Page 10 - 1924-13-14
P. 10

Pag. 162-----------------------------------  - - - - -   C  O  S  I N  2  E    A  N  A  - - - - - - - - - -  --------------------------- 25—Vil. 1924


               celor  dintâi  păsări.  Ardesia  de  So-  coincide  cu  terţiarul  şi  quaternarul  (leneşul, Bradipus tridactilus), vidre,
               lenhofen  ne-a  păstrat  scheletul  pa-  geologic.  E  împărţit  în  sisteme  caşi  tapiri,  lame  (Auchemia  lama),  lupi,
               sărei  archaeopteryx  care  deja  sbura  celelalte  ere.  lumătatea  mai  veche  maimuţe,  armadili  (dasip)  iar  în
               cu  aripi  împănate  dar  în  gură  şi-a   a  erei  kainozoice  este  terţiarul  iar  Australia pasărea uriaşe dinornis era
               păstrat  dinjii  de  şopârlă  ai  străbu­  cea  mai  nouă  e  quaternarul  sau   stăpânitoare.
               nilor.  Mamiferele  erau  puţine  —  epoca  diluvială,  numită  astfel  pre-   Omul,  în  aceste  vremuri,  era  a’ât
               mici animale dideljice le reprezentau   supunându-se  că  în  acea  vreme  a   de  desvoltat  şi  de  perfect  încât
               pe  uscat  —  în  mări  însă  delphinii   fost  diluviul  biblic.  Această  epocă   originea  lui  se  poate  considera  din
               şi  rechinii  s’au  sporit  aşa  de  mult  diluvială  trece  pe  neobservate  în   era  terţiară.  Naturalistul  Dubois  în
               că  pe  încetul  au  stârpit  plesiosaurii  vremea  contimporană  sau  alluvium,   straturi  t  nere  din  pliocen  a  găsit
               şi  ichtiosaurii  rămânând  ei  stăpânii   cum îi zice ştiinţa.         atari fosile animale a căror structură
               mărilor până în zilele noastre.       Delà Lyell, geolog englez, terţiarul   evidenţia  existenţa  de  odinioară  a
                 3.   Sistemul cretacic. Reptilele de­ îl împărţim în trei sisteme:    omului - maimuţă  (pithecantropus),
               vin  din  ce  în  ce  mai  puţine.  Pie-   1.  Eocenul,  aduce  aurora  lumei   mai  bine  existenţa  acelui  animal
               siosaurul,  ichtyosaurul  şi  pterodac-  organice  de  astăzi.  Mamiferele  pri­  care  n’a  fost  nici  maimuţă  dar  nici
               tylul  degenerează,  în  schimb  croco­  mitive  devin  din  ce  în  ce  mai  nu­  inteligerţi  omului  n’a  avut  o.  Cer­
               dilii şi broaştele ţestoase se desvoaltă   meroase.  Iată  câteva  din  speciile   cetările ulterioare au arătat că pithe­
               din  ce  în  ce  mai  mult.  Dinosaurii   cari se iviră : phaenacodus, strămoşul   cantropus  era  mai  înrudit  cu  mai­
               dispar;  rămâne  caşi  reprez  ntant   calului  de  azi,  de  mărimea  unui   muţele  şi  în  evoluţia  până  la  om
               doar  inguanodonul  erbivor.  In  acest  câine  cu  o  asemănare  mai  mult  de   ar  fi  o  treaptă  prea  îndepărtată.
               sistem  păsările  se  despart  în  două   răpitor,  strămoşii  porcului,  hipopo­  Rămâne  deci  ca  ştiinţa  să  afle  acel
               categorii:  hesperornis,  păsări  cari   tamului,  cămilei,  coryphadonul  în­  reprezentant  al  evoluţiei  care  se
               nu  ştiau  să  sboare,  elementul  lor   rudit  cu  urşii,  dinocerasul,  jumătate   apropie mai mult de „homo sapiens“.
               fiind  apa  şi  coniornis,  a  căror  ele­  elefant  jumătate  rinocer,  strămoşii   Cea  mai  veche  relicuie,  a  cărei
               ment  era  aerul  cucerind  definitiv   maimuţelor  şi  cei  ai  animalelor  ru­  origine  omenească  e  incontestabilă,
               văzduhul  dela  pterodactyli.  Mami­  megătoare.                        s’a  găsit  în  straturi  din  epoca  dilu­
               ferele  sistemului  cretacic  erau  ace­  2.  Miocenul.  Păduri  întinse  de   vială  în  valea  Neander  (lângă  Düs­
               leaşi  animale  mici  didelfice  ale  si­  bambus, dafini, camfor, mirt, salcâmi,   seldorf).
               stemului  jurasic.  Fosile  de  ale  ace­  platani,  smochini, plopi,  gastani, tisă
               stora s’au găsit în apropierea satului  şi  brazi  acopereau  mari  suprafeţe   Căpăţâna  acestuia  se  aseamănă
               Sânpetru  din  jud.  Hunedoara.  Ele   de  pe  uscat.  Mările  se  populară  cu   mult  cu  cea  a  gorilei  femeniste.
               erau  aruncate  clae  peste  grămadă  răpitoarele  balena  şi  delfinul,  pe   S’au  mai  găsit  încă  oseminte  de  ale
               şi  de  aci  presupunem  că  în  locul   uscat  hiena,  leu),  tigrul,  ursul,  rino­  omului  primitiv  în  Spy  şi  lângă
               acela  au  făcut  un  ospăţ  copios  gru­  cerul, mastodomrf, dinothérium, efc~   Krapina  (Croaţia),  dar  originea, caşi
               puri  de  amfibii  înrudire  cu  croco­  fantul  străveclru,  erau  singurii  stă-   în vechime, nu s’a putut stabili deşi
               dili.  Tot  aci  s’a  găsit  căpăţâna  unei  pânitori.                  construcţia  organică  a  fost  restabi­
               specii  de  şopârle  necunoscută  în   3.  Pliocenul. Pământul îşi ia con­  lită  uşor.  Omul  diluvial  era  relativ
               lumea ştiinţfică până atunci.       turul  geografic  de  astăzi.  *  Plantele   puţin  desvoltat,  cu  un  exterior  caşi
                 Evul nou — era kainozoică —       şi  animalele,  cu  mici  diferenţe,  sunt   al  maimuţelor,  cu  o  cultură  primi­
                                                   acele  din  zilele  noastre.  Spre  pildă   tivă:  era  sclavul naturei luptând în­
                                                                                       treaga  viaţă  pentru  existenţă  ei  n’a
                                                   melcii  din  pliocen,  aproape  90°/«,
                                                   trăesc  şi  azi  în  mări  sau  în  apele   putut  să  se  ridice  la  preocupări  de
                                                       :
                                                   dulc .  Şopârlele  de  mare  nu  se  mai   un  ordin  mai  înalt.  Iar  când  omul,
                                                                                       ieşind  din  epoca  diluvială,  contem-
                                                   pomenesc,  dispărură  cu  desăvârşire,   plează  şi  raţionează,  supune  sco­
                                                   balenele  le  iau  locul  în  stăpânirea   purilor  sale  agenţii  naturali,  atunci
                                                   mărilor.  Dinosaurii  de  pe  uscat  ce­
                                                   dează pas cu pas în faţa mamiferelor   prin  mintea  sa  el  dă  epocei  quater­
                                                   cari  sunt  supuse  apoi  schimbărilor   näre  caracteristica  individualităţii
                                                                                       sale.  Dar  dela  aceia  vreme  abia
                                                   pe  cari  le  necesitau  variaţiunile
                                                   circumstanţelor  naturale.  Din’  acest   trecură  una  sută  de  mii  de  ani  şi
                                                   sistem datează calul cu trei „degete“,   această  durată  e  un  strop  în  marea
                                                                                       celor  şase  milia'de  de  ani  pe  cari
                                                   elephas  meridionalis,strămoşul  apr.-   îi  numără  pământul  nostru,  tinăr
                                                   piat al elefantului, cămilele primitive,
                                                   cerbii  şi  râmătoarele  iar  aerul  se   totuşi  în  comparaţie  cu  alte  corpuri
                                                                                       cereşti.
                                                   populează cu păsări.
                                                                                             — După o revistă străină —
                                                     Epoca  diluvială,  pleistocenul  sau
                                                   quaternarul  geologic  nu  diferă  a-
                                                   proape  cu  nimic  de  caracteristicele
                                                   vremurilor  pe  cari  le  ajunserăm  noi.
                                                   Doar  fauna  mamiferelor  este  alta.
                                                   Ele  erau  mai  desvoltate,  de  o  con­
                                                   strucţie  mai  mare.  Spre  pildă  mam-
                                                   mutul,  despre  care  Cuvier  a  desco­
                                                   perit  că  este  părintele  elefantului
                                                   din  Indii.  Europa  era  în  special
                 Deputatul italian Matteotti, care a fost
                 omorît de fascişti. Cadavrul lui Mate-   populată  cu  cai  sălbatici,  urşi,  lei,
                 otti n’a putut fi Încă găsit nici până azi.  reni. America nord'că cu bradipi
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15