Page 9 - 1923-10-11
P. 9

10—VI. 1923                                  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                         Pag. 161


                                Scrisoare                                    Noua biserică a Rusiei

                    Iubita mea, pe marginile zării
                    Se văd plutind iar şiruri călătoare:                       Ruşii „de azi“ în dorinţa lor de
                    Sosesc din ţara veşnicului soare                         „a  purifica“  totul  şi  a  transforma
                    Şi depc-albastru *ntinderilor mării.                     după principiile lor utopiste „spre
                                                                             binele poporului“ s’au ocupat şi de a
                    In calea lor se ’nalţă din izvoare,                      transforma  biserica  lor  religioasă
                    De prin livezi, din taina depărtării,                    de  „ieri“,  curăţind-o  de  tot  ce  e
                    Un cântec plin de farmecul visării,                      rău.  Aşa  s’au  născut frământările
                    Şi ’n lozii creşte floare lângă floare...
                                                                             religioase duse la extrem din sânul
                    Gândind la ochii tăi, şi la sărutul                      bisericii lor, negând cele mai ele­
                    Ce mi-l păstreaz’ atât de viu trecutul                   mentare drepturi ale omului: drep­
                    Scăldat în vraja dorului de tine,                        tul la libertatea ideei religioase, de
                    Mă simt părtaş la magica fanfară                         a  gândi  şi  crede  aşa  cum  îti  dic­
                    Ce se ridică 71 slăvile senine...                        tează conştiinţa. Şi astfel s’a distrus
                    E primăvară ’n crânguri, primăvară.                      şi ultimul refugiu de drept, răpin-
                                                                             du-se şi această unică libertate şi
                                                   G. Tutoveanu              ultima ce le mai rămăsese.
                                                                               Din toate acele lupte cu princi­
                                                                             pii  nesigure  ce  durau  de  Ia  o  zi
                                                                             Ia alta se canalizase în sânul ofi­
                                                                             cialităţii, în timpul din urmă, două
                                                                             curente: una moderată şi alta radi­
                                                                             cală. Dar... urmând principiul nesta-
                                                                             bilizării... principiilor, Ruşii ne tri­
                                                                             met vestea printr’o revistă a lor că
                                                                             s’a format un nou grup de credin­
                                                                             cioşi care tinde să se mărească,—
                                                                             bine înţeles în sânul oficialităţii,—
                                                                             condus de un comitet din care fac
                                                                             parte  şi  unii  episcopi.  El  se  va
                                                                             numi „Biserica liberă a muncii  care
                                                                                                         u
                                                                             promite să fie cel mai tare curent
                                                                             religios nou, sperându-se prin nu­
                                                                             mărul mare al „aderenţilor" şi cu
                                                                             o oarecare coloratură clericală, —
                                                                             deoarece aderă şi unii episcopi,—
                                                                             să se poată bucura de un definiti­
                                                                             vat. . mai lung.
                                                                               „Biserica  liberă  a  muncii“  vrea
                                                                             după cum spune proectul „o legă­
           Dela serbările din Blaj: „Adevărata bogăţie a ţării“, tânăra generaţie de elevi şi   tură mai mult de cât formală cu re­
                       eleve crescută în dragostea de neam şi de^ţară.
                                                                             voluţia“ şi „o transformare radicală
                                                                             a  bisericii".  Şi  ca  să  fiu  mai  clar
                                                                             iată o parte din programul lor ci­
                                                                             tat întocmai:
                                                                               „Înţelegerea inportantei supreme
                                       ■ • :                                 a transformării sociale mondiale şi
                                                                             a ultimelor cuceriri ale ştiinţei con­
                                                                             feră un nou sens învăţăturii creş­
                                                                             tine“.
                                                                               „Biserica trebue să aspire la sta­
                                                                             bilirea unei ordini sociale fără ine­
                                                                             galităţi economice şi fără clase con­
                                                                             form idealului evangelic: ea trebue
                                                                             să  fie  împreună  cu  cei  muncitori
                                                                             şi asupriţi, iar exploatatorii nepu­
                                                                             tând face parte din ea.
                                                                               „Biserica liberă a muncii va lupta
                                                                             printr’o  conştiinţă  realistă  contra
                                                                             scolasticei religioase, contra misti­
                                                                             cismului decadent, contra aspiraţiu-
                                                                             nilor religioase de resemnare, a tol-
                                                                             stoismului stagnant, misticismului
         Dela serbările din Blaj: Productiunea de gimnastică a unui liceu de băeţi.  erotic al sectelor, etc“.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14