Page 2 - 1925-21
P. 2

Pag. 290                                C  O  S  l t t Z  E  A  N  A    <  ■      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15—Xi. 1925



               0 CRIMĂ, PE CARE-O                                                    APROBĂM...



                                                                  DE
                                                       SEBASTIAN BORNEMISA
                 Şeful  Serviciului  sanitar  al  jude­  fectul  şi  şeful  serviciului  sanitar  ore  în  slujba  statului  maghiar?
              ţului  Cluj,  care  nu  e  numai  un  dis­  au  săvârşit  nici  mai  mult  nici  mai   Ipoteza  este  prea  concludentă,  decât
              tins  om  de  specialitate,  ci  în  aceiaş  puţin, decât o mizerabilă crimă, care  să mai inzistăm asupra ei.
              vreme şi un distins cărturar, — tre­  trebue să fie ispăşită...            El  bine,  dacă  bunul  simţ  refuză
              când  în  inspecţie  pe  subalternii  săi   Revista „Cosinzeana“ deşi e oare­  să  pervertească  răspunsul,  care  se
              de  prin  circumscripţii,  care  nu  sunt  cum  amestecată  şi  ea  puţintel  în  a-  dă  dela  sine  într’un  caz  analog,  de
              totdeauna  români,  —  a  constatat,  ceastă  cauză,  nu  scapă  totuş  pri­  ce  să  se  întâmple  la  noi  altfel?
              că  în  imensa  lor  majoritate  aceşti  lejul  de  a  se  opri  o  clipă  asupra   De  ani  de  zile  conducerea  centrală
              salariaţi  ai  statului  nostru  sunt  lip­  acestei  întâmplări.  Şi  mai  înainte  a  ţării  noastre  este  sesizată,  că
              siţi  cu  desăvârşire  de  dragostea  de-a-i  face  orice  comentar,  mărtu­  funcţionarii  noştri  minoritari  nu  în­
              pentru  cultura  românească.  O  con­  risim,  că  de  data  aceasta  ne  facem  vaţă  cu  nici  un  chip  limba  statu­
              statare  dureroasă,  fireşte,  mai  cu  complicii  autorităţii  de  stat  şi  apro­  lui  şi  că  din  pricina  aceasta  sunt
              seamă  pentru  un  om,  care  ştie  cât  băm,  din  toată  adâncimea  sufletu­  mai  adesea  un  balast  pentru  sluj­
              de  necesar  este,  ca  cei  ce  vindecă  lui  nostru,  crima,  care  s’a  săvârşit.  bele,  pe  care  le  ocupă,  decât  nişte
              rănile  trupeşti  ale  populaţiei  româ­  Da,  aprobăm  măsura  prefecturii  ajutoare.  Dar  cum  vreţi,  ca  ei  să
               neşti,  să  cunoască  şi  limba  şi  aspi­  clujene,  de-a  Ie  impune  funcţiona­  ne  înveţe  limba,  când  nici  în  bi­
              raţiile  şi  cultura  naţională.  Această  rilor  de  stat  minoritari  şi  respect  rouri  şi  nici  în  viaţa  lor  privată
              necesitate  face  oarecum  parte  inte­  şi  interes  mai  mult  pentru  cartea  nu  iau  o  singură  dată  în  mână
              grală  chiar  din  condiţiile  unei  ase­  şi  pentru  publicaţiile  naţionale.  A-  o gazetă, sau o revistă românească?
              menea  funcţiuni  şi  distinsul  nostru   ceastă  sarcină  va  trebui  s’o  pri­  Când  e  de  ales  deci  între  milă  şi
               medic şef judeţean a crezut, că e  mească  şi  ei  vrând  nevrând,  dacă  între  consideraţii  superioare  de  stat,
              0  datorie  a  sa  să  examineze  pu­  consimt  să  reprezinte  interesele  noi  nu  credem,  că  cineva  stă  pe
              ţintel  pe  subalternii  săi  şi  din  acest  noastre  de  stat  în  ierarhia  funcţiu­  gânduri,  pe  care  s’o  aleagă.  Vre­
              punct de vedere.                    nilor  lui.  Drepturile  lor  la  un   mea  îndemnurilor  şi  a  amenininţă-
                 Văzând  realitatea  dureroasă,  nu   salar  naţional,  oricât  de  modest  ar  rilor  sterile  a  trecut,  a  trebuit  să
               s’a  oprit,  fireşte,  cum  se  face  de   fi  el,  implică  în  chip  firesc  şi  da­  treacă, şi pentru prestigiul nostru nu
              obiceiu,  la  simple  constatări,  ci  a  toria  de-a  fi  protectori  şi  sprijinitori  ne  mai  rămâne  decât  un  singur  lu­
               avizat  şi  la  măsuri  de  îndreptare.  ai  celei  mai  expresive  manifestaţii   cru  de  făcut:  deparazitarea  fără
               Li  s’a  atras  deci  medicilor  streini   naţionale  a  unui  popor,  care  este  cruţare  a  oficiilor  de  stat  de  către
               de  circumscripţii  atenţia,  că  ar  fi   cultura  şi  literatura  sa.  Este  o  indi­  toate  elementele,  care  nu  se  pot
               de  dorit,  ca  în  sălile  lor  de  aştep­  caţie  precisă  doar,  că  acela,  care  identifica  cu  aspiraţiile  noastre  de
              tare să se strecoare şi puţin suflet din  refuză  să  se  apropie  de  această   cultură naţională.
              sufletul nostru naţional şi să se pună  cultură  şi  să  şi-o  însuşiască,  nu   Prefectura  judeţului  Cluj  a  în­
              pe  mescioarele  rotunde  din  ele  pe  poate  fi  un  slujitor  devotat  al  dato­  cercat  încă  odată  o  cale  de  mijloc.
              lângă noianul de publicaţii streine, şi   riei  sale,  care  oricât  ar  fi  de  spe­  A  încercat  să  întroducă  în  sufletele
              subversive adesea, şi câte-o plăpândă  cifică,  comportă  totuş  prin  fiinţa  sa  acestor  elemente  dragostea  pentru
              revistă şi gazetă românească, ca să  un  interes  hotărât  şi  pentru  aceste   această  cultură  cu  mijloace  plă­
               1  se  imprime  acestor  birouri  de  stat  îndeletniciri.              pânde,  civilizate.  Pentru  ele  însă
               măcar  prin  aceasta  caracterul  na­  Să-şi  închipuie  cineva,  pentru  a   acest  avertisment  uşor  are  semni­
              ţional al funcţiunii.               întoarce  medalia  pe  celalalt  revers,  ficaţia  unei  crime.  Noi,  repetăm,  a-
                 Ei  bine,  a  fost  deajuns,  ca  a-,  un  caz  analog  în  fericita  noastră   probăm crima din toată inima noastră
              ceastă  inofensivă  şi  perfect  justifi­  vecină  Ungaria.  Să-şi  închipuie  un   şi  cerem  să  se  desăvârşească,  fără
              cată  dispoziţie  să  vadă  lumina  zriei  medic  de  circumscripţie  român  din   a mai avea reticenţe şi mai cu seamă
              şi  una  dintre  cele  mai  duşmănoase   vreo plasă de pe pusta Ungariei, care  teamă,  nici  de  strigătul  agitatorilor
               publicaţiii  ungureşti  s’a  năpustit  le-ar  seivi  clienţilor  săi  unguri  nu­  de  profesie  şi  nici  de  ameninţările
               cu  o  furie  atavică  asupra  prefectu­  mai  ziare  şi  reviste  româneşti  şi   lor.
               lui şi a serviciului sanitar al judeţului   i-ar  primi  cu  bineţe  rostite  în  limba   Vrem  funcţionari  români  cu  dra­
               Cluj,  învinovăţându-i  de  un  odios   sa  natală.  Ar  putea  oare  exista  un   goste  pentru  cultura  noastră  şi  nu
               atentat la libertatea individuală. Pre-  asemenea medic şi numai 24 de  adversari obraznici ai ei.
   1   2   3   4   5   6   7