Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_103

9 D0pff * 0 r* i# ,<■' ţ/m I usdffj 0 ■■
■ >
Cluj, 33 aprilm, Pmru eore s-ou jertfit pe altarul Remarcăm şi fo tu l oi pe ^
luni de |a Revoluţia din fluwAria liberg. principalele amare ale'mu- i
Decembrie 19S9. RegjBwn Spunjemn med suc că mă­ pului, direct pe trotuar sau }
morale oraş respirînd calm, reţe oraş respiră cabn,.JiM p t măsuţe smprdviaate, po\
omagiirulu-şi fără ostentaţie osterţt aţie, aerul tonic al treptele universalului uSo- i
eroii, pe cei care şi-au libertăţii şi deuuicrafiei. meşuC‘ **** expuse spre i
' dat viaţa pentru libertate şi Parcurgem principalele ar­ vduzare aed de ziare. .Ziare >
democraţie. La crucile care tere şi ne bucurăm cthd care apar la Clu j, dur şi ^
marchează locurile unde au întibiim gruţmri de tineri, care apar în alte xrraşe din 1
căzut eroii — victime ale med ales studenţi şi elevi, lară. jachetele slut volu­
dictaturii comunisto-ceau- veseli şi gălăgioşi, care dau minoase, teancurile ...temi
f ~ şisie, — trecătorii aprind viaţă străzilor. Privim vitri­ greu, semn că cititorii încep
luminări, păstrează momente nele magazinelor alimentare să aleagă ptthtitvtţiih, «t», (Urmore din pag. )) deficitare, avînd un pu­
orice activitate productivă
L ' de reculegere, unii Îşi şterg şi constatăm că aprovizio­ mai cumpără de-a valma. ternic caracter de stingă. Ia foîosui săo prtfaria sau
lacrimile de la ochi. narea cu carne şi produse Atn vizat şi ziare tipărite Gu celelalte partide am al societăţii. Dacă privim
tn apropierea ktştitutului din carne, cu picne s-a îm­ laDcva, oferite locuitorilor diferent de naţionalitate, putea spune că tfex»cfarea fa lame, «od e privatiza­
Agronomie, de-o parte şi bunătăţit, că aproviziona-' oraşului de pe Someş. Se serj, vjţrsţă sau reK®e; % ţi- este mimai de nuanţă, ele, rea stă la baza activită­
l de alta d străzii Mănăşţur, rea, în general, Cunoaşte vindeau ca toate celelalte. jinlarea înfiinţării şi dez- în general, avînd punctele ţilor, constatăm că peste
Am ^discutat m mei emiţi voitării siadâcafaîrM' liba», de tentă ele programelor 340 de ţări din cete S‘ con­
clujeni, Oam anii vorbesc dreptul la grevă, asigurări lor foarte apropiate de tinente îşi conduc econo­
deschis, fără teamă, despre sociale „corespunzătoare li­ ale noastre. ' - - mia prin sistemul^ de piaţă
orice suiri ret : de la greşe­ nei vfaţi ntnâfaate, - revi­ ‘ C. Şi i Xititp este poziţia liberă, care se bazează pe
lile şi ezitările guvernului zuirea şi egalizarea pen­ partidului dV. cu privire iniţiativa particulară, pe
sau ah C.PJU.N. pini ţa siilor pentru a se înlătura la minorităţile naţionale, concurenţă şi proprietate
lipsa unor articole vesti­ actuala anomalie. ■ „resti­ şrivatifaroa ncono^^i, do- faţŞMdteală -sau asociată
patru cruci, înnegrite de fu- progrese, deşi este încă mentare ttfaeemerţ, ide ta tuirea imei^etor naţiona­ m »erafiv>itau şi fadărava şj feiiii ' lor - de trai 1-am
lizate.
mid iumthărilor, vorbesc departe de ce ar trebui. apariţia ostentativ impresio­ armatei României ? auzit şi mulţi din noi l-au
despre tragedia •care a în­ Pe altfel, ca şi la noi, în nantă a dorinului Ion Rte lieorganizarea favăţămîa- . Răspuns : După cum am văzut, aţa că socotim că
singurat calâarîmUl şi a judeţ. ţiu prin hotelurile luxoase tului cu urmărirea accesu­ ' arătat mai pus, partidui ora mai e casfa să adu­
îndurerat inimile chtjenilor. Oraşul se pregăteşte .de ale oraşului, jună la dispa­ lui tuturor categoruka- so­ • nosiru promovează egali- cea» atee argumente.
i Altă crud, Instalate in Pia­ -alegeri. dar febra electora­ riţia dtn viaţa publică a ciale, şcoli cu limba de taţea totală fatre toate Dacă tararaul şi f^nilia
predare In limba naţiona­
Ia
napanaiităţile
ţării.
ţa Libertăţii, în faţa Conţi- lă nu m. PUS tncă stăphurc doamnei Doino Cernea, ţh sa,-4* şi cei care sa trăit
nenttţliţlui1 şt ţi librăriei pe viaţa pt kMcă/ * ţşjk-mMe te cozile din faţa unor lităţilor, reorientarea pro- decursul vremuriJor, fa fa jurul Iui au văzut a-
Universităţii, in Piaţa Ope­ de afişa] stabilite de primă­ magazine, pinii, făgbitziirife gramelca-, asigurarea unei ţara noastră «u trăit -şi au pceape to^e ţăa-ile famîi,
rei, Ungă catedrala ortodoxă, rie nu sînt încă ocupate de unora dintre noile autori- autonomii depline, aoerzfa- muaoit fa famă tnţe'egere poporul nostru a iasă ţi­
în alte locuri ele oraşului, materialele eh&en&e ale tăji locale. Opinia, oricare rea de burse interne . şl absolut toate - naţionaiită- nut închis, de tearea de
simbolizează, lupta curajoa­ partidelor. Pe pe unde ;>#- ar, fi, pînă la urmă se con­ externe, reorgarăzarea - cer­ ţiie, Isyzreană au suferi* a nu-vedea - prefa*But ■5 -fi
să a locuitorilor Clujului nouri afişele, şi cele puţine, topeşte mtr-a cmiduzie pe cetării ştiinţifice, pgemp- sap ap fost- fericite după civilizaţia . tei*-- ţările ca
împotriva tiraniei. Trecătorii sînt rupte, indiferent de cui care cu toţii m dori ># varea schiroburifar «tâta- cum au fost vremurile, Uor. eeanomie de ptofa, fiin-
se opresc în faţa acestor au aparţinut. In srkimb, t» vadă materializată. Este rale internalionafa, libera preună ■ «u kqrtat pentru da-le faică rte® adevăr- As­
■mărturii ah tairificiitlui vitrinele unor irmgazme seu ounehrzia -care cere, care circulaţie * d icta te . şi libertate f i t ă » fa pniew vedea fa.
S nttu Libertate şi aprind în -alte locuri, abundă tot cheamă ta mirncă. asigurarea libertăţii «M- oonstdeaă i» că şi astăş să ne dăm seama e l
telor.
răniri. S-au împlinit 4 felul de fluturaşi, ed mai absolut toate naţionăUtăp- acesta este teramal' oe
Marele oraş. da pe Someş l
ium de 4* Revoluţie, oa- remarcaţi erau ai 1‘J i.P respiră eu calm, cu dem- , In politica exteoşi se le conlocuitoare urmăresc . trebuie «rm at -
menii cinstesc memoria ce­ Aceasta, probabil şi pentru niţele fără pretrnju de « * va urmări reabastrea idmt- ^<şi daresc o vi^ ă in Armata este * u t «i ţării,
lor căzuţi, a odor 36 sile faptul că în ziua de 22 a- da lecţii altora, aerul to- i lului din totdeauna a nea­ eomrun linişfită, pro^Jenă - este farfa care ne aiată
erai. Drâful nu este de­ priUe, domnul Radu Câm- mului nostru, acela al aaet ' şi bazată pe ugaiitfae. ş l . ne apăvâ pentru a ne
clarat martir, -dar Umsitorii pe&nt -a organizat un rm- nh al libertăţii şi damoerte | Patrii libere şi ferieit* ■ a Dacă unele elemente şovi­ păşiră fiinţa totefa>aaiă.
ţiei.
(Ţapului poartă tn mieii ting ehn'toralîn Piaţa Alihm tuturor Potn&nîfar ne şau răp intenţionate, deaBBitatoa şi libertatea, la
îfrărtviid peanem4ţem1or for Vhedsu. m m m m m m . strinse en toţi vaetBil attt puţine fa număr, din ţară ea trebuie selectate «e l»
din punct de -vedem pafe- sau din străinătate, zer real -ţapabite fa morale
tîc, socai-econansl%.a iţ *i reuşit să ducă fa unele l temea te, care să nu facă
cuitirral-artisoc.’ Beiafagra- disensiuni, nu înseamnă cg (xteifacă şi ri căror fai
rea In Europa modernă, acum şi in viitor nu este să fie Hg SMfgur cravfaf
Cfnd vom găsi detergenţi ? promos’îndu-sc baaifa roia- şi nu va fi « bună eofar drag Jţ&RA*.
I» «a farite vecine şi cu
borare Intne toate- naţio­
i f > mai doriţi să
C.
aliaţii ndşbS tradiţfanârli, nalităţile, spre bunul mers amaomeh alegătorii despre
' C L. î ' Prin «e fa b itw i. al izfel»H§far ţfaSL narfartfa tettwnieavoastră?
tem pag. t) M.C.I. interzice’ ca,.-.-g*r-ic săptănăna trecută. Azi specilk* vă deosefaţi ăe Privatizarea fa ţara S tfa O B : tăăv adrese»
Să se vfadă la populaţie am înpepaf lH-tarea pen- cckd:dte parfaie # foifan noastră este un proces tuturor aiegăsmălor dia
judeţubdin care 340 torte cleter-geniui ia saci. . tru m-sgeskte- Asm timoă ţiSBi. |M^6ee existente te de trecere de la -economia jucţeţui Hunedoara, indife-
este „Trial". (Produs -folo­ — Populaţia solicită şi pînâ la ora aceasta, în ţanamastră? totalitară comunistă la rent de- naţionalitate, - sex
sit la înmuiatul rufelor,, săpun ui pentru spălări. Deva, magazinului 36 din *Sspm a: Part idttt nos­ ub sistem -economie de sau vlrstă, roglndu-i să
dar din păcate de slabă — Nu tayem contract bulevardul „Deccbal*. tru este an partid de piaţă liberă. Acest sistoa*- aibă încredere { » peptedUl
calitate — n.n.). Necesarul pentru săpun — ne spune — Care ^ăe criteriul centru, care promovează efae' singurul mijloc de a nostru cm * vă preoteto că
pentru întregul judeţ, in­ domnfa Jli.ca Florian. Gan- onorării comenzilor ? democraţia pe. şfoh pelitee, scfaia ţara de mizerie va căuta, indiferent teacă
clusiv pentru Valea jiu ­ tiţatea primită a fost pe — Magazinul 36 a. avut adică liberalismul Şi fi- de a te duce r la prospe­
lui, unde trimitem 30 la baza ' repartiţiea iniţiale. comandă mai mare şi pen­ bertatea de iniţiativă pe ritate şi bunăstare. Ea se va fi ales sau n a să ras-
peefe cu stricîîrţţ? plr-for-
sută din repartiţie, ar fi de Am înaintat comenzi Ia tru alte articole. plan economie. Acest fapt bazează pe libera i niţîatîvS ma-progrr.rn pc care am
3 £00 de tone. Dintre furt „Stela" Bucuroşii prin care Nu punem la îndoială este In conft’adleţfa -eu a cetăţeanului, pe proprie­ axatat-o ’ mai >us fa mu&
nizorij de baza, doar am solicitat 200 de tone. sinceritatea interlocatoarei FiiN.-ni şi celelalte parti­ tatea particulară persona­ succint şl pe rare o cu-
Jîfero" Moieşti a liyxat Aşteptăm confirmarea şi noastre. Numai că maga- de satelite Iui, eaşe fa lă, pe democralifi şl b- Boafaefi, că va urmări în
toată cantitatea aferentă eventual onorarea acesto­ linii generale nu pot re­ bertâte deplină. înseamnă special ridicarea bunăstă­
trimestrului I, „Detergen­ zirinl ,^Azur“f . fiind spcciji-5 nunţa la principalele că flecare cetăţean . tetei rii tuturor cetăţenilor ţării;
ţi!* Timişoara avind o res­ ra. într-un euvînt, noi ilizat pe articole cMftiîcale, (fanate ale faatteT-JtWUprl. orice domeniu de activi­ legalitatea va îi princi­
este şi cel mai solicitat de
facem nume­
ne zbatem,
tanţă de 140 tone pe pri- (K-omovînd cmtwitizaree tate are pasfaSUtefe* să piul său cfa bază, m acor­
mei-e trei lutri ale anului. roase deplasări să Impul­ populaţia municipiului. ; faenţineisa politicii agr** iniţieee şi să tfasfăşoM* da resaspefaă -cuvenit t»i-
sionăm
onorarea contrac­
— Aţi încercat să luaţi telor. ©rietim, intervieyaţu, noş­ turer făxă a ţirie ’cont ie
legătura cu acest forni- tri au promis cumpărători- * . ideBe patetice ste .fiecă­
zer? ...La rampa de încărcare, lor, prin intermediul, re­ ruia şi vă promite fa mod
— Ca, Am fost lunar gestionara Maria Toader porterului, că var arări DIN M T E A <MJGANIZAŢ»EI solemn că îa omd pe­
acolo. Materie primă -exis­ urmăreai înefipcatea untii viteza de circulaţie a a- JUDEŢEÎtt A PlN.L. riodic şl-cit oaţai des -se va
tă, au şi detergenţi — autoturism cu pungt de mintitulUi articol, asigu- , prezenfa fa faţa teumnoa-
„Periau". „S idef, dar nu­ „Eldet". Ni se spune că rîndu-ne fa acelea timp Precizăm că dl. Mchedfaţiu Marin, propus candi­ voastră, fa toate nivelele
mai la saci. Nn au amba­ este vorba de magazin oi că nici un fel de produs dat d« deputat pentru Ă iiaărea Deputaţilor este teh­ adnainistsaîîve, pentru a
laje, respectiv put i şi cooperaţiei din Pui, oare nu se vinde direct din ■ nician în safirul servirifafa de oqganizat* a mtwsâ vă informa fa d»-soco-
pungi- Preţuri sfat şi pen­ a venit după marfă cu depozite şi Că doar f » C»- - la Î.M. Telfeic, şi nu şef de serviciu, far di. fag. toală de tot ce a promis
tru detergentul ja saci, propriul mijloe de teans- ziil unor neconcordanfa se Morvath Zâfanî propus candidat pealxu Seuist este şi, în special, ' de ce a
dar nu ex*stă o bază t> port. ţine marfa timp de rinei . director la Centrul de Calcul Electronic al C. S. Hu­ făcut.
gală peotra ca întreprin­ — Cfsd aţi primit de­ sile la dispoziţia f!irni nedoara. ' " ' ' * Aşa să se ajuie Dum­
derea nsaâtfa Să pprovr- tergent ? farului. Şi nu eu inten­ nezeu.
zionez? 'detergent la saci. — Azi (marţi — n.n.) şi ţia vfazării preferenţiale.
ţUrmare IBti pag. 1) ‘ : stat, fa în ecztdfail» actuale
NEVOIA DE P O lffiE de instabilitate economică fa
La o masă rotundă d-esfă^arafa fa « f a t e CHaii»
Ihcrăterilor noştri in «st* Ar socială, lumea * tfaeput să c* « partecigure «ncaratetoare, in prfaatent» polaăra
îăvidial, nu este infimă, trem de eritice se înregis­ avem încredere tn poliţie, dar simtă mai mult mvoI» tec 4e care # fM e v io »v te CombterateU Siâmttglc nVic­
dimpotrivă. trează in perimetrul cixcula- ea trebuie sS-şi reintre mai proteefae din pia'tea jMteiţiei, toria* Cătea, l- a » trazil ap demniA inginer tVilan de
— Să concretizăm puţin. ţiei, unde numărul acciden­ hetirît fa obligaţiile deose­ să reclame insistent p ra f a fa C. S. „Victoria" asign«ndu-ne solemn că «e te*»
— An nre-soat enonn furto- taţilor mortal în cele patru bit de imparmme pe care ie noastră în teren. înţelegem triade în mod categoric orice fafataare m Steeteriaf î»-
i»ie. AMld, numărul acesto­ luni din 1990 îl echivalează am, Nimic rău fa ns rw toate acestea şi ne vom stră­ «fatoaw S » ţ «atâns cum s-a fanfait renpectivnl
dui să le osofaw. fa acriafa
rn, dia avutul obştecc şi de pe cel înregistrat în anii 19S8 conturbe viaţa şi hstiştm. Nise (;i t*wi1w|rii cei vinovaţi) în lima aaartte suc.
atat — prin spargeri de nau- şi 1989. Cauzele sînt mai un vinovat fa mt fie ierp/t, timp, însă, este sevele ta, da eel pttfan două ori, s-a protea» afanaraa an
multe şi rrai le facem frec­
gm m şi autoturisme — a vent cunoscute rinar fa zia­ . dar rumeni să mt fte pedep­ la riadul nostru, legă» fa s » a Streinitri, ca — bineînţeles — VitfaMe fara ritedal
sit pe nedrept, €um se va
apere, opinia publică fa ne
r fa patru luni din «cest rul «Cuvînful i i V ; mp- reuşi ? aţute, cooperarea poEfast — .«ertfara «m faral acestor» esto in aric «mane, urm ai
if de la 30 în 1080. la
«ctitor. Cei interesaţi
de «n a t* StoetetUi şi, dta
fa fia eoreefa, o- -
■*- Ne preocupăm tec eom-. cetăţean
an, al celor din avutuţ parti­ respectarea vitezfa legale, con­
cular, de la 46 la 107, ca şi ducerea sub _ InOncnţa bău­ pjeteaca rtactiivîoc, de pett- ■ nertă, ,. fa „ fatreesul general n ea fa to n n e i f a M îb (afatoato de Q teM do
Gsvfateke a Apelor Deva in cmwl acestor mmăr
fa violurilor, de la unu la turilor alcoolice, neasigura- fecţîoaarea pcoferiofadă a le- al wfa’fa'B . - terţgjturil^ fa fi- mente, aoisuri care m faate la b»M â plac al
ş»pţe şî al ţtfaşriflor, de la rea şi aeacerăarea .priorităţi * erătorilor noştri fa de întă­ beriiţ3or onmenSor, jar , fa fa ^solnit oiteigsimâi.
trei la 14, Dacă anul trecut partenerilor da drijm. Pe rirea nutoefadii iar merale, al apfieSrii tânsfite * fagSor Scmt fa ««toriazăţar: fante nveţi tec fante si
im am avut nM un ultraj asemenea, s-an înmul|it ca­ ţârii. Democraţia trebuie fa de»fai, teoaniBor, a^to metetoie „ duamli perimate,
centra bunelor moravuri, a- zurile de luare de mită, de civice, In respectarea legilor fie egaS pentra toţi. fa căror toc- «te fa intea de gm ai f
eţjm avem 10 şi cinci atacuri speculă ţu, diferite măifaŢi. şi fa camparfament. Totodată, T i mulţumitit, demnei* Dr. COtNEL SHUEA
asupra pdlijîştîîorî Situaţii ev- — Şi totuşi, noi trebuie să prin separarea puterilor fa maior pentru acest interviu.