Page 3 - Calauza_2009_979
P. 3
Călăuza noastră 979
Pag. 3 _____________________________ . __________________________________ ______________________________________________________________________________________
UN NOU NUMĂR AL REVISTEI COLOSUL
CU PICIOARE DE LUT
Au' trecut două luni şi şefa camerei lărgeşte decolteul pe
Gheorghe Grigurcu, Li viu jumătate de la alegeri şi ai noştri măsură ce se apropie primăvara,
Ioan Stoiciu, Cezar Ivănescu, guvernanţi se tot aleg. într-un ca-n curând, drăguţa, să-o-ntreacă
Liliana Ursu, Ion Beldeanu, judeţ precum Hunedoara, aşa se pc C o d ru ţa; la B alaton
lite r a r Constantin Preda, Ion Brad, face că, la prefectură şi direcţii marcobeliţii îşi amintesc de
Târgmureşul din martie '90 şi mai
descentralizate posturile sunt
Adrian Botez, Gheorghe
Director fondator: VALERILJ BÂRQÂU Istrate, Vasile Romanciuc, vacante şi probabil că aşa vor ti belesc un Cofariu. de trei ori cu
ÎPbevfsLA cu r^sp^ndlre
Ovidiu Vasilescu, Gligor până la... postul Paştelui. Se bisturiu-comandă a la Loaţi Tokeş
REVISTĂ TIPĂRITĂ OU SPRIJINUL CONSILIULUI JUDEŢE AN HUNEDOARA
Şl AL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN JUDEŢUL HUNEDOARA
Haşa, Ioan Evu, Miron Ţie, vânţură nume (cam aceleaşi care şi Belo-baci, iar ţara cade în
Dumitru Hurubă, Raisa s-au vânturai şi la urne), se fac mioritic bocet. Ăst timp miniştri
B o i a n g i u şi M a r i a n a cărţile ca la ghicitoarele de pe mustăcioşi râd pe sub oală, îşi fac
strada Grigorescu, se trag sfori, se cruce cu limba şi zic: Mulţam
Pândaru.
Din cuprins recomandăm: promit oase în loc dc ciolane. Ca Doamne, a mai trecut o lună de
„Fişele unui memorialist”, la români: „Ţi-am dat bani şi mariaj ca un incest. Mda! Nu mi-i
„Mediocritatea merge înainte”, ţi-am dat votul/ Tu fă pentru mine PSD-ul tată şi PDL-ul fiică?!
„Folclor sacral românesc şi totul!” Sc vântură de asemenea vădim urlă la lună, Funar s-a dat...
eminescologie”, „Fluxul me nume de toată bahula pe la la fund, Bardul de la Bârca îşi
moriei - fluxul valorilor”, cultură, muzeu, casa de pensii, linge rănile, Tăriceanu linge... şi
* oh£Gmm &nm mm * uvm ioan stotcm ■ bibliotecă, inspectoratul şcolar tot aşa. .
- UUANA UR5tf< tON BfcLOEANU * CONSTANTIN PREDA „EUrbîndianism şi dacism”,
* ADRIAN BOTCZ * ?0N BRAD * GHEORGHE fSTRATE etc. etc. Lista e cât ziua de post şi Trecu de multişor timp,
* VASILE ROMANCtUC * OVfDRÎ VASIUsSCU * GUGOR HAŞA. „Avatarurile unei cărţi mărtu
* SOÂN EVU * Ş.URON ŢIC * IOAN O, RUDEANU * se întinde hăt, către grădiniţe, Crăciunul, dar la Cotroceni şi
risitoare”, „Dramaticul, premisă
Nr. 3-4 i3S-4©)/21>08 de graţie”, „Valeriu Bârgău parohii, dispensare... Victoriei încă mai colindă piţărăii.
despre Dan Constantinescu”, Parlamentul a început să Aici, în loc de mere, colăcei şi
Zilele acestea a apărut un nou „Un monument, o viaţă şi o fiinţeze cu reprezentări de nuci se dau funcţii. Ăst timp,
liberalii mimează ceea ce mai ieri
număr al binecunoscutei reviste creaţie”,, „împreună cu vechile circărai, guvernul se remaniază ca făcură. îndeavalma, cei de la
un ciorap de damă consumată,
„Ardealul literar”, revistă a generaţii”, „Maria Diana Popescu fufiţele sunt ministre.se... Ca la putere cu cei din opoziţie îşi fac
Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul în dialog cu Ioan E vu” , noi, nici la bulgari, nici la turci, ospăţul în văzul lumii, pe stradă,
Hunedoara şi tipărită cu sprijinul „însemnări pariziene”, „Teologi nici la tătari. Şerpii colcăie şi vor în parcuri, fără ruşine. Javrele nu
financiar al Consiliului Judeţean. şi scriitori din Sciţia Mică”, musai o boabă de nisip pe insula ştiu ce e aceea ruşine, cred că totul
în cele o’ sută de pagini se ,3iblia de la Bucureşti” şi multe lor, flămânzii ajunşi nitam-nisam li se cuvine.
regăsesc semnături importante ale alte teme căruia îi fac cititorului o
lectură plăcută. miniştri îşi fac bugete ecumenice; GUgorHAŞA
vieţii literare din România precum:
AGRICULTURA - DE CE NU? se îmbogăţească repede şi să este Programul Fermierul care,
când apare, când dispare. Nimic
dispună de fondurile necesare iar
alţii sătui de lunga „zi lumină” din sigur însă dând iluzia unei aventuri
Deci nu doar pământul a fost este aşa. Deci producţie- agricultura ceauşistă au decis să mai cu posibil final tragic.
bramburit ci şi lucrătorii lui, ţăranii, prelucrare-valorificare, în mâna hodinească. Aceştia au fost se pare Se m ai găsesc printre
fermierii curajoşi ori aventurieri producătorului şi nu în cea a pe placul guvernanţilor care nu specialiştii prinşi în structurile care
care numai ei săracii ştiu prin câte intermediarilor care fac preţurile vroiau să relanseze agricultura. se preocupă de proiecte în
au trecut şi vor mai trece, iar lângă Dacă vrei să faci agricultură, unii care vânează
ei specialiştii din agricultură. ceva, trebuie să ai şi cu virgule şi alte chestii ortografice
Ce caută politicul în Ministerul ce face. Gospodarul prin proiecte, căutând nod în papură
Agriculturii şi în structurile care vrea să facă treabă de la bun început. De ce?
teritoriale până la nivel de portar? îşi pregăteşte sculele în marele „Program De Vorbe"
De ce nu sunt lăsaţi meseriaşii să-şi înainte, nu intră în se tot spune despre necesitatea
facă treaba? Adevăraţii meseriaşi, brazdă cu caii şchiopi, asocierii între producători, asociaţii
câţi mai sunt, nu mai au liniştea hamurile rupte şi plugul profesionale, bresle, lucru cu
necesară consolidării, gândirii neascuţit. siguranţă bun şi aproape singura
creatoare şi iniţiativei. Iniţiativa a N e - a u m a i soluţie. Dar prea puţin se face în
cam dispărut din spirit de îndemnat europenii să acest sens. Gem instituţiile Statului
conservare. fac em cev a p rin de funcţionari şi inspectori. De ce
Acest lucru trebuie să se SAP ARD, proiecte nu sunt scoşi în teren să umble prin
întâmple, dar cum lăsându-i pe cei mari. A spus acest lucru recent şi finanţate nerambursabiî 50-60%.
preşedintele României şi tare sate ca activiştii care au făcut colec
de acum în pace, ori spărgând buba Poveşti frumoase pentru ţăranul tivizarea să le explice oamenilor
şi instaurând competenţa şi m-aş bucura dacă a spus acest simplu, incapabil de a face asta din avantajele şi ce trebuie făcut, cum
seriozitatea. Este simplu de lucru cu convingere şi nu doar mai multe motive. Alţii au speculat
răspuns. Greu este însă de făcut aşa... Dacă a spus acest lucru cu aceste facilităţi cu finalizare se fac proiectele şi unde să meargă,
convingere atunci să-l urmărim să-i împingă de la spate până se
pentru că nu se ştie din ce ne este pozitivă sau nu. în general clientela
dat să vedem, că cel sau cei care cum va face presiuni asupra politică a avut acces. Programul a urneşte căruţa. Să le spună oameni
trebuie să facă o aşa cotitură nu au executivului în acest sens. Soluţia devenit un program pentru cei care lor ce este bine sau nu de făcut în
apărut încă... se pare. este asocierea şi investiţiile cu bani adunaţi rapid şi nu pentru zona respectivă în conformitate cu
Lucruri simple şi logice nu s-a comune. doritorii sinceri şi pricepuţi dar fără strategiile zonale gândite.
vrut a fi văzute sau măcar luate Cum se explică faptul că resurse băneşti. Deci tot spre cei cu Dar se pare că nu se vrea. Ca să
model de la alţii. Adevărata afacere printre cei care au avut curajul bani curge valea. Doar că unii dintre faci asta trebuie mai întâi să
; în agricultură se face mergând de la după Revoluţie să facă ceva, nu se ei îşi cumpără jeep-uri şi case de întocmeşti o strategie clară lângă
produsul primar la cel finit. Cine prea găsesc specialişti cu care să pui o bază materială
munceşte, să ia rodul sau răsplata experienţă în agricultură? Simplu, vacanţe şi nu vaci de lapte şi aparate concretă şi nu doar poveşti.
* întreagă a muncii lui. în Italia de ce ştiau ce greutăţi implică acest de muls. O gură de oxigen pentru - va urma -
sunt ţăranii bogaţi? Pentru că acolo lucru, nu au avut timpul necesar să cei fără bani dar cu dorinţe a fost şi RomulusTOT
CA.LA. UZA. NOA.STRA. — Ziarul care se respectă şi vă respectă!
