Page 2 - 1924-5-6
P. 2
Fag. 50 C O S I N Z E A N A 20—II! 19,4
Datorii culturale
Alexandru Hodoş
Gândul unei apropieri între poetului Lucian Blaga, o operă cum se cuvine de apariţia po
noi şi maghiarii din Ardeal, re- pe care (amănuntul ni se ser liglotei Culturi, atunci când
găsindu-ne împreună pe ţărmul veşte cu oarecare imputare) n’am mai avut subt ochi, nu
primitor al literaturei şi al arte Teatrul naţional din Bucureşti mai ţinem minte de când, mă
lor, s’ar părea că prinde tot a şovăit s’o reprezinte. Insfâr- car un număr din Transilvania
mai mult teren la noi. şit, o nouă revistă de cultură dela Sibiu: o oglindă a mişcâ-
Din păcate ideia a scos mai generală: Cultura a văzut lu rei de idei din acest colţ de ţară.
întâi capul, — naivă şi sinceră mina zilei la Cluj, subt supra Sforţările pentru o apropiere
câteodată, dar suspectă şi intere vegherea plină de garanţii a între cultura românească şi cea
sată de cele mai multe ori, — dlui Sextil Puşcariu, profesor maghiară merită să fie, fără în
de după coloanele hibride ale universitar şi istoric literar de doială, preţuite. Am dori să ve
câtorva tipărituri de ocazie, pe valoare, cu acelaş îndrăsneţ pro dem însă sforţările de a apro
cari nu le puteam lua în se gram de dărâmare aCarierilor su pia cultura românească însăş
rios. La Cluj, dacă ne aducem fleteşti dintre cele două popoare. de ceea ce ar trebui să fie ea.
aminte, au apărut cândva vreo Nu ne mai găsim, prin urmare, Mentalitatea celor mai mulţi
trei sau patru numere răzleţe nici în faţa unor bâjbâieli ju dintre concetăţenii noştri un
dintr’o revistă de teatru, pe ju venile, nici dinaintea unor mici guri o cunoaştem. Ei vorbesc
mătate ungurească, pe jumătate socoteli negustoreşti, E vorba despre existenţa unei supre
românească, adresându-se deo despre un adevărat program de maţii culturale maghiare în
potrivă şi unui public şi celui activitate, cu speranţe bine fi Ardeal şi făgăduiesc s’o men
lalt. Rezultatul a fost repede xate în viitor, căruia i se dau ţină. Trecutul se însărcinează
atins; în foarte scurtă vreme pe rând: încurajări, aprobări, să le dea dreptate, la suprafaţă.
n’a mai citit-o nimeni. O altă şi fără îndoială, subvenţii. Prezentul n’a aplecat încă ba
publicaţie asemănătoare, des- In aparenţă, n’ar fi nimic de lanţa în favoarea noastră. Iar
brăcată însă de acest antipatic zis. In câmpul gândirei abstracte ce facem pentru viitor, să ne
:
sp rit mercantil, a reuşit să tră ne-am putea întâlni cricând, spună cei cari au răspunderea
iască un crâmpei de viaţă a- unguri, români sau nemţi, ca să grea a îndrumări’. Cunoaştem
nemică, la Oradea-mare, oferind recunoaştem că filozoful Fichte datorii culturale, în primul rând,
cetitorilor maghiari traduceri din e autorul idealismului transce- faţă de noh Să le’ vedem îm-
rscriitorii români şi înfăţişând dental, sau că Petbfi e cel mai plinindu-se...
cetitorilor români traduceri din desăvârşit reprezentant al ro Mai ’nainte de a reintegra
scriitorii maghiari. Procedeul era mantismului maghiar. Dar, mai cultura românească în Ardeal
simplist şi străduinţa n’a fost încolo? înainte de a ne aşeza la locul acela care i-a fost ră
apreciată. la acest colocviu inocent, am pit din inimile propriilor fii ai
Acum, cercul aceloraş preo rânduit oare cum se cuvine, ei, contactul cu cultura maghiară,
cupări s’a lărgit şi lozinca în- acasă la noi, treburile noastre pe care o respectăm în desfă
frăţirei culturale ne e prezintată sufleteşti? In ce ne priveşte, şurarea ei firească, ni se pare
într’adevăr sub auspicii demne, mărturisim drept, că nu ne pu mai degrabă o primejdioasă ve
de afi luateîn seamă. Teatrul ma tem îndeajuns bucura de cin cinătate. Vorba e poate îndrâs-
ghiar din Cluj al dlui loanovici stea făcută profetului Zamolxe neaţă, dar ea tălmăceşte, sun
a înscris în repertoriul său o de către d. loanovici dela Cluj, tem convinşi, un adevăr naţo-
seamă de lucrări dramatice ro atunci când trupa de teatru ro nal elementar, într’o ţară, în care
mâneşti şi ziarele ardelene au mânesc a „Asociaţiei“ se de niciun român n’a fost lăsat să
salutat aproape cu entusiasm stramă din lipsă de fonduri. Nu gândească în limba lui, dincolo
premiera poemului Zamolxe al suntem în stare să ne bucurăm de ştiinţa abecedarului...
