Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_104

CUVINTUL LIBER

SIMBĂTA, 28 APRILIE 1990
Anul II, nr. 104 4 pagini - 1 leu
DUMINICA, 29 APRILIE 1990

Turismul' hunedorean, intre
Armindenul j

realităţi şi perspective revenit la i
porţile noastre!
— Domnule Dumitru Ca­ timism sau pesimism, ci
zan, toată lumea este de de faptul că acum nu ne Prin forfa lucrurilor, ţ
acord c& judeţul nostru mai putem îmbăta cu apă toate popoarele manifestă -
oferă, atît din punct de chioară, trebuie să fim în tradiţiile şi producţiile |
vedere al cadrului natural, realişti, să ştim exact cum lor folclorice puternice e- *
cit şi al numeroaselor ves­ stăm, ce trebuie să facem, lemente ale cultului pâ- I
tigii istorice, al zonelor et- - ce “putem face. Avem oa­ durii, al vegetaţiei în ge- ţ
nofolclorice, excelente con­ meni competenţi în reţeaua neral, o serie de ritua- |
diţii pentru dezvoltarea tu­ noastră, avem în judeţ a- luri fiind consacrate diver- *
rism ului intern şi interna­ cest potenţial turistic setor momente astrono- j
ţional. Ca director- ' al extraordinar, el trebuie va­ mice, preponderent mo- ţ
O.J.T. Hunedoara, vă in-- lorificat la nivelul maxim. - montului renaşterii vege- '
' vit la o discuţie despre' Nu mai este timp de tafiei. Producţia folclorică ţ
perspectivele im ediate şi pierdut, atît noi cît şi Pe lacul Cinciş... Foto DANIEL DAVID românească îi oferă un -
de viitor ale dezvoltării ceilalţi factori care se pot important toc codrului, I
turism ului in judeţ - prin antrena- în această ade­ prezent în- cîntece de os- J
prisma unităţii pe. care o vărată industrie care este mai puţină trăncăneală, ) tâşie, de haiducie, de fe- i
conduceţi; turismul — cooperaţia de Trăncăneala căci, vorba ceea, scripta i ciorie. Nu e vorba -de o *
— Privind în ansamblu, consum, unităţile agricole, manent. Ei aşi I Deschid / simplă' implicare poetică, |
am putea spune că avem ■ organizaţiile de tineret, în­ un proaspăt ziar, în care 1 ci de o coexiştenjâ pm - I
o bază materială destul treprinzătorii particulari, ■Mă tem că nu mai exis­ conduce şi o fără. Păi nu ? semnează proaspefi juma- ( natură, cu implicat» . în '
de puternică — două sta- primăriile ‘ — trebuie ' să tă loc îr» lumea'osta mare Ce mî-e una, ce mi-e alta ? lişti şi dau peste cel mai t geneza civilizaţiei mate-1
ţ&ini balneoclimaterice, la trecem la treabă. Nu ori­ în care s-a pierdut şi încă Atîta doar -că nu: şi-a proaspăt şi curat stil Ca- * riale şi spirituale. ■ -
Greoagiu-Băi, şi Vaţă de cum, nu pompieristic, ci se mai pierde atîf.a timp strîns încă semnăturile , de favencu: -Io aceste zile de \ Domesticind şi cultivînd I
Jos, două filiale de tu­ temeinic şi bine' gindit. ca la nai. Cu cozile, CU rigoare şi cere prelungirea, adevărată restrişte pentru diverşi arbori sâlbptici, *
rism, agenţii, puncte tu­ —. Intr-adcv5r, na mai şedinţele, cu alergătura e- termenului de depunere _ a biata > noastră ţărişoară ? treptat opmeoii le conte- I
ristice, magazine „Gom- este tim p de aşteptat, se­ puizantâ după cele : mâl candidaturilor.' încolo, nici {...): se găseşte tot mai \ râ acestora calităţi şi vir- *
turist”, puncte. de schimb zonul turistic aproape a elementare, lucruri, o lamă o problemă. -Program ? Are mulfi publicişti care se o- ţ tuşi deosebite, ajung sâ-i|
valutar; două popasuri început. Ce s-a întreprins, de" ras, un bec, o garnitu­ şi program: dumneaei iu­ prese, cu gîndui şi conde- 1 venereze, sâ-j prptejeze I
turistice, opt hoteluri, şase ce mai face Oficiul ju ­ ră de robinet. Acum, în beşte teribil. copiii -şj va iul, asupra ■ unor subiecte J în mod deosebit, să i i '
cabane, iar.' în domeniul deţean de turism pentru urmă, şi cu trăncăneala. face... totul .pentru viitorul sacre...". Combate bine \ folosească drept blazon {
alimentaţiei publice 33 de a asigura condiţH’b ît mai Pînă .în Decembrie, trăn­ fericit al copiilor patriei. stimabilul, nu? Ba chiar i de familie sau pentru -
restaurante, braserii, ba- bune cetăţenilor, români cănea unul, iar noi, ceşti- are dreptate, xăci,într-a- / grupări economke-socia.,
- nai* cofetării şi tre i, can- şi 'străin i de .a-şi petrece lal}n, prostimea cum.ar devăr, SE GĂSEŞTE tot 1 le. Drumul pînă Ia tp-1
tinerpensiuhe. Din păcate, concediile şl vacanţele în veni, eram obligaţi’ să-t CONTRAPUNCT temizarea arborilor, . i '
însă, 50 la sută din bâza judeţul nostru? ascultăm ore în şir, ba mai mulfi .publicişti" care, ^ scurt, ■ aceştia- vor qjunge |
mai mult cu condeiul de-i
materială de «are dispu­ — Pentru a intra cît să-l şi conspectăm.. Azi, pîf cu gîndui, terfelesc cuţ.. să marcheze limitele a- -
nem este veche, cu un grad mai repede în dinamismul' îmbătafi de Itberfafe, ne-am Ei bravos, cu asta ne-a pasiune limba românească \ şezârilor, siluetele Jor sti- 1
de confort inferior. Or, perioadei actuale, am stat, trezit trăncănind tofi şi, ca dat gata, căci cine ar pu­ şi transformă arena nobi- i lizate să fie- imprimate pe ,
se ştie, oferta turistică la bilit unele contacte cu fac­ într-ur» dialog al .surzilor, tea fi atît de., hain 'eg. să lă â luptelor, de idei în- i constţwţii, arme,- boine, |
Intern, dar, mai ales, la torii responsabili din . Mi­ nimeni nu ascultă pe .ni­ ' nu vibreze lă soarta co­ tr-un circ al trăncănelii ) unelte' etc. *
internaţional este influen-. nisterul Turismului, soli- meni. Mai ales campania Mai mult ca sigur, j
ţaţă în mod hotărîtor . de citîndu-le să vină în judeţul electorală ne-a dezvăluit piilor?! Vine apoi un iresponsabile. tenta miţologicjă a arbori-, I
Din fericire, „ţărişoara
calitatea confortului şi a nostru. Ca urmare, recent o nebănuită vocaţie de o: partid al .cărui lider - ca e în sfîrşit tîberă, nu e ci lor ar Şine şi de senti- [
de
Ta vechea televiziune
serviciilor. Dacă la con­ ş-a deplasat la noi In ju­ vţnturo vorbe fără acope­ tuşi de pujin o „biată f mentwl religios determi-1
fortul scăzut mai amintesc deţ o echipă de specialişti rire, iar* mijloacele de in­ două ore - - răspunde rişoară", mai are oam nat de adîncimea şi liniţ- «
re­
.spontan" întrebărilor
şl alte aspecte, cum sînt din' minister, în frunte cu formare, coîvfundtnd liber­ porterului/ citind cam ane­ înţelepţi în care. te po] tea .pădurilor. Diversele |
drutijurile - impracticabile doţjanul director general tatea de opinie cu lipsa voie banalităţi dinainte încrede şi îşi caută, gre . specii de arbori şi-ar fi *
spre cabanele din Rete­ Ioan Botezatu, pentru a de discernâmînt, slujesc a. pregătite. Şi,, ca să ne con­ dar ■ ireversibil, drumul de | manifestat de asemeni e» |
zat, parcul auto învechit stabili, la nivel .de O.J.T. ceastă vocaţie cu o con- - vingă ‘definitiv/ seoetora la revolufie la evoluţie, i fectele binefăcătoare 11
da care dispunem, servi- Hunedoara Investiţiile cu ştimeioziţate demnă ; de o ey, problemele culturale Iar daco e vorba de res- î somnul sub brad, stejar, |
cilte de gospodărie comu­ termene apropiate şl - de trişte, aceasta nu poate ■ ori nuc, ar producă' rite I
ale partidului ne Cîntă în
nală total necorespunză- perspectivă. S-a stabilit cu cauză mat bună. Urmăresc final o melodie teşinafă de veni decît din trăncăneala profetice. Pentru a le '
emisiunea «Studioul electo­
toare ln cele două 3taţluni, acest prilej construirea ho­ carejanse.ază zvonurij naş­ mări „bunăvoinfa*, p«n- |
ca să datk doar cîteya e-. telului „Alpm" în Parfeg, ral" cu speranţa de a rpo gşa-zisâ muzică > uşoară, te instabilitate, '' seamănă i tru • bbşiae «ai mahe •» *
stîngaci 'şol­
regănîhdu-şi
orienta *cît de cît în inten­
xemple, atunci ' se feţele-' hoteluri cu baze de agre­ ţiile şi programele puzde­ durile, ca vedetele iluzorii îndoiată şi suspiciune. So- J roade de la pomii fructb I
ge că trebuie să . facem, ment In Geoagiu-Băi şi lufia e să nu ne pierdem \ feri, oamenii sînt gata să !
atît nod, cit şl edilii ju­ Vaţa-Băi, ridicarea unor . riei de partide, mişcări şi ale defunctului „festival capul, să dărutm cel puţin l le satisfdcâ acestora o j
nafional". Şi atunci te Tn-
deţului şi localităţilor, e- noi cabane în Retezat, ex­ «caSndatr*-: Şi ce văd, şi tn măsura în care pretin- } serie de capricii, «prgînd J
forturile necesare pentru tinderea şi' modernizarea ce aud ? lată/ 6 doamnă trebi, sfrabătut de frisonul dem şi să nu ne pierdem t pînă la împodobirea Iar s
bine:- ce-i al ei e al -el.l.
neliniştii, cum să dai fora
eliminarea lor. cu panglici colorate, cu I
■ — Se pare că nu sînteţi MJRCEA LEPADATU - ne împărtăşeşte .convîn- în seama unor asemenea încrederea în victoria bu- 1 măşti etc. "
gerea-i fermă ca, aşa cum
i
nului simţ.
prea optim ist? „oameni politici" ? Dar, t}i - In mitologia ’ română, (
conquce
taDffCa>_ Poa!* j ZK
, t— Wu e vorba de op­ (Continuare ta pag. a 3-a) conduce o. fabrică, .poate zici/ poate că în ziare e RADU CIOBANU I ca în multe altele, cerul -
e imaginat ca un arbore I
cu ramurile întinse de-a- *
supra noastră. însuşi ce-1
Ziua Păm in i ului e... veşnicia rut ar fi susfinut : de J
un arbore care stâbate t
Pe frumoasa sica albastră — sîntctn „pul­ forţele nesecate ale .Naturii; doar aşa Viaţa bolta cerului *pînâ la Iu -i
bere de stele”, va dăinui t mea miraculoasă do din*j
. Venită din haosul creaţiei pa aripa mi­ Zeul Om ştie că nimic nu-i neînsem­ colo. E destul să amin-1
liardelor de ani de existenţă, Terra a ajuns nat sau de prisos In Natură: legănările de tim despre importanta *
contemporană eu- noi fi va alerga mai de­ codri, ceaţa de pe lacuri, munţii cu ierni unui arbore (curăţat de I
parte;. prin pădurea de milenii, dacă noi, veşnice, cerul albastru şi vuietul viatului. ramuri pînă la situaţia de *
fiu ei, ne dovedim înţelepţi fi învăţam că Şi, dacă zeul Om va şti să hlbească şi „ştîlp") în momentele cru-1
materia este veşnică, dar înfăţişarea îi poa­ să ocrotească privirea mirată a soarelui în ciale' ale existenţei: naş- *
te fi schimbătoare. zori şi geana crepusculului cc naşte făpturi tere, căsătorie, moarte ; j
Frumoasa Terra se închină la trei zei î do vis, atunci Viaţa va dăinui. există bineînţeles şi ar-l
OMUL, NATURA şi V1AT4. Glasurile lor,' Cind Om şi Natură îşi zîmbcstf, viaţa bori consacraţi unor săr-î
şoptind minţii, sufletului şi trupului, se merge mai departe şi noi continuăm a fi bâtori, mai ales legate de |
cer armonizate într-un ciut al dăinuirii, in­ upulberc de slelc“ pc frumoasa stea albas­ evenimentele astronomice, <
VA OURIM tr-o .Odă a bucuriei. tră, Sînt acestea gîntbiri re ne bintuia fiinţa De 1 Mai, ziua Sfîntului I
leremia, de unde ar veni ,
Stă în puterea celor trei zei să coexis­
§OZ\ DE TOPOR* te sau să piară. Dacă Natura este misterul în fiecare primăvară a Naturii, şi, cu atît şi numele de arminden, |
în Transilvania şi Moldo- J
te înverzeşte şi dă în floare, dacă arc ie­ mai mult acum, în primăvara vieţii româ­
deră pentru pietre şi dragoste pentru oa­ neşti. Sini gînduri pentru Terra Alma-Ma- va mai ales, se tăia un s
meni, atunci Omul — misterul ce o' traver­ ter pe care o dorim mereu sitb ochiul ocro­ brad, se curăţa de crengi I
X sează — trebuie să. redea Naturii ■ lumina,, titor-el generoasei Ceres-Dcmclra, zeiţa Vă- Dr. CORNEL STOICA j
X X * numai aşa Viaţa va dăinui ! Forţelb neobo­ 'macii belşugului.
căldura şi iubirea pa care le-a' primit cîndva; mintului, cu braţul încărcat de spicele şi
Desen de ALEXANDRU RUGESCU site d(e. Omului trebuie să se logodească cu NATAUA VASIU (Continuare în pag. a 3-a) j