Page 8 - Campul_1923_11_21

328 C A M P U L
Ceh două roţi care se angrenează au aceiaşi lărgime
şi acelaş număr de măsele. Una din> ele este compusă
din două roate de mărimi egale, cioplite şi încheiate,
din lemne groase sau scânduri de stejar, şi unite între
ele prin dinţi de lemn de 60—70 cm. lungime şi 5 cm.
grosime. Obicinuit, se întrebuinţează 36 de dinţi. Cea­
laltă roată are un singur trup, prevăzut cu acelaş număr
de măsele, care se angrenează cu dinţii primei roţi.
Cea dintăiu e menţinută în poziţie dreaptă prin ajutorul
unui fus central care se fixează jos, într’un buluc de lemn,
fiind prevăzut la capăt cu un cuiu de fier care se învâr­
teşte într'o cupă mică de fier, fixată în butuc şi în care.
se pune unsoare. Capătul de sus e fixat de o traversă
de lemn menţinută şi ea la rândul ci în poziţie orizon­
tală de trei pari puternici înfipţi în pământ la marginea
platformei pe care se învârtesc, când scot apă vitele.
A doua roată se menţine în poziţie verticală prin
două cruci fixate de fusul central, care susţine şi pune
în mişcare totul.
Roata cea mare care scoate apă se fixează la cea­
laltă parte a fusului, şi pe ea sunt aşezate cupele care
ridică apa. Cupele suni fixate pe marginea roţii. Ele sunt
de 8 —10 litri fiecare. O roată poate avea 20— 30 cupe, în
cazul când apa irebueşte ridicată la o înălţimet mai mare,
atunci cupele se înşiră pe două lanţuri. Se pot astfel adăoga
oricâte cupe vroim, când scade apa, şi lua din ele,
când vine apa mare. Când cupele sunt puse pe lanţuri,
roata se face din două corpuri fixate prin cuie de lemn şi
din distanţă în distanţă, pentru a-i da tărie, se pune
câte o şină de fier, prinsă în şuruburi. Când nu avem
lanţuri, cupele se prind unele de altele prin belciuge.
In acest din urmă caz cupele odată aşezate la locul lor,
trebuiesc să aibă destul loc pentru mişcare; altfel,
prea adesea ori se încurcă în timpul mişcării şi sar după
roată când nu sunt bine aşezate. Trebuieşte iarăşi ob­
servat că în cazul când cupele sunt pe lanţuri, cum partea
roţii dinspre apă nu se menţine decât prin cuiele
de lemn (şiştori) şi cele de fier, ori cât de bine ar / f-
întărite, se apleacă rdhta înspre albia unde se goles