Page 5 - Calauza_2008_951

Pag. 5 Călăuza noastră 951

C
MARILE ORGOLII, MARILE PUTERI VII ■ CHINA-

C a să p u t e m strâns în jurul lui Ho
continua periplul nostru Chi Minch. Era doar
C a r p a to -d a n u b ic m o -p o n tic
prin tainele Chinei, este bulgărele care va
- urmare din nr. 950- nevoie să revenim la
Argonauţii - Cei cincizeci de d e c la n ş a m area
membri ai echipajului Argo, m itul se c lu z iu n ii avalanşă de mai
însoţitorii lui Iason în Colhida, în chineze, Ia tăcerea ei târziu, când francezii
căutarea lânii de aur. După părerea impusă, care în mod vor scăpa cu ftiga din
majorităţii mito grafilor, nava paradoxal, crea multă lndochina. 1
Argo a fost corabia arhetipală,' care nelinişte şi dezordine
a plutit pe o mare pe care vâsla nu a Prin acţiunile lor
atins-o niciodată. Unii mitografi pe d e d e s u b t pe politice şi militare din
antici plasează Colhida la Dunărea continentul asiatic. timpul celui de al
de Jos, în spaţiul getic al regelui Necunoaşterea şi d o i l e a R ă z b o i
Aietes, într-o eră geologică m a i a l e s n e î n ţ e l e g e r e a Mondial, japonezii au slăbit
antediluviană, când Dunărea se comportamentului politic chinez,
vărsa în Marea Adriatică. Mai influenţa franceză în lndochina,
apoi, mari mişcări tectonice au continua să persiste atât în rândul având, desigur, grijă să crească
rupt catenele munţilor la Porţile de Ce legătură au avut argonauţii ocupantului Indochinei din acel prezenţa ior în zonă; printir-o
Fier, iar Dunărea, cu Marea cu spaţiul românesc de astăzi? moment, veacul al nouăsprezecelea, manevră tipic japoneză se alătufă
Sarmatieă, şi-au croit drum către Preluând toate izvoarele, e mai cre­ Franţa, „sulemenitu cutră” cum o
Marea Neagră (vezi Nicolae dibilă existenţa fabulosului regat al lui Minch, punând în mare
Densuşianu - Dacia preistorică). lui Aietes la Dunărea de Jos, la numeau asiaticii şi tot aceeaşi confuzie dificultate Franţa. Jocurile politice
Regele Aietes a făgăduit seminţiile tracilor carpato-balca- şi lipsă de perspicacitate ideologică, în continuă şi în mod surprinzător,
argonauţilor că le va da lână de aur nici care practicau intens păstoritul a măsura cu seriozitate şi justeţe Statele Unite dau o mână de ajutor
dacă Iason va săvârşi o serie de şi erau vestiţi până în timpuri comportamentul politic intenţional al Indochinei să-i alunge pe japonezi,
lucruri părelnic imposibile: să are istorice apropiate pentru oile lor (a acelei vaste şi imprevizibile lumi,
un câmp, înjugând doi tauri cu se vedea „Descrierea Moldovei” de continua să întunece şi judecata care oricum erau în mare dificultate
copite de aramă şi care scoteau Dimitrie Cantemir, sau „România în războiul direct cu USA.
flăcări pe nări, pentru a semăna în cartografie” de Marin Popescu puterilor occidentale. Capitularea necondiţionată a
dinţi de dragon; din această Spineni), decât în Caucaz. La Sincretism ul religios care Japoniei în faţa marelui strateg
sămânţă avea să răsară un neam de vărsarea Ialomiţei în Dunăre, convulsiona China de la începuturile McArtur a creat un vacuum politic
războinici pe care trebuia să-i Vasile Cari ova a descoperit o ei, continua să macine intenţiile de
dovedească în luptă. Cu ajutorul măreaţă cetate, de unde, în timpul în lndochina, chiar dacă existau
Medeei, fiica lui Aietes, care a regulamentelor Organice, Imperiul unificare naţională ale acesteia, iar .destule interese economice şi
recurs la vrăji, Iason a ieşit, Ţarist a dus peste treizeci de care apusul nu aven soluţia de cum s i politice care «ft umple vidul de
victorios din toate încercările. însă încărcate cu aur, argint, obiecte folosească acel „seism” permanent In moment Ho Chi Minch continua
regele nu şi-a ţinut făgăduiala. preţioase, iar din zidurile ei au fost favoarea sa, pentru a intra mai adânc în
Ajutat de * Medeea, căreia i-a refăcute zidurile cetăţii Brăila şi a firea ursuză a unui actor magnific, care eforturile de constituire a
promis că o va lua de nevastă, fost pietruit‘drumul dintre Brăila şi Republicii Democrate Vietnam.
Iason fură lâna de aur. Pe drumul Galaţi. Asupra acestei minuni, juca, şi avea să joace pgrfect pe scena Ceea ce mai rămăsese din ocupaţia
de întoarcere, argonauţii au avut posibilă reşedinţă a miticului politic&alumil modeme rolul argatului franceză, aplauda evenimentul în
de înfruntat multe alte încercări şi Aietes, s-a aşternut tăcerea. supus fi loial stăpânului, în spatele curs, ca după ceva timpsăîncerce,
primejdii pînă să ajungă acasă. (Va urma) căruia se va afla permanent ideea
fără succes, să-şi refacăputerea
obsedantă a supremaţiei mondiale. .
Corespondenţă din Italia Vom ajunge în curând la colonială. Era prea târziu, chiar
dacă forţele naţionaliste chineze
desenată o zvastică. A apărut documente autentice care vor
Amprentarea, J ' erau de partea Franţei. Ho era
discriminare directă pe într-o noapte. Un cuvânt sec, scris demonstra temeinic spusele noastre susţinut de China* comunistă,
cu negru: „Via” şi alături o privind parşiva, insidioasa ;i perversa
criterii de rasă şi Japonia şi ■ Marea Britanic, L a.
zvastică. în urmă cu câteva luni, atitudine a Chinei în spectrul politic
origine etnică la Settino Torinese, pe un alt internaţional, „frumoasa” ei inducere început Sovietele au mers pe mâna
PARLAMENTUL magazin românesc a fost desenat în eroare a celor mai mari diplomaţii, francezilor, ca mai târziu, să salute
EUROPEAN: „Opriţi acelaşi semn. La fel, zvastici au printre care şi cea a Statelor Unite. guvernul Ho Chi Minch!
apărut pe zidurile casei unui Chiar dacă şovăitor şi subtil, în
amprentarea!" La 1838, an în care Franţa a
român din sud. Semn că cineva toată d e sfă şu ra re a acelor
Parlamentul European a nu ne vrea în Italia. invadat Vietnamul transformându-l în
adoptat pe 10 iulie, cu 336 de VOM CĂLĂTORI ÎN colonia su, China era o ţară evenimente China s-a mişcat mai
voturi pentru, 220 împotrivă şi subdezvoltată, afundată . în noroaiele intens şi mai activ decât Sovietele.
77 abţineri o rezoluţie care cere CANADA FĂRĂ VIZE? interminabile, în plină criză economică Erau primele semne ale ieşirii din
autorităţilor italiene să nu Canada va elimina vizele de şi pe deasupra stăpânită de un elitism contemplare ale Chinei. Ea va fi
colecteze amprentele digitale vizitator pentru cetăţenii români parte activă şi în 1934 la Convenţia
ale rromilor, inclusiv ale şi canadieni. Cu toate acestea, artificial. Aşadar nu i-a fost prea greu de la Geneva, unde a votat, alături
minorilor, şi să nu utilizeze dinspre Otawa lucrurile nu sunt Franţei să-şi extindă „influenţa” pe o de Puterile Occidentale şi Rusia
amprentele deja colectate, tot atât de limpezi, deoarece reac­ arie mai largă a Asiei, aşa încât la 1893, Bolşevică, pentru unificarea şi
deoarece acest demers este în ţiile românilor stabiliţi în Canada a adăugat „patrimoniului” ei două noi constituirea statului Vietnam.
mod clar un act de discriminare sunt împărţite, în favoarea state asiatice; Laosul, şi Cambogia
directă pe criterii de rasă şi eliminării vizelor, şi pentru deveneau proaspete colonii. în grabă, Statele . Unite âu
origine etnică, interzis de menţinerea acestora. Extinderea Revoltele interne care s-au ţinut ocupat golul politic rămas după
articolul 14 din Convenţia UE, prin valurile din 2004 şi lanţ • dar fără succes până în preajma independenţa statului Vietnam,
europeană pentru drepturile 2007, a devenit motiv de conflict primului R&tbol Mondial, au resuscitat F“ f “ »e ^ «pum iaoM l Era
omului şi a libertăţilor între UE şi Canada pe tema totuşi visul colorat al independentei ‘încaoputemmUtarăobscurtşicuo
fundamentale. vizelor. în urmă cu câteva luni, naţionale şi pe acela al unei revoluţii <*°"otnie r&văşita. T « « !>«>>» de
ZVASTICĂ PE UN autorităţile canadiene au decis tăioase. Astfel cu ajutorul clasicei păianjeni pentru naivi şi oricât de
MAGAZIN ridicarea obligativităţii vizelor intruziuni ruseşti - unde violentul departe ar fi gândit ea, a fost
ROMÂNESC pentru cetăţenii din Polonia, ferment comunist încremenise deja^ incapabiiă să anticipeze că marele
Pe oblonul unui magazin Slovenia, Lituania şi Ungaria. planurile de supravieţuire ale ţarului' „ajutor” va veni chiar de la
rom ânesc din Avenza, Constantin AOANEI Nicolae II populaţiile colonizate s-au laboarâţoarele AL AMOS! I!
provincia Massa Carrara, a fost RAHOVEAN V ovidiu.vasikscu.maciategtnaU.com

C Ă L Ă U Z Ă N O A S T R Ă - Z ia r u l ca re se re sp e c tă ş i vă re sp e c tă !