Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_104

JMINtCĂ, 29 APRILIE 1998

• mm. . — , — , ^ . m— Mmm. .m— . m— . —m . , mmm. _ , _ , _ . a . , _ # _ ^^VVVVVVVVWVVVVVVVVVW
1 MAI - simbol al reînvierii (Urm are din pag. 1) fit lentsefen de ferb if fia , 1 :e-se e i, atunci « t e f
crengi cu (rmtee, pentru TŞf. do liliac | .......rrim coşarul avem no­
roc. Există insă nişte co-’
a disimufa tecul uade ere
naturii şi speranţelor pdn^^proapa d a^ w fi i adăpostit Mtetuitorul. fierte. în interesau vin ar § i m gSŞiQn. rai i 5
|
fi un te c ban pentru le.
noua, oamenilarf cit n w i
In »aţele noastre armin­ metle care nit pot avea ţ te*. sîm m w caăţerib
Sub diferite forate, ziua 1 Mai să fie pe larg şi îh denul; te iaci dintr-o copii. Dacă în ziua de » t»»<av*U. pe care, CUo pAao-
de f M ai. a fost Sărbăto­ diverse chipuri comentata rate, aşezat ta poarta 1 Mai se dă după. vite I te. W um iKţM ş l tair-pfajr-
Q* peocaitnl at sportiv liu-S
rită îa diverse popoare din In opinia publteâ interfta- set pată 1».vremea sece- cu creangă verde de mss- J tmfeesionează ritţtfl da
bi Moldova
cele mal Vechi timpuri. ţ tonală. Guvernele cău­ în spectafi t Armindenul teacăn, acestea var fi.- | puţin, în schimb II lea-
un
StoţboUzted reînvierea na­ tau să zădărnicească ma­ vesele şi sănătoase. Sal- 9 teazZ banul cişUgat Prt»
nujioace josnice.
turii, ea s-a păstrat ţi t» nifestaţiile proiectate sau I m similar numit maiat cia, în fine, aduce - ! l-am văzut in mai.
eră
folclorul românesc. sub să ie stăvilească avîntul, î . «re . aşezat şi în focul a- aşezată peste tot - rod, f riw hiri, la Mureş,, in
d t barajul de ia M
numele de Arminden.:; în parte prin făgăduieli de | rotor at obştii satufat belşug, sănătate; în Ba- î » o ta p cu nişte eoşurl
concepţia de manifestaţie ameliorare rapidă a corn prilej pentru nedele, dar noastre nat frunza de salcie apă. j "Vuiete, fărh f«M%. •-
a oamenilor muncit, 1 Mai diţiilor de trai ale mun­ evident o ceremonie agr^ ră oiţe să nv fi se poată . dan- admcimea apeţ, «a-
ră
pentru „sthnuteea11'
are Insă. o altă semni­ citorilor, parte prin. ame­ fura laptele». Armtnde- § tegfnd peştii care avuse"
ficaţie. ninţări. - Ml este menţinut pînă ;
aminte
de
Sărbătoarea muncii s-a Incepînd din 1890, mun­ vremea copilăriei noastre de salcie sau la coacerea griului, cînd §
născut şi s-a conturat citorimea di» ţara noas­ cînrf ne întreceam îh pre- olum pe care prin faţ- va fi « crifiat pi
cojie k desenează di­
treptat în luptele econo­ tră a fost permanent a- ca ta focul hri să se ru- î
mice ale muncitorimii, îa lături de muncitorii din verse motive geometrice, menească prima pline I
ultimele decenii ale seco­ Întreaga lume, mnnifes- m zîao de 1 Mat fiecare aşezmdu-t-se în vfrf un din noua recoltă. 1
lului al XlX-lea, pentru tînd cu prilejul zilei de poartă să fie fmpadă- buchet de fieri de Kfiac, Să retenodatn tradiţia |
obţinerea zilei de muncă 1 Mai hotărirea ei ne­ bită cu armindenul a), ramuri de şofeze, de alun, armindenului fa acest în- V
te tradiţie aşezarea ar­
de opt ore. Lupta pen­ clintită de a lupta împo­ de mesteacm (conform cepul de mai ! Cum vor 1
tru cele trei opturi (opt triva nedreptăţii, asupri­ mindenului « repeta de vegetaţie* tocate), toate arăta porţile gospodării- , i scră neşansa să cadh te
ore de muncă, opt ore de rii, pentru independenţă acestea p i b â |ţ j M i « # lor dumneavoastră efimi- I ctm m i. *. Şi pentru e»
nenoriclfi de braee-
odihnă şi opt ore de in­ naţională şl progres social. aşezare |a părţile magice. Atomrf foloseşte tieaţa? | nieci vinan. în haită, ni-
struire), care avea să fie Caracterul manifestaţiilor meni nu îndrăznea sa fir
înscrisă pe stindardele de ■ muncitoreşti dm ţara ceară socoteală.
Ea solieltarca mai muitoF
luptă ale muncitorimii di» noastră, prilejuite de Ziua - Dar, trebuie să subli­ oameni cinstlp, ecetagiştl
cele mai diferite ţări, ca» internaţională a muncii, a Libera niem că din multitudi­ conformaţie sufleteas­
ca nu prin apartenenţa » :
păta astfel o> consacrare stat îh strlnsă legătură cu nea de servicii ce se soli­ respectivul partid, o echi­
internaţională. Pregătire» momentele istorice res­ cită a fi efectuate de pa. formată din . membri
primului 1 Miri de către pective, refleetÎHd prin na­ de spaţii ca de aer liberii profesionişti, foarte al A.XV.P.S. Hunedoara-şti
cei oe trudesc din lumea tura t e lupta pentru puţine se şi înfăptuiesc. Poliţiei judeţene s-
ziteie trecute, un.
întreacă faeep* o dată cu drepturi -economice 0 li­ La Primăria judeţului construcţii, montaje şl re­ Lipsa unor spaţii adecva­ trol m zonă. As fost
ivirea primilor ghiocei ai bertăţi democratice. Hunedoara sran înregistrat, paraţii de utilaje şi insta­ te, unele probleme com­
anahd 1890 — simboli- fa numărul său din 3 pînă acum aproape 250 laţii de aparatură electri­ plicate privind asigurarea
itînd, poate, şi prin a- martie 189®, ziarul Jiltaa- de cereri pentru autoriza­ că şl electronică. S-au aprovizionării eu cele ne­ Mintia-Veţel, Gbcorghe Lu-
chion-, .operator >» Terme
ceasta victoria de per» ea" scria i „Tot muncito­ rea unor activităţi econo­ «mut autorizaţii pentru cesare, frînează 'încă se­ centrala Mintia, atelier hi­
spectivă a cauzei drepte ru l să lase lucrat, în a- mice pe baza liberei ini­ multe prestări de lucrări rios libera iniţiativă. Dacă dro,, loan Moldova», lăcă­
Geto ItiL ţl Cornel
tuş.
pentru care taşUatt în acea eeastft zi, şi să sărbăto- ţiative prevăzute fit De» şl Servicii de gospodărire In privinţa spaţiilor, pri­ Moldovan, conducători şi
vreme milioane de dez­ miş- cretui-Lege ar. 54^1998. comunală dar, mai ales, măriile de la oraşe şi mu­ toţi trei de la Energoutiiai
moşteniţi. S-au solicitat constituirea de desfacere a unor pro­ nicipii atr efectuat . ana­
de „primele» a-J
Mărturiile vremii slnt din toată ţara, care ne unor mici întreprinderi, duse alimentare Incepînd lize de disponibilizare şt . ipunme (cfte tae» le i
unanime fit o recunoaşte ţeze eu aceş» prilej os asociaţii et* scop lucrativ, de îa floricele de porumb repartizare a lor unor flecare), adueenţ
spâima şi deruta pe care ziua d f muncă să scadă asociaţii familiale, unele şi vată. din zahăr, pfrtă la cerinţe mai acute,, prea CmiMtf1VCfiWP11 . •
ideea acţiunilor muncife-' pretutindeni îa opt ceasuri. activităţi independente. renumiţii ybşlii şi alte puţin putem spune de­ i eare fac parte aceşti— c
‘ că in montentul sa
reşti pregătite pentru 1 Mol Gee» ce fee feaţii noştri Am reţinut predilecţia produse alimentare. Deci, spre îmbunătăţirea apro­ ‘prinderii lor figurau! ca3
a produs-oto sinul socie*- di» toată lumea să facere spre organizarea om h mare diversitate de ser­ vizionării Să sperăm că se Ia serviciu. Sa «o#
i găsi, cu siguranţă, colegi
tăţîi burgheze contempo­ şi noi ; avem suferinţe ca viril în domeniul' vicii către popttlaţto, de vor întreprinde măsuri • care să le cîntărească mp-
rane evenimentului. Inedi­ 'f j ei. ca şi dinţii muncim mutai, culturii şl care, trebuie să o spunem, mai concrete şi în a- J tele aşa cum se cuvine.-
tul unor asemenea mani­ .bei maL m ult deeît dasi mentolui, eonfecţii de ta­ au dus attta timp lipsă ceastă direcţie. • M1BCEA DIACONU j
festaţii la scară interna­ voie puterile omeneşti P. piţerie-şt «articole - rie- « a e ţi cetăţenii jadeţtdBl nas-
ţională a făcut ca pro­ ping, servicii pentru unele SAMM CER8U
blema sărbătoririi zilei de lucrări de doemwestafii», * * ' .
proiectări şt eonsalting ţa
-
Iţi m ulţum esc, dom nule b o ţ.
Jw m â hWte*65R, Deşi aşteptam efi ce ai găsit, -dar m-ai nu sînt de la a^artaf-
perişttti, dotăr? eu asotă- nii m ai Dorim şi sperăm apeinl, fa suflet, tfe . pus pe : ce eău- mentul rhea. - - * i
Her noth plantezi dh « b » rî înapoia măcar sa» dm tai de fapt 1 Te-ai mul­ M ă tot gîndesc încă,
po p assrto i to r te to şi arbuşti ornamentau, .cest prim sezon es&val te eeîe două roţi tte rezen- ţum it cui barsetol în ce căutai, tbtuşă dt» mo­
întipărea h te f r ite la do­ punere» te ptaite » «tite» libeetate, aă vatorificăm văw gldate fa partbaga- care era» şi acte!#, pe ment ce ai răaeoîit: to­
tările tfit» Sons feaita* ■ jelar dc preparare » bra- ctt jştei bfae patenţtriW Jte m aşinii « ele să-mi care le-âm jaranit de 1» tul şi nu ai luav nimic
Ciaciş, praiectorea şi con­ n e i păstrare ft alinaeate- turistic a i Juifeţuîul, fit fo­ yiAttfoite>gâL: • pfţ*ţţg^, H-fli nişte oameni de bine — din ceea ce a l găsit Re­
struirea iu te instalaţii de •lor, v dotare» cerevpmmă- losul conoe teferii®* . naş- . făeut-o. In setamb, .fa . cărora te mttfţumesc şi cunoaşte că cran Unele
tentante:
sau
obtecte.
trapsspozt. pe eabiu şi ab ^toare a labmratoaraler de tri, al tatuior celor care, noaptea de m tereuri spre pe această cale. Vezi că
tel#. -. . - • « ■ patiserie-cedctărie, ne vizitează judeţul. mi-ai mal făcut o... briceagul „de Gogir'* e n-ai- maşină ?
Oricum, îţi muiţtwnese
fe oe priveşte pregSti- gerie ete. S-a vizită de lucru fa maşi­ cu schepsis: la o ma­
nevră dibace se desface» că m-ai lăsat mai- «dtid
nă, dumneata, cel cu ro­
resţ seaomhui turistic coti- . tenţia cuvenită Sciectării, -e- t e e# fte priveşte, n o i ţile, sau vreun alt coleg în două şî-1 poţi folosi de data aceasta.. Să ştii
ziariştii de fa „Cuvîatul H-
v a l facă tte lo teeeputth încadrfaii şl pregătirii pr»- ber“. vom căuta, Incepînd «te breaslă; că v-aţi în­ ca furculiţă şi cuţit. A- că nici acum n-am retf-
anşlri s-a trecut Ia exe­ fesionale a persorurtolul m ulţit, probabil în baza genda chinezească de a- şit să-mi procur' soţi fe
cutarea tacrfaifocheecsa-' . In prezent acţionăm la re» chiar din .a3*ă# hr&aătoa- liberei iniţiati ve ?i a th-ese o |» ţi folosi t d fa rezervă. Dacă ai vree
re te hoteluri, cabane şi ; facerea integrală a pubfi- re, să fiteî d t B«l diM în cvasiabşenfei poliţiei. fericire nu trecusem fi» „pila",' dă-m l de vestei
unităţi de am itetăţte W j citam turistice de pe tea-* zonele taristiee «i de ^«re-, mttiţHujesc, domnule ea aimic. Gbeile. n a ştiu Acelaşi păgubaş cu spe- ,
blkă — zugrăveli, vopsi­ f te traseele ®n judeţ hfr meat, pentru a informa ci­ la ce îe poţi folosi — ranţe...
torii, igteizfeL reparaţii -crare pe care a-vana-fina* titorii eu, lot ce merită a- hoţ. că nu al lm t tot
la faţada; terase şi &ee- ţ i t e ’.ptefi'te flat m acest dcaneniu.
, Pocnit după .Revoluţie cn zaţie pentru- echipă;; ţiemn,
surla şi tam-tam eă Boai, F O T B A L U L A R B N E V O IE D B t de unde este, nu. mai doţî
libertatea ş» adevărul var nimie. E. corect ? ^-sfaqi,
trfarite fi p# g^esne, fe# In faţa înfrăţim , temi ere- eS folosească şansa de a mai • spoaserial. Ju ctei teibar cu orice pre| — te6 condiţiile sindicalul - liber a l siderut-
baluţ te general, dar cel hu* ■ noacută «edatohritiştca echi­ avea ne în care toata- edtefahe con­ giştaor nu şi-a propus p
nadozoa* te special se află pei brădene. Ce să n» fin» 6-80M&, honedsreaRă curente «de sofa fafasesc încurajarea sport» tu» ? Na
te pNoent cam... fa pSmtet. suspectaţi de... nuspiciune, să- la meciuri • şi sft joafe spripnuteî reperterlte* şi orice mijloace. (L-aţi văzut nţai . daţi nimic fathalafai
Eşte mai gcd de virtnţi ea zicem eS înfrăţirea e ca ca ' ' pe .rang» «ilre-, «are se răa- pe arbitrul Crama ce a tăcut din cotizaţiile, eare, . bă­
oifeted. Toate ede teei e- , adevărat tare. Ceea a e» :$ăte 1» reerifiriO) pefam • negatfr asupra stării la meciul F;C Argeş — Pe­ nui»», stat însemnate ? Ckfar
cldpe dia printrie doeâ eşa­ bligS pe Dacia si fic şi o»i trolul ; l-aţi auşit pe crai­ nu mar vreţi fotbal, oameni'
loane — CorviiHil, fini ţi şi... I-o dteim şi Mimai nicul N. Sacoşa» ce transmi­ buni ai combinatului ?■ Nu
Mbreşal — Ilri pa U rnele pentru ea promovarea d să SPORT • SPOR * SFO RI tea d e fa meciul F.C. Bihor ne v ter a eroda. Sînteţi dm a
lofaii; ee» deveană, jwaetie, fie singură fiăare te ba» - Universitatea Craiova, că supăraţi pe echipă, pentru
fătă scăpare, iar primele, te ţchetd efifa al echipelor ba» „oricum & «P Ţ- Itelete rezultatele .slabe fa pteă. â-
disperarea lapţei pentru din fotbal e a » faşpărut de­ cum, eum am fost eu toţii- Dtor
supravieţuim jnedeceoe. se «atee de la o... scurgere materiale * ddbuluiy far, loc. Bfa uri se pare că slut haideti- să încercăm şi sţi-î
Să revenim tesă la «onf mai... rdejt mai iertăm de fata. aecoet»
1» .G“, «toafte eelor fi situaţiei. Mureşriat Dova nebănufaî îa începutul cam­ mai grav, a maralMlu»
lianedosena este fiaiştită dar nu-i. ţnai patern dos* dectt» pionatului. CMar duminică, jucătorilor, aflaţi tete-o. de- La partida cu Inter, Gor- şi: duminică să o ducem pe
Dacia Orftşrie e pierdut con­ limpezirea ^âdsrifta celor trebme s ă . iounde Ai^şuh mdbteiare p w tte perirefaa» vinul arc nevoie de... Hu­ Gcrviaul fa victorie. Haidefa,
sistent din avansul ce o te- ,ce # conduc, vfaovaţi teeo»- să-l trimită pe acesta spre să. B drept, nu bau ied* nedoara. P in i acum oraşul acum e m om entul!
dreptaţeu fa » proaav«Hi .?h testebili de deriva echipei „B“ 1 N» credem că va fi meemrile de fa Spotul stu­ a avut nevoie de echipă, NICOLAfi STANOlf
gm ă. S-a apropiat ameuin- te retur, curăţarea fotu- altfel fa Pmreşaaf 1 Cu ae- denţesc, de fa P ui ş* » » a sosit momentul ca oraşul
ţ»er de ea,.înfrăţirea .Ora»^ tuafal -2 fa adevăr e peri­ ales ie fa Piteşti — toate să ajut* echipa. Şi, în
dat, . ch eefa dov* «flacta lui fe te* ca acTa valoare col mare să maî Kape vreo... aflate te cumpănă. Sbrecul prim ul riad sponsorul — Duminică, te judeţ se m at
ciapite (cum ? cm riîlflf fa ' - ri succes «ireaorului Gheor- picătură de punct fa afaL, unoţa, ghinionul sau unde Combinatul siderurgic, oa­ joacă meehjrîte : A.S. Pate-
jufeţ la noi, la„. Mecanica. gbe Turieâ te refaccrea unei ; greşeli persoaale au utclfaat menii săi, care, iată, nu-i şeni — Hetezarul itetog î
Minerul Lupeni- — G.S.M. Dro-
Orfaţw şi Anrni few f. » ocbfa* da ,C c* lume». Nu4 aşa, ^Petre ? - Puuc-l sŞ iartă trecutele greşeli şi acum
Mocamca na fit a Jtef, ca Petr# Lfetrdi re- joeai tu , cUar cumpăna victoriei spre ace­ o abandonează. Chiar nu vă beţg ; Mocanka Drăşîie -
le echipa şi nu spre Ccrvinul.
Motorul Arad ; Aurul Brad
mai iubiţi propriu copii, dom­
criebră „dragostea* dintre vetot peatra » eaxă - dacă meciul e împotriva pri- nilor siderurgişti ? Anii tre­ — Unirea Stn&icobi», precum
cele două formaţii d# «nb toldetţott "dhi toeo S md tala echipe. Atam , tesă, Corvimil tre- şi cclc din campionatul ju­
somnul... Palid. Npdumerir* ajutat de Lecţy, «ţ haofor Cfavfaofi săraca, a sărădt : baie peapăta t să învingă pe cuţi, cînd mu aţi cîştigot deţean.
9tfcneşte slăbieruneă Aurului de demult al 1— , trebsie de to t Financiar, moral, biter Sibiu. £ s orice efort, atîţia bani, dădeaţi o coti­
T