Page 2 - 1922-12
P. 2
Pag. 178. C O S I N Z E A N A Nr. 12.
u iune ora e or
+ Duiliu Zamfirescu. " î * ! :
Oraşele româheşti, cu excepţia câ
torva din provinciile unite, sunt intr’o
- de Petronius. stare dintre cele mai triste şi înspăimân
Literatura românească a indurat ornare de a descinde din vagonul-restaurant, tătoare. începând dela formele exterioare
pierdere prin moartea lui Duiliu Zamfi şi a se opri, pentru câteva zile, în ale esteticei şi până la cele mai tăinuite
rescu. preajma bogatelor sate româneşti, din detaliuri administrative, ele prezintă a-
Poetul delicat, romancierul apreciat, preajma Sibiiului. proape toate simptomele unei boli, care
nuvelistul de o rară eleganţă, a fost sim Şi poetul de o precisiune şi impe- le slăbeşte zi de zi şi nu lasă ca trupul
patizat şi dujmănit in vieaţă, după cum cabilitate clasică, a simţit atunci, că lor fraged să se desvolte după cerinţele
serica literatură pură, sau ieşia pe arena are şi inimă românească, şi a încercat moderne, să se întărească şi să devină
amăgitoare a esteticei. coarde noui ale lirei, ca să ne dea ceea ce ar trebui să fie : oglinda ferme
Ca estet, a fost de o infatigabilă vi câteva pagini A emoţionante, în legătură cătoare a poporului român, cu calităţile
tejie, deşi n’a prea avut prilejul să adune cu viaţa românească ce o descoperise lui caracteristice.
pe acest tărâm, decât înfrângeri. Cel in Săliştea Sibiiului şi împrejurime. Gemenele răului este chiar la baza
dintâiu roman al său In faţa vieţii a pro acestor aşezări şi el provine din lipsa
vocat aprecierea corosivă â lui Dobro- unui regulament modern, după care o-
geanu-Gherea, care l’a clasat, delà în Am avut prilejul să-l întâlnesc o sin raşele ar trebui să se conducă. Lipsa
ceput, printre gură dată, la unui criteriu stabil, amestecul nefast al
cei lipsiţi de un b a n c h e t politicei de partid şi amestecul adesea
talent, pore- în Cluj. In inoportun al statului fac ca oraşele ro
clindu-i : pe sala cea mi mâneşti să tânjască şi ca ele să nu se
simistul déla că a hotelu poată desvolta in niciuna dintre direc
Solenri. lui New-York ţiile, pe care ar trebui să le înfăţi
Şi Dobro- am văzut cum şeze.
geanu-Ghe- şi-a şters la- Acest lucru l’am văzut in primul
rea, de data c r i m i l e , in rând noi Ardelenii, cari am cutreerat
asta, nu avea două rânduri, graniţele strâmte ale vechiului regat şi
dreptate. Dui- când un o- de aceea nu este de mirat, că tot de
ilu Zamfires ralor i-a tăl aici s’a pornit şi iniţiativa lăudabilă
cu s’a dovedit măcit senti de-a întemeia o „Uniune a oraşelor ro
pe urmă, un mentele cu mâne“, cu frumosul scop de-a apăra,
talent adevă rate ale Ar sprijini şi reprezenta interesele adminis
rat, cizelat, la dealului faţă trative, materiale şi morale ale oraşelor,
adăpostul de vechiul re de-a ridica nivelul administraţiei, de-a
metropole 1 or gat. pune desvoltarea ştiinţei şi desvoltatele
c u l t u r a l e , In răspuns, experienţe practice streine in folosul
unde il trimi deşi glasul ii lor şi de a crea o procedură adminis
sese misiu tremura 1^ in- trativă unitară pentru toate oraşele din
nea lui de dl-' c c pUt, ijî^â România Mare.
plomat. Stilul regăsit repe ldeea acestei uniuni, este o mândrie
Iu ¡fără a avea de siguranţa pentru noi să spunem, porneşte din iu
o notă de in lui de arbi bitul nostru Cluj şi ea se datoreşte vred
tensă şi co tru al ele nicului primar al acestui oraş, d-lui Dr.
m u n i c a t i v ă ganţei şi dem Iulian Pop şi tovarăşului său de muncă,
căldură, era nitatea.- ce o d-lui consilier Dr. Emil Dandea.
de o limpe reclama pres Congresul ţinut in 11 Iunie a. c. in
zime elegan tigiul lui de sala Prefecturii din Cluj, este opera aces
tă şi rece,ca prezident al tor oameni, dar dacă el a succes atât
aceea a cleş Camerei... de splendid, aceasta se datoreşte desigur
tarului. El p l e a c ă , şi entuziasmului şi înţelegerii adânci a
In romanele prea de tim celorlalţi primari ai oraşelor României,
lui, cari in puriu, şi în- cari au simţit în adevăr, că oraşele ro
dică adevăra tr’un fel cu mâneşti trebuie scuturate din letargia in
tul inceputal totul neaştep care zac şi trebue mai ales ridicate cât
acestui gen li tat. mai neîntârziat la rangul lor de focare
terar în lite Mai avea, ale vieţii sociale, culturale şi economice
ratura noas DUlLIb ZAMFIRESCb, marele scriitor şi desigur, incă a României.
tră, s’a oprit fost preşedinte al Camerii, mort repentin în multe descris Congresul din 11 Iunie din Cluj, este
şi asupra Ar şi noi mai doar începutul muncii grele, care aş
dealului. Ko- săptămânile trecute. B puteam avea teaptă pe primarii oraşelor româneşti.
B Pentru ca munca lor să fie dusă la iz
mânui* îndreptări eo glorificare a Ardea destule clipe de,.elevare sufleteascâ ce- bândă, ei vor trebui să stăruie mereu,
r
v
lului, trecând binişor peste cadrele vero tindu-l. ’ ’ 9 să stăruie necontenit, să stăruie intruna.
similităţii. Chiar şi atunci, la apariţia lui, Acum că a plecat fără să-şi£ia adio Noi cetăţenii oraşelor le cerem acest
ne-au surprins accentele lui de lirism delà nimeni, admiratorii şi adversarii se lucru şi’n lupta lor au sprijinul nostru
şi exagerări. Pe atunci in vechiul regat intrec intru a-i aduce elogii, şi a-l a- moral şi toată îndârjirea noastră de-a
nu ne cunoştea decât d. N. Iorga. Socie şeza alături de cei mai distinşi repre ne putea creia oraşele higienice, oraşele
de
tatea scriitorilor români se oprise ce e zentanţi ai gândirei româneşti. sociale, oraşele culturale, oraşele mo
drept, pe o seară la Sibiu şi Arad, dar h şi aceasta o gratitudine, ce so derne, demne şi necesare unei ţări, care
încolo habar n’avea nimeni dincolo de seşte după bunul obiceiu al nea vrea să trăiască. - .
Carpaţi, să-şi apropie urechea măcar de mului nostru — cu o mică întârziere.
sufletul cultural al Ardealului. Boierii Dr. Sebastian*Borncmisă-
treceau la băile din Apus, şi dela gea
mul vagonului-restaurant aruncau o pri
vire fugară acestui petec de pământ, pe
care ¡1 cunoaşteau tot aşa de puţin, pO
cât cunoşteam noi o plasă din Turtu-
caia...
Duiliu Zamfirescu a fost printre acei
foarte puţini, cari şi-au permis gestul
