Page 13 - Campul_1924_06_12
P. 13

C  A  M  P  V  f.       187
       Căci  ziceau  socialiştii,  Preşedintele  Millerand'  nu  a  ţinut
       dreaptă  cumpănă  între  partide  ci  a  ţtnut  mai  mult  cu
       Poincare  şi  ei  nu  vor  să  primească  puterea  de  la  un
       astfel  de  preşedinte.
           Cu  alte  cuvinte,  după  ce  demisionase  şeful  guver­
       nului  ei  doriau  să  silească  la  demisie  şi  pe  şeful  statului
       adică  pe  Preşedintele  Republicei.
           Lucru  acesta  e  primejdios,  căci  amestecă  pe  Pre­
       şedintele  Republicei  în  schimbările  politice.  Millerand  n’a
       vrut  dela  început  să  demisioneze,  ci  a  încercat,  cu  un
       alt  guvern.  Acesta  a  adus  în  cameră  cuvântul  Preşedin­
       telui,  dar  camera  n’a  vrut  să  ştie  de  nimic,  a  dat  votul
       ei  contra  guvernului.  Guvernul  s’a  dus  după  două  zile
       de  viaţă.  Atunci  Preşedintele  Millerand  spre  a  nu pricinui
       zbuciumări  şi  dureri  ţârei,  a  demisionat  şi  el.
           îndată  s’a  adunat  camera  şi  senatul  să  aleagă  un
       nou  preşedinte  al  republicei.
           Paitidul  socialist  al  lui  Hteriot  a  avut  să  fie ales  candi­
       datul lui.  înţelepciunea  franceză  şi-a  făcut  altă  socoteală  :
       Dacă  vechiul Preşedinte  n’a  fost  bun  fiindcă  ţinea  prea mult
       cu  Poincare,  apoi  o  să  fie  bun  unul  nou  care  va  ţine
       prea  mult  cu  H6riot?
           Din  socoteala  aceasta  a  eşit  reuşita  D-lui  Doumer-
       gues,  în  contra  voinţei  partidului  socialist  a  lui  H£riot.
       Doumergues  fusese  contra  lui  Poincar£  şi  Millerand,
       acuma  el  era  în  contra  lui  H6riot.
           Cu  Doumergues  cumpăna'dreptăţii  între  partide  e
       în  măsură  bună,  —   iar  Franţa  primeşte  fără  zbucitimare
       un  nou  Preşedinte  vrednic,  învăţat,  iubit,  ridicat  dintr’o
       familie  săracă  prin  muncă  şi  merit.
           Când  oamenii  politici  unesc  înţelepciunea  cu  iubirea
       de  ţară  şi  cu  cuviinţă,  astfel  de  prefaceri  adânci  se  fac
       fără  durere  spre  binele  ţârei.  In  alte  părţi  lăcomia  de
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18