Page 8 - Campul_1925_12_23
P. 8

314                   CÂMPUL
                         10  A N  U R S U .

               La  începutul  lunei  Octombrie  s’a  stins  din  viată  loan
           Ursu,  unul  din  fruntaşii  noşirii,  tânăr  încă,  suflet  înfocat  de
           român,  profesor  universitar  desăvârşit.
               Doctor  in  filosofic  de  la  Berlin,  a  ocupat  slujbe  înalte—
           binemeritate,  prin  munca  sa  neobosită  şi  cunoştinţele  bcgate  pe
           care  le  împrăştia  cu  dărnicie.  A  fost  director  al  învăţământu­
           lui  superior  in  Ardeal,  membru  în  consiliul  năţional  pentru
           unitatea  românilor  la  Paris  şî  în  ultimul  timp  profesor  uni­
           versitar  !a  Bucureşti.
               La  Paris  a  apărat  cu  mult  suflet  şi  căldură  unirea  tu­
           turor  românilor,  de  pe  catedră  umplea  sufletul  tinerilor  eu  cu­
           noştinţe  ştiinţifice,  punând  mult  preţ  pe  cultivarea  sentimentului
           lor  naţional.
               Faptele  lui  îl  aşează  cu  mare  cinste  în  rândul  marilor
           noştri  oameni.
               (Dăm  mal  jos, cuvântarea ţinută laînmormântare ded. E. Grinţescu).

                       Jalnică  adunare,
               In  faţa  corpului  neînsufleţit a  acelui ce  a fost pro­
           fesorul  Ion  Ursu,  sâ-m i  daţi  voie ca tn numele foştilor
           săi  elevi  dela  liceul  din  Piatra-Neamţ,  de  prin  anii
           1902—1905, prima generaţie  de elevi cu care  a început
           cariera  sa  de  dascăl,  să-i aduc prinosul de recunoştinţă
           adâncă  pentru  îndrum area  ce  ne-a  daţ  şi  pentru  pa­
           triotismul  adânc,  ce  ne-a  insuflat  atât  tn  şcoală cât  şi
           afară  de  şcoală.
               Acest fiu al Ardealului, robit pe vremea aceea, abia
           ieşit  de  pe  băncile  universităţii  ne  vorbea  cu  elanul
           tinereţii  de  viitorul  neamului, ca  un  profet.
               In  fraza  lui  lapidară  ştia  să  caracterizeze atât  de
           viu  şi de colorat faptele voivozilor şi a neamului nostru,
           încât  şi  astăzi,  după  două decenii,  ne răsună  în urechi
           frumoasele  lui cuvinte:  «Eroii dela Putna şi dela Turdr
           n’au - pierit,  ci  veghi ază  asupra  destinelor neamului r r
           mânesc».
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13