Page 3 - Calauza_2009_978

Pag. 3 Călăuza noastră 978

FIE PÂINEA CÂT DE REA,
Ar fi fost cinci. Pe una, însă, o chitanţier pentru că un marţafoi a
lăsăm uitării. Pe cea ceauşistă, din inventat un nou tip de siguranţă; cu TOT M AI BINE-N ŢARA M EA
ultim ii ani ai Socialism ului vreo'trei milioane, farmaciile, îndemnaţi şi ajutaţi de preoţii care
^Victorios, ce fu dat de Tokes jos. Ea fiindcă le calci preşurile şi vând un Dacă până în 1989, bisericile
şi parohiile ortodoxe pentru
^sfârşea an vechi şi începea an nou cu alt tip de căcăreze de iepure pentru românii din Italia se puteau le poartă de grijă şi care probabil că
au lăsat în ţară oferte cu mult 'mai
ieftiniri de preţuri şi măriri salariale. diabetici. Astea da dictaturi! Cu bune decât ceeea ce li s-au oferit
E drept, fără o sută de canale de d’alde ăştia nu se discută, căci te număra pe degetele de la o mână, aici. dar au mers pe îndemnul din
televiziuni, fără hai să ne facem că execută. Ei sunt Alfa şi Omega, ei , iată că astăzi, datorită implicării
muncim şi voi vă prefaceţi că ne sunt mâna unui Băsescu sau Boc, credincioşilor imigranţi şi a biblie: Cum Dumnezeu Tatăl m-a
intervenţiei şi sprijinului-. trimis pe mine, aşa vă trimit şi .eu
plătiţi, fără manele-pandantiv la înseamnă cu chitanţier în loc de Patriarhiei Ortodoxe Roniâne - pe voi...” în acest mod credincioşii
bolile de inimă, fără mailaţi sau mai buzdugan.
înguşti şpanglitori, criminali şi Ţara aceasta e o ţară abuziv şi precum şi a altor foruri locale, români din Italia reuşesc să ducă o
pe teritoriul Italiei sunt constituite . \ iaţă duhovniceasca şi spirituală
violatori pe tot mapamondul, fără tâlhăresc condusă. Dacă, spre şi îşi desfăşoară activitatea, cum se cuvine, să-şi aline dorul de
price, ţiţe şi burice, fără cei trei exemplu rătăcitul pe la noi primar cei dragi şi de casă. Pentru că,
Mircea la TV, ca coceanul la WC, de Hunedoara, pe criterii de culte, p e ste 70 de p a tr ia r h ii
mulţi dintre ei, dacă ar putea s-ar
^fără, fără... dacă, spărgătorul de geamuri cu ortodoxe române, iar la Roma întoarce, s-ar aduna de pe drumuri
există o Episcopie Ortodoxă
W Veni Răzmeriţa, lovitură,.. dată praştia v- lider sindical devenit străine, pentru că nici unul nu uită
ţării peste gură şi cu ea cumplite primar - să zicem, iertându-1 pe Română./.
Românii noştri depeste tot au
d ictaturi:D ictatura B ăsescu, Mircia, vor să îndatoreze urbea că „Fie pâinea cât de rea, tot mai
Dictatura Romgaz, Dictatura pentru o mie de ani, numai aşa, ca purtat, fie chiar şi Câ rezidenţi, bine-nţaratnea!” -
^Electric. Dacă nu mai punem la şir să-şi facă cheful, o fac. Mi consilii credinţa şi cultura spirituală, C-tin A O A NEI-RAHO VEANU
tradiţiile şi obiceiurile străbune _
^dictatura Farmaciilor. Astea patru la majoritar-pârtinice şi nici o
un loc sunt mai ceva decât Dictatura îngrădire, nici pe cea a bunului
Stalinistă. Ele îşi arată colţii şi simţ, fiindcă, dacă le cercetezi
chitanţierele mai ritmic decât apusul curriculum-urile, îţi dai seama că
şi răsăritul soarelui. Inventează „de unde nu e, doar guvernanţii
zilnic taxe şi impozite mai Ceva mai pot cere".
decât ceauşii fanarioţi. Iată: De Ar mai fi, umilit cititorule şi
câteva zile îmblă pe la apartamentele alte dictaturi: cea a poliţiştilor
noastre haidamacii Romgazului cu comunitari, proşti ca bâta,
şurubul de detectare a scurgerilor, în împotriva elementarelor legi,
preţ modic de 5.000.000 lei, pensia dictatura protecţiei consuma­
medie a muncitorimii de ieri, şi cu torilor împotriva consumatorilor şi
ameninţarea: ori plăteşti, ori tăiem câte altele!
gazul. Bine, bine, zici, dar pensia Auzi colo şi cruceşte-te! în
mea e de cinci milioane, iar aceeaşi zi, la aceeaşi cutie poştală,
şurubelul cât inelul, inventat pentru sau prin acelaşi factor primeşti
, boşii cu centrale termice, e tot atât. pensia de 5 milioane şi costul şuru­
Mâine-poimâine va să vină cei bului, tot de cinci, de la Romgaz.
de la Electrica cu zece milioane la Gazai-ar Hitler! GligorHAŞA

adevăraţi în fruntea ţării? încercaţi
sectoare de activitate. Doar
AGRICULTURA ■ DE CE NU? renunţând la diploma universitară să răspundeţi.
cu consecinţele de rigoare. Câţi Se putea altfel? Cu siguranţă
Pământul României poate întortocheatele căi spre actuala dintre tinerii de astăzi ştiu acest DA!
hrăni o sută de milioane de guri, iar situaţie. lucru? Şi câţi cunosc povara Existau atunci specialişti pentru
noi la cele 18 milioane câţi mai Până în anul 1989 agricultura celebrei „zile lum ină" din care România era invidiată şi'ştiu ce
spun. Ce s-a ales de ei? Cum au fost
suntem pe aici importăm aproape a duduit orice s-ar zice. Baiul era agricultură? Inclusiv duminicile:
70% din hrana necesară. Incredibil că se exporta- prea mult şi Apoi a venit aşa-zisa revoluţie şi valorificaţi? Nici o preocupare în
acest sens. Li s-au asigurat condiţii
şi inacceptabil. Ce se întâmplă cu populaţia suferea. Sufereau şi reparaţia necesară adusă formei de din partea Statului şi sprijin pentru
noi de am ajuns în halul ăsta? E autenticii ţărani cărora le fusese proprietate a pământului - Legea
adevărat ce spun cei de pe afară luat pământul prin colectivizare, 18/ 91. Lege necesară dar a-şi dezvolta activităţi agricole
productive care să asigure locuri de
cum că România trece printr-o fiind nevoiţi să ia calea fabricilor. dezastruos gândită. în paralel cu muncă şi hrană necesară populaţiei?
gravă criza managerială urmare a __ p u lverizarea haotică a Nu. Şi erau atunci bani destui pentru
renunţării la criteriile de compe­ „ J terenurilor agricole, făcută a se face asta. Banii au dispărut în
tenţă profesională şi moralitate. * j parcă taman să încurce
Acum criteriile de promovare sunt lucrurile în loc să le simplifice, buzunare hulpave. Au mai rămas
unii agăţaţi prin M inisterul
altele chiar dacă se dovedesc s-a ales praful de infrastructura Agriculturii, Direcţii agricole şi alte
păguboase. Cu un specialist în agricolă; forme asociative, de-astea pe salarii mizerabile. Unii
domeniu cu experienţă,competenţă ferme zootehnice, ferme
profesională şi calităţi morale, este vegetale, staţiuni de maşini au p lecat, a lţii au răm as
drept că nu poţi face orice vrei tu. agricole, livezi, vii şi staţiuni complăcându-se şi călcându-şi
demnitatea la cheremul unor şefi
Cu unul care nu ştie meserie oricare de cercetare. Cu avânt
un dosar în spate chiar că*poţi face revoluţionar au fost distruse instalaţi politic. Cei cu vechi state
de colaboratori ai securităţii aveau
orice. Atunci să nu ne mai mirăm că prin furturi sistemele de irigaţii
M fruntea agriculturii româneşti au - staţiile de pompe, dalele din un spate asigurat iar ceilalţi au
apărut ginecologi, electronişti şi canalele de irigaţii şi ţevile de învăţat umilinţa, servilismul şi
renunţarea la demnitate. Nu erai
popi. Cică funcţia ar fi politică şi nu aluminiu etc. Sudul ţării, se aşa, /burai.
este nevoie de... răzbună deşertificându-se. A
I-aş întreba pe aleşii noştri dacă fost bine aşa? Cu siguranţă nu! Poate unii dintre colegi se
ar urca în avionul de Bruxelles Pământurile le lucrau me­ Vecinii noştri nu au procedat aşaji supără, dar nu o fac din convingere
ştiind că pe scaunul pilotului s-ar canizatorii, populaţia îmbătrânită acum nu sunt în situaţia noastră. în ci doar de faţadă. Am argumente
clare. Fiecare schimbare de Guvern
afla un chelner de la restaurantul de lav sate şi specialiştii agricoli. plus au făcut şi autostrăzi. Ne
Dunărea. Nu cred. Nu o fi chiar cea Aceştia din urmă erau practic întrebăm din nou: s-a dorit ca reprezintă o problemă existenţială
mai potrivită comparaţie, dar condamnaţi la locurile de muncă agricultura României să fie făcută şi un stres maxim pentru cei din
merge. Să încercăm să desluşim neavând dreptul să plece spre alte praf sau nu am avut bărbaţi structuri, (va urma)
RomulusTOT

CALA. IJZA. JVC?A lSTRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!