Page 2 - Calauza_2008_927
P. 2

Călăuza noastră 927                                                                                                                         Pag. 2


                                                                                                                           avea o soră la Vatra Domei, n-a ezitat
             „CALAUZA                                                                                                      şi  s-a  mutat  acolo.  De  timpurile
                                                                                                                           petrecute  la  Ilia,  îşi  aduce  mereu
             NOASTRĂ"                                                               la Editura „Ceres ” din Bucureşti, în anul   aminte  şi  mai  ales  de  publicaţia

                                                                                    1991.  Iată  ce  ne  spune  la  începutul
             LA VÂRSTA                                                              acestei  cărţi  autoarea:  „De  când  eram   „Călăuza  noastră"  la  care  este
                                                                                                                           abonată, lată ce ne scrie  cu ocazia
                                                                                                                           sărăbătoriru  a  18  ani  de  la  primul
                                                                                    copil,  mama  m-a  învăţat  meşteşugul
         MAJORATULUI  !                                                             cusutului  şi  mi-a  sădit  în  cuget   număr.  „Mie  îmi  place  „Călăuza
                                          t                                         dragostea  pentru  isvoarele  care     noastră"  şi încă de la primul număr
                — urmare dinpag. 1—       ;                                         împodobesc  portul  nostru  popular,   am  căutat  să  mi-1  procur,  fie  prin
            „Călăuza noastră"  s-a dovedit  |                                       ştergarele,  pernele  şi  întreaga     abonament sau de la vânzare liberă.
        în aceşti ani  o „comoară"  de spirit  !                                    gospodărie  a  ţăranului.. De-a  lungul   Tot ziarul  îmi  plăcea,  fiindcă  avea
                                                                                                                           din toate câte un pic.  Citeam într-o
        ce-a  „aruncat"  mereu  o  lumină  •         O PASIONATA DE                 anilor, âm căutat să culeg cu dragoste şi   vreme rubrica „Gura târgului", apoi,
        aparte în  care au licărit gânduri  şi  j   CUSĂTURI POPULARE               migală aceste comori din toate regiunile   pagina  unde  întâlneam  rubrica
        simţăminte într-un dialog sincer cu  i   ŞI DE CĂLĂUZA NOASTRĂ              ţării pe unde m-au purtat paşii”.      „Martor",  mă  opream  la  pagina
        citito rii,  filtrân d u -şi  astfel  !                                         Culegerea  a  fost  compusă  prin   naturistă.  Am  participat  la
                                                                                    selecţionarea  unui  număr  de  42  de
        personalitatea,  iar  fiecare  cuvânt  J                                    planşe culese din diverse părţi ale ţării,   concursurile organizate câştigând de
        ce-a  văzut  lumina  tiparului  având  '   Pe doamna Lucaci Aglaia Coca am  cu  precădere  din  nordul  Moldovei  şi   foarte  multe  ori  cărţi.  Am  avut  o
        acoperire „aurul" adevărului.     !                                                                                mare stimă faţă de regretatul Valeriu
                                               cunoscut-o  cu  mulţi  ani în  urmă.  Era  Hunedoara.  Alături  de  planşele  cu
            Cei prezenţi au trăit un moment  ;   locuitoare  a  Iliei  şi  lucra la  poştă  ca  modele autentice preluate de pe ii, feţe   Bârgău  şi  am o mare  stimă faţă de
        de  satisfacţie  sufletească,  de  î   factor  poştal.  A  trăit  cu  bucuria  unei  de  mese,  ştergare,  autoarea  a  ţinut  să   Doamna  Mariana  Pândaru  Bârgău.
        bucurie -  garanţia unui efort util pe  !   munci  deosebite  aceea  de  a  duce  adauge  şi  modele  şi  compoziţii   Aici  la  Vatra  Domei,  aştept  cu
        fondul  muncii  împlinite,  care  ;    destinatarilor mult aşteptatele scrisori,  ornamentale  personale.  Culegerea  la   emoţie şi nerăbdare fiecare număr al
        justifică  astfel  şi  încrederea  |   ziare, reviste şi bani, adică pensii . Făcea  acea vreme  a suscitat interes  şi  a fost   publicaţiei „Călăuzanoastră" şi după
                                                                                                                           ce o citesc, simt că mă luminez şi mă
        cititorilor.                      !    acest lucru cu o deosebită conştiincio­ bine primită.                       bucur enorm. Cu ocazia împlinirii a
            S-au  purtat discuţii,  s-au  con-  •   zitate.  Iubea  frumosul,  arta  populară   Doamna Lucaci Aglaia Coca a avut   18 ani de la apariţie, transmit tuturor
        semnat  amintiri,  şi  s-au  făcut  J   moştenitoare a unor tradiţii milenare cu  parte  de  un  soţ  care  a  iubit  cuvântul   realizatorilor „La mulţi ani" şi multe,
        propuneri  de  viitor pentru  o  nouă  i   specificul  etnic  al  poporului  nostru.  scris: poezia, proza şi scriitorii, putând   multe numere de aici înainte.
        stare  de  spirit,  demnă,  ce  se  j   De-a  lungul  anilor,  a  cules  aceste  conversa pe această temă, ore şi ore în   Vă mulţumim şi  să vă amintiţi
        doresteo adevărată  emblemă.      ! |  comori şi nu le-a lăsat de izbelişte, ci le-  şir. Di*1 păcate el s-a stins din viaţă, nu   mereu  de  locurile  unde,  aşa  cum
            3
            Nu  au  lipsit  preparatele  j     a  adunat  într-o  culegere  de  cusături  de prea mulţi ani, ci de boală. Doamna   spuneţi „am trăit cei mai faini ani".
                                               populare şi artizanale pe care le-a editat Aglaia  Coca  a  rămas  singură  şi  cum
        culinare de un apetit aparte, băutura  j                                                                                                Miron ŢIC
        delicioasă, răcoritoarele şi cafeaua,  {
        dar  nu  în  ultimul  rând  parfumul  i   p en tru   a  elim in a  p o sib ile le
                                               manipulări  îţi  interes  propriu  al
        garoafelor  dăruite  fem eilor  ■                                            â
                                                                                      LINGURIŢA  I)E MIERE SI,
        prezente.                         ;    dosarelor.  Se  mai  ridică  problema
            Bucuria momentului a fost însă  J   pregătirii  de  cultură  generală,           PICĂTURĂ  DE  VENIN
        umbrită de o  „strângere de inimă"  !   profesională  şi  apartenenţa  la  o
        cauzată  de  lipsa  la  majoratul  ;   g ru p are  p o litic ă ,  precum   şi
        „Călăuzei  noastre”  a  celui  care  a  J   discernământul stabilitmedical.
        pus  bazele  existenţei  şi  valorii  -   i   în final ar trebui ca legislaţia să
        neuitatul Valeriu Bârgău, scriitorul  j   definească explicit (vorba lui Boc) ce    -  urmare din pag. 1 —        de Cecaş, am avut dispute în presa
        trecut prea repede în nefiinţă şi tot  J   este poliţia politică, pentru a elimina   Că  face  Marina  Almăşan,   locală. Era revoltat pachidemul că
        în  anotimpul  de  iarnă,  ca  şi  ziua  i   inerentele  interpretări  subiective,   obrăznicătura  de  DN7,  emisiune   în  monografia  Cetăţii  Deva
        sărbătorii.                            răuvoitoare  şi  neprofesioniste,  pe   „Ţara ne vrea proşti", că o echipă   afirmasem că aceasta fusese cetate
                                                                                       soroşită  din  televiziunea  română   românească. Insul nu pridideşte, de
                                               baza cărora unii oameni Sunt excluşi
                                                                                       face  dintr-un  prusac  aciuit  pe  la   câte  ori  are  prilejul  şi  i-o  cere
                                               din  societate  şi  supuşi  oprobiului
                                                                                       noi  şi  dintr-un  pastor  reformat,   stăpânul cu 200 de televiziuni, 300
                                               public.  în  acelaşi  timp,  pentru  a  nu
                                                                                       prim ii  doi  rom âni;  că  un     de  posturi  de  radio,  150  de
           t r a n      z i ţ i e i            deveni  mai  odioasă  ca  instituţia  pe   eăţălandru  turbat  precum  Robert   universităţi,  350  de  fundaţii  în
                                               care  vrea  s-o  demaşte,  legea  de    Turcescu păstoreşte o emisiune de   întreaga lume, plus vârful de lance
        Adio ...CNSAS                          funcţionare  ar  trebui  să  aibă  şi   denigrare a lui Eminescu (ce o fi   al organizaţiei oculte Opus Dei, cu
                                               sancţiuni  corespunzătoare,  inclusiv   citit  din  Eminescu  maimuţoiul   creierul  la pajîălitate,  să  mistifice
              -  urmare din pag. 1 -           penale,  precum  şi  un  for  de        ăsta  în  afară  de  „Somnoroase   adevărul şi cu zâmbet mefistofelic
          Viciul de fond al CNSAS constă în    specialitate  care  s-o  controleze,  s-o   p ă să re le "  şi  „ P re d ic a ţi a   pe buze  să  falsifice  date  şi  fapte,
      faptul că a fost dat pe mâna unor oameni   păzească  de  toate  relele  în  care  s-a   ţiganului?";  că  la  un  post  de   având pâinea şi cuţitul date taman
      fara  pregătire  juridică,  ei  înşişi   băgat,  de  care  este  capabilă  şi  le-a   televiziune locală, de 24 ianuarie,   de Ministerul de Interne. Oare să nu
                                                                                                                          se  fi  găsit  pentru  conducerea  <
      implicaţi  în  răfuieli  personale  cu   cauzat până acum.                       e chemat să vorbească despre un
                                                                                       sfânt al neamului - Al. I. Cuza „un
                                                                                                                          acestei importante instituţii un bun
      adversari  politici  asupra  cărora  iau    CNSAS ar trebui să nu ascundă,       horthist  de  la  arhive,  unguraş  cu   român? Nu, pentru că ne place să
      hotărâri  arbitrare,  în  baza  unei  legi   să  fabrice,  să  dezmembreze  ori  să   nume,  de  ionaş,  că  un  prim-   fim călăriţi şi batjocoriţi.
      neconstituţionale,  care  încriminează   distrugă  dosare,  să  le  interpreteze   ministru greeo-butgar, guvernând     Aşadar,  în  Ţinutul  Sacru  al
      bolşevic  segmente  ale  populaţiei,  le   partizan  şi  să  le  exploateze      cu UDMR-ul, se hârâie prin gardul   Hunedoarei,  „Călăuza  noastră",  a
      compromit  şi  le  privează  de  anumite   conjunctural, aşa cum a făcut-o până   Europei  cu  preşedintele,  că    rămas port-drapelul românismului.
      drepturi  cetăţeneşti.  Asupra  acestor   în prezent şi este previzibil şă facă în   Mircitul  desfiinţează  cu  ură   Nu  ne  bucură,  ci  ne  întristează.
      dictatori  de  Conjunctură  nu  există   campaniile electorale din acest an.     bolşevică librăriile din Deva, că, şi   Fiindcă scriem adevărul, cu iubire
      prevederi  legale  care  să-i  tragă  la    Şi  pentru  că  nimeni  nu  e  mai   iarăşi  că,  omul  revoltat  îşi   de neam şi ţară, ne-am făcut mulţi
                                                                                       aminteşte  de  „Călăuza",  singura   duşmani.  Mai  cu  seamă în  masS-
      răspundere în cazul unor abuzuri care se   presus  de  lege,  vrem  să  se  dea
      comit permanent pe  scările instituţiei,   publicităţii  dosarele  preşedintelui   călăuză nevândută (la figurat), dar   media  locală.  Vorba  hâtrului:  „E
                                                                                       cumpărată de bunii români.
      la colţ de stradă, la tarabele lui Dinescu   României  şi  ale membrilor CNSAS,      Da,  aveţi  dreptul  în  virtutea   destul că-mi ştiu prietenii ca să-mi
                                                                                                                          cunosc  duşmanii!"  Colac  peste
      de  la  televiziune,  împreună  cu      ca  să  înţelegem  mai  bine  profilul   dragostei  de  ţară  şi  neam  ce  ne   pupăză!  Ştiţi  cme  reprezintă  ca
      reprezentantul Alianţei Civice -  Stelian   moral  al  judecătorilor  naţiunii,   animă,  domnule  Constantin       parlamentar  european?  Cel  mai
      T ănase.  M aşin ăria  d e n ig ră rii   faptele eroice pe care le-au comis şi   Aoanei,  să  mă  sunaţi  acasă,    mare  duşman  al  românilor  de  la
      funcţionează perfect, ca în vremea celui   legitimitatea lor de a se înfrupta din   revoltat  de  inepţiile  unui  pretins   Horthy încoace, părinţelul din care
      de al treilea Reich.                    averea  ţării  fără  să  aibă  nici  o   istorie, de fapt profesor de română   făcutăm  erou!  A,  da,  ştiţi  cUm  se
          Problema  se  pune în  alţi  termeni;   răspundere.                          din  neam  vorbitor  de  maghiară,   zice  în  limba  maghiară  „Popa
      angajaţii  CNSAS  nu  ar trebui  să  aibă   Mai  bine  mai  târziu  decât        privitoare la Unirea Principatelor   prostu"? - Laslo Tokes, Dar cum se
      antecedente  în  raport  cu  organele  de   niciodată!  Dacă  va fi  cazul,  ne  vom   şi  legendarul  Cuza.  Cu  insul   scrie  incorect  gramatical  „io  n-aş
      Securitate, deci să nu fi făcut parte din   ruga pentru CNSAS şi îi vom pune o   acesta, singurul Nemeş de la Roşia  da-o"? Ionaş...  (Pamflet)
      reţea  ori  să  aibă  calitatea  de  urmărit,  lumânare creştinească la căpătâi !

          C A .LA .U ZA .  N O A S T R A   —  Z ia r u l c a r e  s e  r e s p e c tă  ş i  v ă  r e s p e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7