Page 3 - Calauza_2008_958

Pag. 3 Călăuza noastră 958

La Ţebea SPIRITUL LUI AVRAM IANCU DĂINUIE

coroanei din partea sa la mormântul a s t ă z i , s u n t
Crăişorului, a părăsit locul care era argumente la care
destinat oficialităţilor, de unde se a r t r e b u i s ă
rosteau discursurile, preferând baia mediteze cei care,
de mulţime, fără a mai rosti vreun temporar, conduc
discurs. Poate că domnia sa doreşte să destinele acestei
in a u g u re ze un nou m od de ţă ri. A şa cum
comemorare: ca locul vorbelor să fie sp u n ea p o e tu l
luat de cel al faptelor. George Coşbuc:
Lăsând la o parte încercarea „Din zei de-am fi
oamenilor politici de a se folosi de scoborâtori/ Cu-o
acest moment pentru a-şi face moarte toţi suntem
campanie electorală (PNL, PRM, datori/ Totuna-i dacă ai muyt/ Flăcău Au fost m om ente de
în fiecare an, la mijlocul PNŢCD) spiritul lui Iancu a străbătut ori moş îngârbovit/ Dar nu-i totuna neuitat, cu o zi însorită, în
lunii septembrie, românii de şi discursurile acestora. Mesajele lor leu să mori/ Sau câine-nlănţuit.” pofida buletinelor meteo care
pretutindeni se întâlnesc la ascultate cu atenţie, au fost marcate Se pare dă mulţi dintre politicieni anunţau o zi ploioasă, semn că
Ţebea, la comemorarea lui de locul şi momentul acesta sacru. iau în calcul, ca prin faptele lor, să spiritul Iancului dăinuie la
Avram Iancu, supranumit dăinuiască în timp. Au rostit discur­ Ţebea.
Crăişorul munţilor, şi pe care suri: P. S. Timotei Seviciu, Episcopul Ţinem să subliniem că şi de
Nicolae Bălceşcu îl numea: Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi această dată doamna ing.
„Bărbatul neclintit ca piatra Hunedoarei; Adrian Păunescu şi L ilian a Ţ olaş, co n silier
m unţilor, sim bolul luptei Corneliu Vădim Tudor, prof. Victor judeţean PSD, prezentă la
poporului rom ân, pentru Bercea, Theodor Stolojan, Radu aceste manifestări, a fost alături
câştig a re a, d rep tu rilo r şi Sârbu şi Gheorghe Firczak. de pensionarii Hunedoarei,
libertăţilor sale”. Şi anul acesta, A p o i d o a m n a M a r îo a r a asigurându-le m ijlocul de
în zilele de 13-14 septembrie, Murărescu, supranumită „mama fol­ . transport la Ţebea şi masă
Ţebea a devenit locul de gratuită. *
clorului românesc” a îmbrăcat mo­
pelerinaj al românilor. Faţă de mentul comemorativ cu strălucirea Constantin GRECU
alţi ani, politicieni au fost mai cân tecelo r p atrio tice
p u ţ i n i , d a r p r e z e n ţ a d ed icate Ian cu lu i şi
preşedintelui Traian Băsescu a Moţii mai în vârstă, veterani de interpretate de: Sava
animat momentul acesta fiind război, au venit îmbrăcaţi în port Negrean Brudaşcu, Veta
tot tim pul înconjurat de popular, cu piepturile pline de
mulţimea care se înghesuia să-i decoraţii. Privindu-i pe aceşti Biriş, Maria Tudor, Io-
strângă mâna. N-au lipsit nici oameni, urmărindu-le licărul din nuţ F ulea, M ariana
unele incidente: staţia de lumina ochilor, rămâi fascinat de Deac, Dinu Iancu Sălă-
amplificare de la care se rosteau mândria care li se citeşte pe chip, de jan, Ciprian Roman şi
mesajele n-a funcţionat, motiv mândria de a fi urmaşii Crăişorului. Ovidiu Homorodean,
pentru care domnul preşedinte, Exemplul Iancului, dăinuirea sa în interpreţi de marcă ai
im ed iat după d epunerea timp, respectul de care se bucură şi cântecului popular.
___ ___ _ ___ ____________acest colectiv nu a fost anunţat de re- arheologie din 26 martie a.c. a
CINE ARE DREPTATE? prezentanţii instituţiei că autorizaţia dispus ca arheologii să lucreze
nu ar mai fi valabilă şi cadrul legal numai opt ore pe zi, fără a ţine
Discuţiile şi acuzaţiile din Potenţialul arheologic al zonei a prin care aceasta devine nulă. s e a m a d e i n t e r e s e l e
ultima vreme, apărute în mass- fost cunoscut prin sondaje din Mai mult, un alt şantier siste- beneficiarilor din comunitatea.
media hunedoreană în legătură campaniile de-cercetare arheologică mafie din judeţul nostru este condus deservită de către instituţia pe
cu echipa de cercetare din sltul din ultimii cinci ani, care au pus în de către un alt responsabil care s-a care o conduce, conform crezului
arheologic de la Măgura Vroiu- evidenţă existenţa locuirii în mai pensionar însă reprezentanţii muzeu- dlui director exprimat în aoeeaşi
lui, m-au determinat să stau de multe epocipreistorice şi istorice. lui consideră că doar şantierele de la şedinţă: „beneficiarii sunt la
vorbă cu doi dintre implicaţii Valorificarea şi popularizarea Măgura Uroiului şi Cigmău nu pot fi mâna muzeului şi nu muzeul în
direct în acest scandal Este descoperirilor au fost făcute prin: conduse de un responsabil ştiinţific slujba cetăţenilor”.
vorba de ANGELICA BĂLOS, susţinerea unor lucrări la simpo- ce a fosf pensionat anul acesta, în în ceea ce priveşte retragerea
% cercetător ştiinţific gr. III şi zioane naţionale şi la trei conferinţe persoana doamnei Adriana Pescariu. din colectiv, motivul a fost faptul
ROMICĂ PAVEL, arheolog IA. internaţionale, publicarea lor precum Oare directorul muzeului nu a ştiut că şantierul a început mult mai
Iată ce aflăm de la domniile lor: §i existenţa unui site pe Internet - acest lucru atunci când a semnat târziu decât era preconizat şi a
' Măgura Uroiului Project. De ase- cererile de autorizaţie şi de finanţare ajuns să se suprapună cu proiecte
într-o conferinţă de presă menea s-a organizat, în ultimii doi a şantierelor? ştiin ţific e care trebuiau
organizată recent de Marcel Mo- ani, pe timpul campaniei de săpături, în le g ă tu ră cu p e rso a n a finalizate înainte de Sesiunea
rar, directorul Muzeului Civili- „Ziua porţilor deschise” unde arheologului specialist Angelica N a ţ i o n a l ă de R a p o a r t e
zaţiei Dacice şi Romane din publicul a putut vedea care este cu Bălos, care este şi cercetător ştiinţific Arheologice. Retragerea sa nu a
Deva, colectivul de cercetare ar- adevărat rostul muncii noastre şi gr.III, îl înştiinţăm pe dl director afectat continuarea cercetărilor
heologică a fost acuzat că efec- totodată conştientiza importanţa Marcel Morar că, de fapt, cercetarea respective,
tuează săpături arheologice ilega- istorica şi arheologică a acestei zone. nu este incompatibilă cu funcţia Poate domnul director va
le în situl arheologic Măgura D atorită faptului ca există publică, cercetătorul fiind in citi în întregim e, vreodată,
Uroiului, înscris în Lista Monu- Proiectul Măgura Uroiului pe Inter- concediu de odihnă de la instituţia la r e g u l a m e n t u l s ă p ă t u r i l o r
mentelor, fiind sit de interes neţ, in ultimii doi ani s-au înscris şi au care lucrează. arheo logice din R om ania,
naţional. participat la săpături, studenţi şi alţi Un alt membru al Colectivului, inclusiv cap. VII - „Obligaţiile
^iubitori de istorie şi arheologie, stră- arheologul Romică Pavel, a fost instituţiilor organizatoare de
ini, ca şi voluntari pe acest şantier. acuzat de domnul director că s-a săpături arheologice” şi poate
în condiţiile în care a fost emisă retras dintr-un colectiv de cercetare atunci, va depune eforturi ca
Autorizaţia de săpătură arheologică arheologică preventivă, pe motiv că C e r c e t a r e a s i s t e m a t i c ă ,
sistematică nr. 75/2008, înregistrată nu-i ajung cei 5 lei în plus pe care i-âr fundamentală, să se realizeze în
de Muzaul Civilizaţiei Dacice şi fi primit, asta în cazul în care muzeul condiţii optime, într-o zonă
Romane cu nr. 150/ 10.04.2008, nu ar fi acceptat ca arheologii să lucreze foarte importantă pentru istoria
înţelegem de ce directorul acestei mai mult de opt ore pe teren, fapt locală şi naţională,
instituţii acuză colectivul că face o nead ev ărat, deoarece domnul Aconsemnat
săpătură ilegală, în condiţiile în care director, în şedinţa cu Secţia de Mariana PÂNDARU

CĂLĂUZĂ. NOASTRA — Ziarul care se, respectă şi vă respectă!