Page 9 - 1925-21
P. 9

15—XI. 1925-------------------------------------------- C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    -------------------------------------------  pag. 297



                                                Ştiinţă popularizată


                     Z       â      n       a            b       ă       i     l     o      r


                                        deprOf. univ. AUGUSTIN MAIOR



         Acum,  că  mulţi  cetitori  ai  revis­  progrese,  şi  iată  că  la  finea  seco­  este  şi  rămâne  la  discreţia  medi­
       tei  noastre  s’au  întors  de  la  băi,  şi  lului  trecut  în  mod  impozant  se   cului.  Iar  ştiinţa  de  astăzi  a  notat
       s’au  întors  vindecaţi  —  în  mare   desfăşoară  înaintea  ochilor  noştrii   foarte  multe  cazuri  mortale,  prove­
                                                                    u
       parte  —  de  multe  boli  şi  infirmi­  un  nou  studiu  „Radiologia .  Ştiinţa   nite din abuzuri cu radioactivitatea.
       tăţi,  acum  zic,  ar  fi  să  ne  dăm  pu­  radiului şi aplicaţiilor lui.  Savanţii  au  început  însă  a  cerca
       ţin  seamă  de  zâna  aceea,  binefăcă­  Ştim  bine  cu  toţii  că radiul este o   după  efecte  radioactive  în  toate  lo­
       toare,  cum  o  numeau  bătrânii,  de  substanţă  ce  emite  în  continuu   curile,  şi  aşa  au  aflat  că  şi  o  mul­
       zâna  băilor,  care  acolo  la  bae  face  raze,  emiţând  aceste  raze,  sub­  ţime  de  ape  minerale  sunt  radio­
       minuni cu oamenii bolnavi.          stanţa  de  origină,  radiul,  se  mo­  active  un  timp  oarecare,  zic:  un
         Zic  că  zâna  băilor,  numai  acolo  difică,  se  schimbă.  S’au  aflat  între  timp  oarecare  fiindcă  apa  m’nerală
       la  băi  face  minuni  şi  vindecă  pe  timp  şi  alte  substanţe  cari  au  în­  luată  din  isvor,  dacă  stă  mai  mult
       bolnavi;  este  doar  un  fapt  destul   suşirea  de  a  emite  şi  raze  cari  con­  timp  îşi  pierde  complect  radioac­
       de  bine  cunoscut,  apa  minerală  a-  ţin radiu.                      tivitatea.
       dusă  dela  isvor  şi  ţinută  acasă  în   Aceste  substanţe  se  numesc  sub­  Medicii  la  rândul  lor,  bazându-se
       sticle,  într'un  timp  relativ  destul  de  stanţe radioactive.        pe  această  radioactivitate  a  isvoa-
       scurt îşi pierde cu totul efectul vin­  Razele  ce  emană  din  substanţele   relor  minerale  au  fost  nevoiţi  a  ex­
       decător  şi  rămâne  pur  şi  simplu  o  radioactive  au  şi  o  influenţă  fizio­  plica  o  mulţime  de  efecte  curative
       apă  într’adevăr  minerală,  şi  numai  logică,  au  şi  influenţă  binefăcătoare  ale  băilor,  —  efecte  ce  nu  se  pu­
       minerală.                           în  cazul  mai  multor  boli.  Natural   teau  nici  decum  explica  prin  sim­
          Pe  la  jumătatea  secolului  trecut  că  dosarea  acestor  substanţe  şi  a-  pla  composiţie  chimică  a  apelor
       trăia în vechiul oraş universitar ger­  plicarea  ca  mijloc  de  tămăduire,  minerale, prin această radioactivi -
        man, la Giessen un renumit chimist şi
        profesor universitar, cu numele Leibig.
          Acest  Liebig  a  fost  unul  dintre
        cei  mai  mari  chimişti  ai  timpului
        său.  Dar  şi  el  s’a  îmbolnăvit  odată,
        şi  bolnav  cum  era,  s’a  dus  la  băile
        din  Nauheim,  să-şi  caute  de  sănă­
        tate.  Şi  s’a  însănătoşat  chimistul
        nostru.  Şi  acest  mare  chimist,  acest
        Liebig  încă  pe  la  jumătatea  seco­
        lului  trecut,  îşi  da  seama  de  faptul
        că numai composiţia chimico-mine­
        ralogică  a  băilor  nu  era  deajuns
        pentru  aţi  putea  explica  întru  toate,
        efectul  vindecător  al  apelor  mine­
        rale,  şi  încă  acolo  la  isvor,  unde
        aceste  ape  dau  de  lumina  zilei.  Şi
        cum  poporul  credea  şi  crede  încă
                      u
        astăzi  în  Zăna ,  şi  Liebig  a  lăsat
                 K
        soluţiunea  acestei  enigme  viito­
        rului,  îndestulindu-se  a  constata  în
        mod  poetic,  —  lăsând  să  se  între­  Vizită  medicală.  Intr’un  circ  american  s’au  îmbolnăvit  doi  elefanţi  şi  ca  să
        vadă  neputinţa  ştiinţei  de  atunci,—   le  stabilească  mai  uşor  boala,fi-au  vizitat  cu  razele  Röntgen.  Vizita  a  stabilit
                                               la  unul  reumă  iar  la  altul  boală  de  stomah.  Acum  veterinarul  poate  să-i
        că^acolo  la  isvor,  sunt'  zâne  cari
                                               vindeceimai  sigur  căci  le  cunoaşte  bine  boala.  Curios  cum  progresăm.  Na­
        vindecă bolile.                        milele uriaşelor păduri, stau blânde şi resemnate In faţa aparatului electric,
          Intre  timp  însă  ştiinţa  face  mari                     cu care le cercetează.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14