Page 7 - Calauza_2008_965

Pag• 7 Călăuza noastră 965

FEM INA CLUB tavă unsă cu puţin ulei şi se dau
după care aceştia se aşază într-o
la cuptor pentru 30 min. Cartofii
îngrijirea pârului cu produse naturale se servesc, la masă, calzi, ornaţi
cu mărar verde tocat fin şi cu
Frumuseţea părului se udă părul, acest iaurt sau smântână degresată,
nu stă numai în trata­ şampon natural se întinde deasupra.
mente cu produse sofism pe pielea capului şi se
ticate şi scumpe. O fe­ TARTĂ CU MERE
masează bine. Se lasă să
meie isteaţă învaţă să-şi acţioneze câteva minute Necesar: 5-6 mere, 15
păstreze sănătatea şi linguri făină, 8 linguri zahăr, 3
apoi se clăteşte. Lecitina
frumuseţea podoabei ţ din ou face ca părul să fie ouă, 100 ml lapte, o lămâie, o
capilare cu produse uşor de pieptănat, iar linguriţă praf de copt, o lingură
simple, naturale şi cât mierea îi dă o strălucire CARTOFI UMPLUŢI unt şi faină pentru tavă, sare.
mai ieftine. Astfel: deosebită. Preparare: Merele se spală,
, • Când părul are un fir subţire, CU VARZĂ CĂLITĂ se îndepărtează seminţele şi se
• Pentru recondiţionarea păru­
capete uscate şi rădăcina unsă, se lui uscat se poate folosi uleiul de Necesar: un kg cartofi, o taie în felii subţiri. Albuşurile se
poate folosi pentru tratarea lui, berea. varza albă mijlocie, 2 cepe, separă de gălbenuşuri, după care
măsline. Se încălzeşte uşor o două linguri pastă de tomate, o
Ea se aplică pe păr, după spălare şi se jumătate de ceaşcă de ulei de albuşurile se bat adăugând un
lasă să acţioneze. Astfel de tratament măsline, apoi se masează rădăcina lingură mărar verde, ulei, praf de sare, apoi se adaugă
încetineşte ungerea părului, dând părului dar se insistă şi asupra dafin, sare, piper. treptat zahărul şi 4-5 picături de
Preparare: Cartofii se
volum. Nu e nevoie de încă o limpezire capetelor firelor de păr. Se,înveleşte fierb în coajă, apoi se scurg şi zeamă de lămâie, bătând în
deoarece mirosul de bere dispare de la capul cu o pungă de plastic şi într-un se curăţă de coajă. Se taie în continuare, până ce se întăresc.
Se încorporează pe rând şi
sine. prosop gros. Se lasă să acţioneze jumătate pe lungime şi se gălbenuşurile, coaja de la lămâia
• Un şampon preparat în casă şi timp de 30 min. după care se spală scobesc folosind o linguriţă. rasă, zece linguri de făină
foarte bun pentru păr este acela obţinut bine cu un şampon delicat. ' în timp ce cartofii fierb, se amestecată cu praful de copt şi
din două gălbenuşuri de ou amestecate (va urma) curăţă şi se taie mărunt ceapa, apoi laptele. întreaga compoziţie
cu una-două linguri de miere. După ce MIRIAM iar varza se taie fideluţă. se toarnă apoi într-o formă
Ceapa se căleşte puţin în ulei, termorezistentă, unsă cu unt şi
DIN ISTORIA LOTERIEI după care se adaugă varza, tapetată cu făină. Deasupra se
foaia de dafin, sarea şi piperul,
aranjează merele, trecute mai
Loteria - speranţa de noroc şi de mai mult, organizând prima loterie pasta de tomate şi o cană cu întâi prin făina rămasă. Tarta se
bogăţie a multor oameni din ziua de astăzi, publică pentru repararea drumurilor şi apă. Se lasă pe foc până ce se introduce în cuptorul preîncălzit,
îşi are începutul istoriei cu mult timp în apeductelor oraşului Roma. înmoaie varza şi scade toată la foc moale, şi se lasă la copt
urmă. Documentele arată că prin anul 195 Mai departe, în secolul al XV-lea, zeama lăsată. După ce s-a călit timp de 35 - 40 min.
î.H. împăratul Cheun Leung ce a aparţinut în mai multe oraşe din Flandra varza, se umple cu ea cartofii, MARIA
dinastiei Han ajunsese la un şi Burgundia s-au organizat
moment dat disperat din cauza loterii pentru a se repara şi
lipsei fondurilor necesare întări zidurile cetăţilor şi pentru GRĂDINĂRIT ECOLOGIC
pentru întreţinerea" armatei MEptafeceîsăiPaci.
sale. De aceea el a inventat un Şi portughezii au organizat COMBATEREA BOLILOR PLANTELOR
joc de noroc ce se numea loterii pentru a reface, în anul DE GRĂDINĂ PRIN MIJLOACE NATURALE
„keno” asemănător cu Loto de 1498, rezervele ţării. Acestea
astăzi. Astfel că mulţi dintre au primit apoi numele de „La J - urmare din nr. 964- Dintre bacterioze amintim
cetăţenii oraşului au fost Loteria Nacional Santa Casa da Plantele de grădină pot fi pe c e le m ai fre c v e n te :
tentaţi să-şi încerce norocul. împăratul a Misericordia de Lisabona” şi ea a fost | atacate de diferite boli: viroze, putregaiul umed al tuberculilor
rezolvat în acest mod întreţinerea armatei autorizată oficial de regina Maria Pia, în j fiziopatii precum şi bacterii (la cartof); pătarea unghiulară a
sale, ba mai mult, a început construirea anul 1783. Loteria a funcţionat de ? saumicoze. fru n z e lo r (la tom ate şi
Marelui Zid Chinezesc . atunci, fără întrerupere, până în ziua de j Principalele viroze ale c a s t r a v e ţ i ) ; p u t r e g a i u l
împăraţii romani, Nero şi Augustus au astăzi. Treptat loteriile au devenit foarte j acestor plante sunt: mozaicul bacterian al bulbilor de ceapă;
folosit şi ei tragerea la sorţi pentru a populare în toată Europa. 5 (la cartofi, castraveţi, varză, arsura comună a fasolei ş.a.
distribui terenuri şi sclavi în timpul (va urma) | conopidă, ceapă, fasole, Principalele micoze se referă la
satumaliilor. Augustus a îndrăznit chiar C-tin MANTE A j m a ză re , sfeclă, salată, mană de care pot suferi toate
■ spanac); stolburul (la cartofi şi le g u m e le. De ase m e n ea
::C î p i b U L , t î R A O f N A R t , ■ :M :k t p ; vinete); îngălbenirea (la plantele de grădină pot fi
i morcov şi spanac); răsucirea afectate de diferite fizioterapii
r:ÎN PRAG DE IARNĂ DATURA, sau cum i se mai ■ frunzelor (la cartof) ş.a.
spune şi ciumăfaie, laur sau trompeta care duc la v ă tă m a r e a
| Sunt câteva plante care pe durata îngerilor, datorită florii sale care se : M ăsurile de prevenire frunzelor, rădăcinilor şi
[ primăvară ;- toamnă înfrumuseţează aseamănă cu o trompetă. Nici ea nu ; constituie principala cale de fructelor dacă nu se iau anumite
t curţile şi grădinile noastre, dar în pragul suportă temperaturile mici şi ca ■ combatere prin folosire, de m ă s u r i p r e v e n t i v e la
: iernii, când temperatura scade, nu suportă urmare trebuie pusă în încăperi cu : seminţe sănătoase, neinfectate producerea răsadurilor. Pentru
să fie lăsate afară, deoarece sunt sensibile temperaturi de 8 - 10 grade Celsius. în : cu virusuri, din soiuri rezis- prevenirea şi com baterea
; la frig şi din această pricină ele pot pieri. perioada iernatului se udă foarte s tente, cu perioadă scurtă de acestor boli se recomandă
| Pentru a ne asigura că le vom avea şi anul puţin. \ ,i%.. ;; vegetaţie, care să fie semănate dezinfectarea seminţelor şi a '
^viitor, este bine ca acum, în luna i de timpuriu. Com baterea materialului săditor la repicare, ‘
• noiembrie, înainte de a începe îngheţul, să .. tuturor dăunătorilor care se cu preparaţe fitofarmaceutice
le protejăm, să le aşezăm în încăperi hrănesc prin înţepare şi sugere naturale arătate anterior -
»încălzite, pentru a nu fi distruse. • (păduchi de frunză ş.a.) decoct din coada calului sau cu
| 5 DAFINUL este arbustul de origine ; p r e c u m şi î n l ă t u r a r e a substanţe mai puţin poluante
; mediteraniană care trebuie protejat de frig buruienilor periculoase care (sulfat de cupru, formalină ş.a.) ş
- şi adus în casă. El este sensibil la : sunt gazdă sau transmiţători de Troian IACOB
^temperaturi scăzute şi la curenţi de aer I viruşi. De asemenea, este
; rece. Ca urmare iama NU trebuie lăsat ) necesară dezinfectarea
| afară. De asemenea este bine să fie udat term ică a solului şi
|m ai rar pe timpul iernii, cam la 3-4 f; seminţelor precum şi
[săptămâni. Schimbarea vasului se face la stropirea săptămânală a
[3,-4 :$ni, depinde de dezvoltarea lui. Tot I tomatelor cu zăr, care
2 aciim se face aranjarea coroanei sale, tăind
i fortifică plantele împotriva
! ramurile în plus. Din aceste ramuri se pot
î virozelor.
j pune butaşi pentru înmulţire.
C A L A Z J Z A N O A S T R A — Z ia r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă ! y