Page 7 - Calauza_2008_938
P. 7

Pag. 7                                                                                                             Călăuza noastră 938



                                                               IS T O R IA   S Ă R B Ă T O R IR II P A Ş T E L U I

                                                                  Paştele  este  cea  mai     israeliţilor,  nu  a  murit       De  Paşti  se  sărbătoreşte
                                                              importantă sărbătoare creştină
                                                                                              nimeni,  pentru  că  aceştia   învierea  lui  Iisus. Hristos,  fiul
                                                              a  anului,  pentru  prima  dată   ascultaseră  porunca  lui    lui  Dumnezeu.  Duminica  -   a
                                                              fiind sărbătorit în jurul  anului   Dumnezeu şi uu pus sângele   treia zi după Scripturi- femeile
                                                               1400înainte de Hristos.        mielului pe uşile lor. Sângele   purtătoare  de  mir  au  găsit
                                                                  Deşi  mulţi  sărbătoresc  şi  .   mielului oferea o garanţie, un  mormântul gol. Mormântul era
                                                              astăzi Paştele, pentru mulţi
                                                                                                                                 gol  pentru  ca  Hristos
                                                              el  nu  mai  are  nimic  de  a
                                                                                                                                 înviase.  împotriva  lor,  a
                                                              face  cu  Dumnezeu,  este                                          tuturor,  a celor care L-au
                                                              doar un prilej de mâncare şi
                                                                                                                                 acuzat  şi  batjocorit  de
                                                              băutură.                                                           atunci  şi  până  astăzi,
                                                                  Sărbătoarea  Paştelui                                          numit în derâdere Regele
                                                              poate  fi  asociată  cu  pri­
                                          3   •    •          măvara.  Retrezirea  naturii                                       Iudeilor, rege încoronat cu
                                                                                                                                 spini, rege al cărui tron era
             DROB DE MIEL ŞI PASĂRE                           la viaţă simbolizează noua                                         o Cruce, părăsit de ai Săi,
                                                              viaţă  pe  care  creştinii  au
          Necesar:  ficatul şi prapurul mielului, un kg ficat de                                                                 păzit  sub  grea  şi  rece
      pasăre, 5 ouă, o linguriţă condiment din legume, 3 legături   câştigat-o prin crucificarea                                 lespede de piatră, Hristos
      ceapă verde,  2 legături usturoi verde, o legătură mărar, un  şi învierea lui Iisus. Paştele                               a  izbândit  cea  mai
                                   praf  nucşoară,  piper,    creştin este similar cu două                                       strălucită  biruinţă  ce  s-a
                                   sare,  2  linguri  ulei  de   tradiţii  antice:  una  evre­                                   văzut  vreodată:  biruinţa
                                   măsline.                   iască şi alta păgână. Ambe­                                        asupra  morţii  şi  asupra
                                       Preparare: Se trece    le tradiţii  sărbătoresc înfi­                                     răutăţii omeneşti. Această
                                   /epede  printr-un  jet  de   erea, trezirea la viaţă.                                         b iru in ţă   a  p u tu t  fi
                                   apă  rece,  amândouă           Paştele  creştin  derivă                                       tăgăduită, dar nu l-a putut
                                   felurile  de  ficat,  apoi  se   din Paştele evreiesc, numit                                  fi smulsă niciodată.  ■/
                                   fierb  separat,  se scurg şi   Pesach, cuvântul de origine                                        Hristos  a  înviat  şi  a
                                   se  dau  prin  maşina  de   al cuvântului Paşti.                                              biruit, pentru El şi pentru
                                   tocat.  Se  spală verdeaţa,    Pentru  prima  dată,                                           noi. Credem şi biruim prin
                                   ceapa  şi  usturoiul  şi  se   Paştele  a  fost  sărbătorit  aşa   semn  vizibil  prin  care   Moartea şi învierea lui Hristos,
      taie mărunt. Albuşurile se separă de gălbenuşuri şi se bat   cum am spus mai sus în jurul   credincioşii dădeau de înţeles   murim pentru a învia şi înviem
      spumă  cu  un  praf  de  sare.  Se  amestecă  ficatul   cu   anului Î400 înainte de Hristos.   că  au  lu a t  în  serio s
      gălbenuşurile, verdeaţa, ceapa, usturoiul, condimentele şi   în  această  dată,  evreii  au  ■  avertismentul lui Dumnezeu.  pentru a trăi în veci cu Hristos.
      se sărează după gust Apoi se încorporează şi albuşurile   părăsit Egiptul cu ajutorul lui   în  ceea  ce  priveşte    Prin  suferinţă  şi  moarte  ne
      bătute spumă, amestecând uşor, de jos în sus. Intre timp se   Dumnezeu. Scriptura în cartea   creştin ii.  D um nezeu  a   bucurăm  de  înviere;  prin
      dă foc la cuptor ca să se încingă.                      Exod  (Ieşirea)  din  Vechiul   reînnoit legământul făcut cu   înviere ne bucurăm şi triumfăm
          Se unge o tavă cu ulei şi se tapetează cu prapurul. Se   Testament  ne  oferă  instruc­  isradiţii, de data aceasta nu   în triumftri lui Hristos, ca triumf
      toarnă compoziţia, se acoperă cu marginile de la prapure,   ţiunile  date  de  Dumnezeu   printr-un om, (Moise) ci prin   al nostru. Q  a murit pentru noi
      iar deasupra se toarnă uleiul de măsline şi puţină boia. Se   pentru aărfa&torirea Paştilor în  Fiul  Său,  Iisus  Mesia.  şi  a  triumfat  pentru  noi.  în
      dă la cuptor, la foc mijlociu, timp de 25-30 min. Când este                           ¥ Legământul  cel  nou  nu  mai   Moartea  Lui  stă  mântuirea
      gata,  drobul  se  lasă  să  se  răcească  în  formă  apoi  se                                                        noastră,  în  învierea  Lui  stă
      porţionează.                                            antichitate îşi aminteau de fap­  este  un legământ făcut doar   biruinţa noastră.___   ___ __
                                                              tul că Dumnezeu i-a salvat din   cu  evreii,  ci  cu  toate
                                                              robia încare se aflau în Egipt.  popoarele,  care  vor  să
        CIORBĂ DE MIEL CU SMÂNTÂNĂ                                Cu ocazia ieşirii din Egipt,   primească  iertarea  păcatelor
          Necesar:  Came  de  miel,  2  morcovi,  o  ţelină,  un   când  au  sărbătorit  pentru   prin jertfa  lui  Iisus  Hristos.
      păstâmac, câte două legături de ceapă verde şi usturoi, 3-4   prima dată Paştele, toţi evreii   Legământul  cel  vechi  purta
      legături de lobodă,  100 g orez, o linguriţă condiment din   trebuiau să ia un miel şi să îl   sigiliul  sângelui  unui  miel
      legume,  un litru  borş,  o  legătură  de  leuştean  şi una  de   sacrifice.  Apoi,  cu  sângele   care  trebuia  sacrificat  de
      pătrunjel  verde,  o legătură mărar verde,  două ouă,  2-3   mielului  erau unse ramele  de   Paşti după instrucţiunile date
      linguri de smântână, sare, piper.                       lemn ale uşilor de la casele în   de Dumnezeu.
          Preparare: Se curăţă şi se spală bine carnea de miel, şi   care  locuiau  aceştia.  în   La Cina cea de Taină, în
      se pune la fiert în apă rece cu puţină sare. Legumele se   noaptea  aceea.  îngerul  morţii   noaptea  când  a  fost  trădat,
      curăţă  şi ele  şi  se  spală,  morcovii  se  spală  şi  se taie  în   trimis  de  Dumnezeu  a  trecut   înainte de a fi prins şi arestat,  -
      rondele subţiri, ţelina şi păstâmacul în cubuleţe, iar ceapa   prin  Egipt şi a omorât toţi fiii   Domnul  iisus  a  instituit
      şi usturoiul mărunt. Orezul se spală şi el bine şi împreună   întâi  născuţi  ai  egiptenilor în   sărbătoarea  Paştelui  nou
      cu rădăcinoasele şi condimentul de legume se pun la fiert în
                                                              casele  care  nu  aveau  pe  uşă   testamental, după porunca ce
      apa cu carnea de miel. Se                               sângele  mielului.  în  casele  l-a fost dată de Dumnezeu.
      lasă să fiarbă bine timp
      în care se spală loboda,
      se taie fideluţă şi se pune                                   COZONAC NEDOSPIT
      şi  ea  la  fiert  odată  cu
                                                                 Necesar: 250 g făină, 150 g unt, 150 g zahăr, 3
      ceapa şi usturoiul verde.                              gălbenuşuri, un ou,  100 g stafide, 4 linguri lapte,
         Borşul  se  fierbe                                  coajă de lămâie, un praf de copt, esenţe după gust
      separat apoi se adaugă la                              (vanilie, rom), un plic zahăr vanilat, o lingură zahăr
      ciorbă şi se mai lasă să dea 2-3 clocote. Se potriveşte de   pudră pentru pudrat cozonacul.
     *sare, piper, se ia de pe foc, se bat ouăle cu smântână şi se   Preparare: Se freacă untul moale cu zahărul,
      toarnă în  ciorbă  iar  la urmă  se  adaugă  verdeaţa  tocată   şi  se  adaugă,"  pe  rând,  gălbenuşurile,  oul  întreg,
      mărunt.
                                                             mirodeniile, stafidele şi la urmă făină amestecată cu
                                                             praful  de  copt  şi  cu  laptele.  Compoziţia  se
                 FRIPTURĂ DE MIEL                            omogenizează bine, până se obţine un aluat moale.
              ÎMPĂNATĂ CU USTUROI                            Se ia o tavă, se unge cu unt şi se tapetează cu făină,
                                                             apoi aluatul se pune cu ajutorul unei linguri şi tava   Dintr-o  bucată  se  face  o  foaie  cât  tava  (de
         Necesar: O pulpă de miel, o ceşcuţă de ulei, o căpă-                                                 preferinţă rotundă) şi se âşază în tava unsă cu unt
      ţână de usturoi, piper, sare şi alte condimente, după gust.  se dă la cuptor pentru circa 40 min. Se scoate şi se   sau ulei. Din altă bucată se fac două suluri de aluat,
         Preparare: Carnea se spală şi se taie bucăţi mari, care   lasă cozonacul să se răcească în formă după care se   lungi  şi  subţiri  care  se  împletesc  şi  se  face  un
      se împănează cu usturoi şi se presară cu piper şi cu celelalte   presară cu zahărul pudră şi vanilat.   colăcel care se aşază pe foaie. Umplutura se pune
     condimente, după gust. Carnea se aşază apoi într-o tavă, se                                              apoi  în  interiorul colăcelului.  Dip  cea de-a treia
     toarnă deasupra uleiul şi două căni de apă. Tava se dă la   PASCĂ UMPLUTĂ CU CAŞ                         bucată de aluat se fac patru  suluri  subţiri  şi mai
     cuptorul  cu  foc  potrivit.  Din  când  în  când,  friptura  se   Necesar: 400 g aluat de cozonac, 500 g caş. de   scurte  şi  se  împletesc  câte  două.  Ele  se  aşază
      stropeşte  cu  sosul  din  tavă  iar dacă  sosul  scade  se  mai   oaie proaspăt, 5 gălbenuşuri.        deasupra  umpluturii,  sub  formă  de  cruce,  pasca
     adaugă apă. Când friptura s-a rumenit  iar furculiţa intră   Pentru umplutură. Se dă caşul pe răzătoarea   astfel pregătită se unge cu gălbenuşul rămas şi se
     uşor în came, friptura este gata.                       mică şi se amestecă bine cu 4 gălbenuşuri.      dă la cuptor, la foc potrivit unde se ţine 35*40 min.
                                                                 Preparare:  Aluatul se împarte în trei bucăţi.                                 MARIA
                                                                                   c a r e  s e                         ş i   v ă  r e s p e c tă  I
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12