mare, şi îm­
tot peste români, aşa cadrul Comunităţii românilor din Serbia -Aşadar, domnule Daniel Magdu, bine preună cu preoţii lor să readucă în viaţa co­
că pe drept cuvânt aceştia pot fi socotiţi Cu tânărul Daniel Magdu, am avut aţi venit la Deva, în oraşul de la poalele munităţii o veche tradiţie românească a lo­
graniţa vie a spaţiului românesc. Suntem prilejul să port discuţii pe parcursul mai Cetăţii. Ce impresie purtaţi în suflet după cului, care de 61 de ani a fost interzisă. Este cea
deci printre puţinele ţări înconjurate în multor ore şi, sincer spun, m-a încântat întâlnirea de la Cercul Militar şi după mai mare sărbătoare a lor şi nu vor în nici
toate părţile de neamul cuvintelor noastre. maturitatea şi bogăţia cunoştinţelor ce le vizitarea Cetăţii Deva? Miron ŢIC un chip s-o piardă. Mariana PÂNDARU
Şi oricât am dori nu putem rămâne posedă privind istoria românilor din Banatul - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a -
indiferenţi la acest aspect.
Am avut noroc să ajung la fiecare
comunitate de români trăitori dincolo de CORUL B IS E R IC II VESTIRE din Deva a fost oaspetele ADUNARE ECUMENICĂ
graniţele ţării, să le văd viaţa, modul de BUN AVESTIR E D IN Mănăstirii Rohia din judeţul Maramureş. LA SIBIU
a gândi, năzuinţele, aşteptările de la patria Aşadar drum lung cu autocarul prin „loc de La Sibiu, în aceste zile se desfăşoară
mumă, nostalgiile, îngrijorările, bucuriile DEVA lumină şi verdeaţă”! Şi cum timpul a permis, Adunarea Ecumenică a reprezentanţilor
şi tristeţile. în mare, viaţa lor zilnică se CÂNTÂND devenii au făcut un popas şi la Grădina tuturor religiilor. Un eveniment extrem de
desfăşoară ca oricare alta, cu bune şi cu LA ROHIA Botanică din Cluj - a doua ca mărime din important la care sunt prezenţi în jur de
rele. Şi totuşi, zona în care trăiesc şi-a După cum a intrat în tradiţia sa de a face Europa -, odihnă binemeritată pentru toţi. 2500 de participanţi. Voicu PARASCHIV
pus o amprentă de neşters pe felul de a pelerinaje la o mănăstire importantă, zilele M.P. - continuare în pag. a 2-a -
gândi şi de a fi al lor. trecute corul Bisericii Ortodoxe BUNA- - continuare în pag. a 2-a -
Cei din Basarabia, au în suflet o PROPUNERE
dragoste vie pentru tot ceea ce e românesc; Cimitirul Eminescu din Deva, cel mai
îşi poartă cu mândrie numele de român, vechi cimitir al oraşului are în incinta sa
şi-au făcut din Eminescu şi Ştefan cel
Mare idoli, valori sfinte ale neamului. mormintele a mai multor personalităţi din
Nevoia de identitate se simte permanent domeniul culturii, ştiinţei şi artelor. Dar câţi
iar dragostea de limbă este nestinsă. Nu dintre cetăţenii acestui municipiu ştiu acest
mai vorbim de ordinea în gospodărie şi lucru? Credem că foarte puţini şi dintre ei
în casă, oricât de săraci ar fi. „Săraci dar doar aceia care se duc să pună o floare sau
curaţi” spun m ajoritatea dintre ei, să aprindă o lumânare Ia căpătâiul celor
dovedind un permanent gust pentru dragi. N-ar fi lipsită de interes propunerea
frumos. Oricâte influenţe s-ar exercita ca la intrarea în acest cimitir să se afle o
asupra lor, nu renunţă la principiile lor placă pe care să fie înscrise numele
de bază: limba şi tradiţiile. Iar cel mai personalităţilor ce odihnesc aici. Acest lucru
mare dor al lor este revenirea la România. ar avea în mod sigur şi o valoare turistică
Ce au pierdut aceşti români-basarabeni? deoarece ar putea deveni un indiciu pentru
Credinţa, în primul rând credinţa, apoi cei care ajung pe aceste meleaguri şi care
speranţa că odată, îşi vor vedea visul cu doresc să afle mai multe lucruri despre
ochii. istoria locului. Şi nu ar fi lipsit de importanţă
în Transnistria, deşi românii sunt nici pentru cetăţenii acestui oraş care au
comasaţi doar în câteva sate, deşi sunt curiozitatea să ştie în ce spaţiu spiritual
supuşi unei presiuni foarte mari, ţin cu trăiesc. Aceasta ar fi motivaţia propunerii
putere să-şi decline identitatea de români noastre iar cei în măsură să se îngrijească
şi originea să nu le fie sufocată de de acest lucru ar putea-o lua în considerare,
avalanşa slavă ce „calcă totul în picioare” în fond ar fi şi mândria municipiului
pentru a demonstra că dincolo de Nistru capitală de judeţ. CRONICAR
nu se poate trăi în cuvintele altei limbi. trei generaţii nu va mai exista urmă de PICĂTURĂ DE VENIN SI...
în Ucraina, românii sunt bine păziţi român decât în amintiri. LINGURIŢA DE MIERfi
de influenţa fraţilor din România, căci în Serbia, românii se confruntă cu mari PARLAMENTUL STRĂZII
nu se poate spune altfel de vreme ce greutăţi. Sărăcia şi efectele războiului i-a RÂNDUL 12
atunci când doreşti să treci graniţa cu mai atins şi pe ei suficient de mult încât să nu-i Am atâtea dovezi pentru a argumenta • Lucrătorii sectorului „Vizite” din
mult dc două-trei cărţi în limba română mai intereseze nimic. Gospodăriile lor, afirmaţia că suntem neam de iobagi, de robi, cadrul Penitenciarului Bârcea Mare îşi fac
eşti pus la taxă destul de pipărată. Şi când bisericile lor, satele lor sunt parcă într-o de moşneni, adică de slugi încât nu mă sfiesc datoria cu prisosinţă, descoperind cu
este vorba de instalarea unei statui a lui degradare continuă. Şi totuşi, dorinţa de să reiterez afirmaţia ori de câte ori am operativitate obiectele interzise pentru
Ştefan cel Mare în Codrii Cosminului ţi a-şi păstra identitatea există, chiar dacă din prilejul. Sub bici am stat vreo zece secole, deţinuţii ce se doreau oferite acestora şi
se răspunde că aceasta i-ar supăra foarte zi în zi, numărul românilor din Serbia scade. cu biciul doar ne mai putem lecui de proaste ascunse în conserve, borcane etc. Numai în
mult pe polonezi şi ca urmare nu se poate Mulţi fug din calea sărăciei şi a degradării năravuri. Am umblat şi eu prin lume, chiar ultimul timp gardienii au dibuit 6 telefoane
aproba aşa ceva. continue a vieţii sociale, iar copii se nasc şi prin cea turco-balcanică însă niciunde nu mobile care au fost confiscate.
în Ungaria, deşi mulţi, românii tot mai puţini. am auzit de privilegiatul „rând 12” şi de • Pe strada Nicolae Iorga din Orăştie, în
răspândiţi în patru judeţe - sunt puţini în Bulgaria, românii sunt statornici, au valoarea lui ca semn de nobleţe. A existat timp ce se săpa un şanţ, au fost descoperite
care îşi mai spun numele în româneşte, sate întregi în Cadrilater, fosta zonă de când există boierimea, există de când ne oase şi cranii de om care au fost preluate,
nemaghiarizat şi şi mai puţini tinerii care românească. Te înţelegi bine cu ei, sunt ştim ca neam obedient şi slugarnic, e nărav în vederea stabilirii provenienţei, de către
doresc să vorbească în limba strămoşilor mândri că sunt români, îşi păstrează limba prost pe care nu l-au putut stârpi nici medicii legişti.
lor, pe principiu că nu au nevoie decât să şi tradiţiile, au nostalgia a ceea ce a fost reformele lui Cuza, nici cele comuniste; pe • Prezent la Deva, secretarul general al
ştie limba ţării în care trăiesc şi limbile odată, când Balcicul era al României... atunci boierul avea rezervat „rântul 12", PSD, Titus Corlăţeanu, a dat asigurări că
occidentale, căci spre într-acolo doresc Şi aşa am încheiat cercul, graniţa vie a apoi, tovarăşul, iar acum ciocoii noi: indiferent cine va fi la guvernare, pensiile
să se îndrepte. De fapt procesul de românilor, trecând pe la fiecare şi urmărin- preşedinţi, primari, consilieri, îmbogăţiţi cu vor fi majorate de la 1.01.2008.
maghiarizare a românilor din Ungaria du-le viaţa. Căci omul tot sub vremi rămâne! jaful şi hansâna. Gligor HAŞA Ioan VLAD
este atât de puternic încât în două, maxim Mariana PÂNDARU BÂRGĂU - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a -