Page 4 - Calauza_2007_916

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 916
1 , .

1 ÎN CĂUTAREA SARMIZEGETUSEI REGILOR minoritate inexistentă, jaful de la deţinuţi de maiorul Moţa din Orăştie, jl
Muzeul din Sarmizegetusa Ulpia ca o comoară primită de la socrul său ||
TEVATURA Traiana?! din Platoul Luncanilor. Am fost,
Revista „Dacia Magazin”, prin vasăzică, martor. Mai târziu am aflat
B R Ă Ţ Ă R IL O R redactorul ei şef Vladimir că se vorbeşte despre altă cifră, ia,
Brilinski, pune sub trei semne de colo, vreo 700 de cosoni. Mă rog
Când scriem această carte de exclamare subiectul: Brăţările frumos, doamna fostă directoare,
popularizare, scandalul brăţărilor de dacilor. Informat, fără nici o unde e diferenţa? în ceea ce îl priveşte
aur e în plină desfăşurare. Hoţii sau îndoială, nu vorbeşte atât despre pe prefect, departe gândul. în prezenţa
formaţiunea mafioto-interlopă Ceia jaf, cât despre îndoielile istoricilor, mea a vorbit la telefon cu ministrul-
învârt poliţia şi procuratura pe după considerându-i probi, în privinţa fac-totum al culturii, veşnicul Opriş,
prun, istoricii îşi dau cu părerea, unii subiectului doar de cei morţi despre oferta maiorului. Acum, bietul,
dintre ei fiind bănuiţi sau ştiindu-se (Florin Medeleţ, spre exemplu). tace, întrucât a fost atât de cinstit (sau
părtaşi la jaful practicat sistematic în naşul ei, ministrul secretar de stat Fenomenul de presă, numit „brăţările naiv) încât după ani la preşedinţia
Munţii Orăştiei, şi nu numai, de vreo perpetuu de vreo 25 de ani la Ministerul dacilor”, e menit să arunce fumigene şi judeţului şi în fruntea prefecturii e un
şaizeci de ani şi de vreo 17 mai abitir. Culturii, e un fel de bei, iar paznicul să închidă ochii proştilor vizavi de ins sărac, împovărat de datorii. Iară eu,
Istoricul Ioan Glodariu, în „Moştenirea cetăţilor cu locuinţă lângă zidurile această spectaculoasă descoperire. Cât martorei, aş fi avut vilă la Geoagiu sau
familiei Daicoviciu”, secondat de Costeştiului, un adevărat grof. Măi, să priveşte presa, aceasta, precum un vultur pe Râu Mare şi nu apartament la etajul
Adriana Rusu, directoarea Muzeului fie! Ce proşti, ce creduli suntem noi! Păi, hoinar, a descoperit hoitul aurit şi se 8 al unui bloc turn din Deva. Un amic,
Civilizaţiei Daco-Romane din Deva, ia să punem în calcul repetatele vacanţe înfruptă, conferind aură lui Ceia şi alor în cunoştinţă de cauză, îmi spunea că
colaboratoarea sa, are de vreo ale familiei Rusu-Pescaru la Milano, săi. Spre norocul nostru în această vreo 700 din cele vreo 2000 de vile
douăzeci şi ceva de ani tabără Stocholm, America, îmbuibarea în care binecuvântată zonă istorică mai trăiesc sfidătoare şi aflătoare pe Râul Mare,
arheologică studenţească în incinta trăiesc, ca să nu ne mai întrebăm ca împătimiţi autodidacţi întru istorie, care Râuşor, Geoagiu, Apa Orăştiei,
Regiei, dar nu a descoperit nici măcar proştii: unde ne sunt cosonii, ce s-a ştiu multe. Aşa se face ca autorul acestei Nisipişte etc., sunt... făcute din cosoni,
un coson, un lisimah sau o biată întâmplat cu bunurile de patrimoniu cărţi să fi fost martor, în biroul lisimahi şi brăţări dacice. Başca
tetradramă. între timp aflăm că el dispărute din custodia Muzeului prefectului Alic Costel, la târguirea a afacerile prospere. (va urma)
trăieşte regeşte la Cluj, Adriana Judeţean şi a celui din Orăştie? Başca, 1860 de cosoni, prin persoana Adrianei Fragment din cartea în pregătire
conduce maşină de 36 000 de euro, nu-i aşa domnule Firczak, deputat de Rusu-Pescaru, directoarea muzeului, „Aurul dacic” - Gligor HAŞA

MEMORII în direct cu NASA

P E T R U O R O Z A Un ecosistem biped
D E L E G A T Eu, sau dom nia ta, cititorule, bacterii (în gre­

LA M A R E A U N I R E suntem, fiecare, un ecosistem mobil, utate totală de
la fel ca orice biped, patruped, de fapt, cam 1,5 kg!), care
- urmare din nr. 915 - în şubele lor, încât părea că numai la fel ca orice alt reprezentant al Viului au în principal
Aceste mase de muncitori şi de respiraţia lor mai întrerupea liniştea de pe Planetă. Bacterii trăiesc, cel mai sarcina de a des­ Alexandru
ţărani români îşi dădeau seama de acelei nopţi, în care ningea neîncetat. adesea, cu noi, pe limbă, dinţi, în compune carbo- MIRONOV
contrastul dintre ziua când avusese loc într-un târziu, rupându-ne noi, stomac şi intestine. Virusuri ne stau hidraţii dar şi pe aceea de a se bate cu
tragicul final al revoluţiei lui Horea şi intelectualii, din astfel de contemplări, cuibăriţi în celule, chiar şi în neuroni, invadatorii care ne pătrund în corp prin
Cloşca, frânţi pe roată - când masele ne-am retras din cetate, mergând spre mai mult, ADN-ul fiecărei celule ne esofag şi stomac.
de români fuseseră adunate de stăpâni­ oraş, pentru a ne adăposti pe la casele
este infestat de virusuri străvechi, încă Invadatorii pe cale sexuală sunt,
rea de atunci, ca să asiste muţi, cu ochii prietenilor şi cunoscuţilor, unde eram
de pe vremea când se “cocea” Homo probabil, cei mai periculoşi, HIV dar
încremeniţi şi cu sufletele cernite, în repartizaţi ca să ne petrecem noaptea.
Sapiens, ba chiar cu mult dinainte de şi papilomavirusuri, în general (30 de
faţa groaznicei vedenii a ruperii pe roată Dar nu la mult timp după aceea am primit acest moment al evoluţiei, poate chiar specii!), atacă, probalistic, 50% din
a oaselor marilor luptători ardeleni - şi vestea din oraş, deşi se făcuse târziu, că
de la punctul de start al ei, când cetăţenii planetei de vârstă adultă.
dintre ziua aceasta, când ei păşeau, trebuie să ne concentrăm în sălile
coacervatele din oceanul primar au fost Păduchii - care încă apar în mediile
pentru moment, liberi, scăpaţi din hotelului şi restaurantului „Dacia”, toţi
“atacate” de virusurile primordiale. sărace - minusculele căpuşe Demodex
marea temniţă a popoarelor, şi anume ai viitorului „Mare Sfat”, pentru a ne
Una peste alta, acest corp al nostru, din foliculele pleoapelor (0,3 mm
de sub jugul feudalilor maghiari, în consulta asupra programului zilei
alcătuit din IO28 atomi, ni-1 împărţim lungime) şi cunoscutul Staphylococeus
interiorul cetăţii care simboliza urgia următoare. Zorile zilei ne-au aflat în
cu peste 90.000 de miliarde de microbi, completează peisajul ecosistemului
secolelor trecute. în această stare sălile restaurantului-cafenea, ticsite de
cu care, repet, cel mai adesea am bulant care suntem , ultim ul
sufletească au petrecut ei toată noaptea, astfel de delegaţi, discutând înainte,
convieţuim paşnic. Dacă nu-i supărăm, însemnând un aport de o mie de
sub cerul liber, prin cazărmile oraşului, agitaţi, în fumul gros de ţigară, în care
sau adăpostiţi pe lângă biserici, tăvăliţi abia ne mai distingeam; iar sus, la etaj, deranjând echilibrele sau dacă nu ne miliarde de microindivizi care trăiesc,
pe covorul nesfârşit al zăpezii, înveliţi în două camere vecine, discutau la încărcăm, din neatenţie, cu paraziţi bine mersi, pe pielea noastră. Şi care,
nesfârşit cei din co­ vieţuind în afara ecosistemului propriu. în cea mai mare parte a vieţii lor, joacă
mitetul (mai) restrâns al Care sunt gata totdeauna să facă saltul rolul de agenţi sanitari ai epidermei
Partidului Naţional Ro­ spre, noi, adică, din punctul lor de noastre, luptându-se vitejeşte cu agenţii
CtMM C mân, în frunte cu Gheor- vedere, spre o viaţă mai bună. De patogeni din lumea asta teribilă şi
m « tf I c a I ghe Pop de Băseşti (bă­ pildă, Demodex, un fel de căpuşe mi­ dezlănţuită care ne înconjoară.
» tii ti r»
trânul Badea Gheorghe), nuscule care ni se oploşesc pe pleoape, Ecosistem biped, dar şi observator
CLINICA 0N preşedi-ntele Partidului de cetăţeni ai planetei. Sau şi al profunzimii propriului său corp,
la cei mai mulţi dintre cele 6,7 miliarde atent al Universului, al lumii Atomului
Naţional Român, cu
Ştefan Pop, cu Vasile Tricophyton şi Epidermophyton, Homo Sapiens pare a se angaja din ce
Goldiş, cu Alexandru paraziţi filamentoşi pe care i-am în ce mai m ult într-un fel de
Vaida-Voievod, cu Iuliu dobândit odată cu obiceiul - mai nou, conversaţie cu Creatorul său, spune
Indiferent de bolile Maniu, cu Teodor în civilizaţia omului - al duşului: ne uluitorul David Brin, scriitor de SF cu
asociate: Mihali, cu Suciu Ioan şi pătrund unghiile şi pielea. Nu mai o uimitoare capacitate de prognozare
boli cardiace, diabet. alţii. vorbim de organele genitale, unde a viitorului. Şi adaugă Brin: din acest
(va urma) apărătorul Lactobacillus, locuitor al dialog cu Creatorul său, Sapiens sapi­
DISCREŢIE ABSOLUTA!
Text pus la
vaginului, le apără pe doamne de ens se transformă, clar, în ucenic
dispoziţia publicaţiei
“inamicul” Candida albicans. vrăjitor, călcând pe urmele
‘ noastre de în intestine: 500 de specii de Creatorului.
dl Ioachim IAZAR

O l STR^L — 2Ziarul care se respectă şi \>ă respectăI