Page 3 - Calauza_2009_977

Pag. 3 Călăuza noastră 977

DISPĂRUTUL NEA CHITĂ LUPAN

S O Ţ IA , R U D E L E Ş I N O I T O Ţ I, M A I S P E R Ă M Î N R E V E D E R E

Omul de omenie, soţul iubitor şi solicitat o fotografie a dispărutului albastru, bluză bleumarin şi adidaşi
ideal, bunicul şi unchiul, colegul şi pentru a o multiplica şi difuza albi.
prietenul, iubit de soţia EI/a-Ana. colegilor poliţişti T.F., de la Nea Ghiţă Lupan a lucrat la CS
nepoţii şi toată lumea, omul ce se comune, oraşe, municipii, judeţe. Călan, profesor de matematică la
numeşte Lupan Atanasiu (i4ieor- D oar soţia, Elza Lupan, a C'ălan. consilier cultural la Comitetul
ghe (nea Ghiţă) din Deva, încă mai dispărutului a mai insistat personal Regional Hunedoara, ziarist la
este aşteptat printr-o minune de 3-4 ori la poliţie şi medicul legist „Drumul socialismului", director la
Dumnezeiască să «se întoarcă ia dar fără nici un rezultat. Clubul sindicalelor de pe str. Şaguna
iubita sa soţie, la familie, la noi toţi. Răspunsul poliţiei a fost doar Deva, iar ultimii ani la I.E.E.T. Deva.
Data de 12 octombrie 2006 la unul verbal, că s-a transmis vestea A fost distins eu meritul cultural cl. a
ora 7, avea să fie o zi fatală pentru dispariţiei sale pădurarilor din zonă lll-a în 1989, iar soţia sa a lucrat la
Lupan Atanasiu-Gheorghe dar şi dar practic nu s-a întreprins nici o secretariat şi Starea Ci\ ilă la Primăria
pentru soţia sa, Lupan Elza-Ana, căutare cu specialişti la Mureş, în Deva iar ultimii ani la Prefectura jud.
pentru toţi cei care l-au cunoscut. A gări, păduri, parcuri învecinate. Hunedoara.
plecat de acasă lăsând un bilet scris După căutări şi investigaţii ale so­ Fiind cunoscut nouă din 1959,
(se pare că nu e scrisul său) cu textul ţiei, rudelor, vecinilor, prietenilor, tuturor celor ce am activat la Clubul
„cheile sunt afară pe dulap" şi dus a oamenilor de bine, ar ziarelor locale. ultim domiciliu în Deva. Aleea Păcii, Sindicatelor Deva. am colaborat
fost. Nici în ziua de azi nu se ştie O ziaristă de la unul din aceste bl. 2. sc. 3. ap. 52. este dispărut (nu se excelent, am avut multe de învăţat, în
unde s-a dus, dacă mai trăieşte sau ziare a mai turnat venin cum că spune \ iu sau mort). Dar o sentinţă de mod special despre comportarea faţă
nu. dacă mai vine sau nu. Desigur dispărutul „a ameninţat ca se deces se va da doar în 2010 în baza de soţie, faţă de familie. în societate şi
soţia El/a. după 3 ore*de aşteptare, sinucide", lucru neadevărat, respins căreia se vor rezolva unele probleme la muncă. îţi mulţumim nea Ghiţă
l-a căutat cât a putut. Apoi, în eu vehemenţă de doamna Elza de drept de urmaş. Dar ce e mai Lupan şi noi toţi mai credem că eşti în
aceeaşi zi la ora 10.00 a reclamat atunci dar şi faţă de noi. important, o ceremonie religioasă, nu viaţă şi bunul Dumnezeu te va aduce
ca/ul la Poliţia Municipală Deva, Dispărutul, nea Ghiţă Lupan se poate face. soţia lui sc roagă tot
doar verbal fiindcă rcclamaţia scrisă cum îi ziceam noi vechii prieteni, nu timpul pentru el dar nu ştie unde să-l acasă la draga soţie şi rude, pentru a
i-a fost primită numai în 13 oct. s-a întors nici până azi. treacă în pomelnic, unde să aprindă o se încheia odată pentru totdeauna
2006, la ora 10, de către un locţiitor în urma unor demersuri la lumânare, la vii sau la'morţi, fiind o căutările, aşteptările, plânsul,
al „poliţistului Olteanu", titularul judecătoria Deva, doamna Elza a bună creştinţă aşa cum era şi soţul tristeţea ce îi apasă. Nu uita Elza că
specialist, reclamaţie la care nu a primit o sentinţă civilă nr. 2563 din dispărut. Dumnezeu e mare şi noi toţi te ajutăm
primit nici ţin număr de înregistrare. şedinţa publică din ziua de La data dispariţiei 12. Oct. 2006 şi suntem alături.
Doar după două săptămâni s-a 17.06.2008, prin care soţul doamnei Lupan Gheorghe avea vârsta de 89 de în num ele unui grup de
prezentat „poliţistul Olteanu" la Elza, Gheorghe Atanasiu Lupan' ani, 1,60 m, 70 kg, ochi căprui, păr colaboratori vecini, prieteni,
domiciliul din bl. 2, sc. 3, ap. 52, născut la data de 15 mai 1917 în cărunt - început de calviţie îmbrăcat Constantin AOANEI-
pentru relaţii dar şi atunci nu a Baia Sprie, jud. Maramureş, cu RAHOVEAN
cu sacou, pantaloni gri închis, pulover

nema, agricultură, canei, IMM-uri, Suprafeţele agricole lucrate şi
AGRICULTURA - DE CE NU? co lap s, flota,* e x p erim en tu l efectivele de animale au scăzut şi
Philadelphia, exporturi, de unde, scad alarmant. Unii zic că toate
Trăim vremuri istorice. Ce se dinspre bogaţi spre săraci. Cei mai importuri, păguboase-comisioane acestea sunt o consecinţă a
întâmplă acum în România nu poate puţin patrioţi dintre ei au rămas şi grase, învăţăm ânt, fabrica de supraproducţiei occidentale şi nu ne
fi uitat niciodată şi nici nu cred că se au ajuns chiar în fruntea ţării. Cu diplome lucrând în plin. Singurul doresc ca un puternic producător
va mai repeta. Doar dacă oamenii românaşii noştri autohtoni şi alţii pe lucru care merge este exportul de agricol concurent ci doar ca piaţă de
normali vor ajunge o sectă. Dacă lângă ei mai ales cei puşi pe forţă de muncă calificat - bombă cu desfacere. Cu siguranţă că sunt şi pe
vrem să înţelegem şi vom înţelege ce politichie lucrurile se complică, efect întârziat. Mai deţinem recorduri acolo unii care gândesc aşa, deci la
se întâmplă în jurul nostru vom sensul abordat fiind cel non la fel şi fel de boli normale şi buzunarele lor şi nu la prosperitatea
ajunge în situaţia eschimosului care haiducesc, adică s-au apucat să ia anormale, cel mai lung câmaţ, cei noastră. Dar nu sunt reprezentativi
atunci când a văzut o girafă a zis de la săraci şi să dea bogaţilor. mai mulţi Moşi Crăciuni cu sacul gol p en tru în tre a g a C om un itate
„Aşa ceva nu există" Treaba a mers pe faze dar tot în şi alte astfel de năzbâtii, că europeană. Cei care pleacă în calitate
„Nu mă întreba cum am făcut sensul mai sus amintit, aleşii noştri imaginaţia nu ne-o poate lua nimeni. de negociatori cu gândurile noastre,
primul milion", zic îmbogăţiţii în faza de timiditate primordială au Dar nu despre asta vroiam să se întorc de acolo cu gândirea ălora
postrevoluţionari. Nu ne întrebaţi luât de la săraci (avuţia naţională),, discutăm, m-a luat valul... Vroiam să dar cu com isioane grase (Pe
cum ne-am făcut palatele zic unele au dat părţile sociale înapoi abordez un domeniu la care mă româneşte şpaga). Şi astfel noi cădem
naţionalităţi conlocuitoare. Modelul deţinătorilor (marea păcăleală) şi pricep mai bine - agricultura -, în permanent pe locul doi. Este adevărat
este în general acelaşi - cel american sub steagul privatizării şi sloga­ puţinătatea ei de acum. că în UE standardele de calitate au
de unde vine chestia cu, nu mă nului „Statul, duşmanul nostru au Fiecare guvern post-decembrist nivelul ridicat şi e greu să pătrunzi cu
întreba cum am făcut primul milion. vândut bogăţiile Europei (unora) a venit cu programe complexe în marfă acolo. Dar până vom ajunge
Diferenţa este că noi nu civilizăm contra unor comisioane grase. Aşa domeniu şi au promis' revigorare inevitabil şi noi la acele standarde nu
acum teritorii virgine ori o ţară au debutat comisioanele. Ce nu s-a spectaculoasă. Aşteptări zadarnice, înseamnă că nu trebuie să mai
sălbatică şi analfabetă. Să căutăm vândut şi a putut fi dosit, au promisiuni neonorate de fiecare dată. producem. Dar nu suntem de acord cu
adevărul în sens invers. Ştim cum s-a falimentat şi au luat ei pe mai nimic. După atâtea promisiuni ajungi standarde bazate pe E-uri şi
făcut în general primul milion în Mai lătrau naţionalişti pripăşiţi prin inevitabil la concluzia că nu se vrea. modificări genetice. Sunt în lumea
America - cu pistolul în mână având partide, dar gata şi cu ei. Scuzele au De ce? Pentru că în joc sunt mulţi asta largă destule pieţe şi pentru
nevoie pe lângă nişte „abilităţi" fost fie abile, fie puerile, nu are bani care vin din afară în buzunarele marfa noastră pe bani sau la schimb
neonorante şi de curaj autentic importanţă, dar în general Europa celor stăpâni pe decizia supremă. cu alte produse pentru care acum
pentru că şi victima avea, dacă nu un (UE) a fost de vină; aşa zice UE şi Deci import. Mai vin bani în aceleaşi plătim. Trebuie doar găsită forma
pistol, cel puţin un arc cu săgeţi bine ca să ne primească şi pe noi în dânsa buzunare şi de la „descurcăreţii" intermediară care să facă posibil
ascuţite. Naţionalităţile noastre nu am avut de ales. Şi unii au autohtoni" care au interese potrivnice acest schimb. Soluţii sunt destule.
conlocuitoare cu abilităţi în domeniu crezut... Nu zic că în Europa sunt intereselor ţării şi îmbogăţirii celor Dacă ne plac aşa de mult produsele
nu şi-ar fi făcut palate din găinării şi doar oameni cinstiţi dar oricum... care produc. occidentale nu ne opreşte nimeni să le
ciordeli mărunte conforme tradiţiei mare diferenţă. Rău este că M a fiile d in a g ric u ltu ră importăm, dar făcând şi export
dacă nu ar fi dat dovada de „înalt europenii sunt sătui de golani, controlează legislativul şi executivul, balanţa se echilibrează.
patriotism". Au dat dovada de iubire şmecheraşi şi marditori şi ne critică interacţiune reciproc avantajoasă. Dar dacă produce şi românul
de ţară exersându-şi talentele printre pe toţi la un loc. Păcat! Şi noi o Cei care produc câştigă de li se face ceva, este posibil să se încurce chestia
i bogaţii europei pe tipicul tradiţional ţinem tot aşa. Au trecut anii lui lehamite să mai producă, iar cei care aia cu comisioanele. (vaurma)
haiducesc dirijând acumulările Brucan şi nici o sfârâială; autostrăzi le valorifică produsele iau caimacul. Romulus TOT

CA.LA.UZAl NCPASTRA — Z ia ru l ca re se resp ectă şi vă resp ectă !