Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_121
P. 1
L I B E R T A T E, D E M O C B A Ţ I E, A D E V A R !
CU VlNTUL LI BER
Anul II, or. 121 VINERI, 25 MAI 1990 4 pogini - 1 leu
P R I V A T I Z A R E A - 4 I A decedat . o mamă ' ACUM, IMPORTANTĂ ESTE
din Răduleşii, lăsind IO I
i urmă şapte copii între '
cale de redresare şi perfecţionare n 2 şi 15 ani. Numele ei I Unitatea poporala,
\ a fost Băcean Cornelia. J
% Cu sprijinul Colectivtt- a Ir libertate şi democraţie
calitativă a economiei şi serviciilor I % pe lingă Primăria din j
lui autorităţii tutelare de 1
Dobra, copiii au fost | Rezultatele alegerilor, de unele partide să-şi aroge
rea spirtului, jocurile de no I * internaţi în unităţi do j la 20 mai suit acum cunos dreptul dc a blama un po
Convorbire * cu domnul GHEOSGHE POPESCU, roc, casele de toleranţă, co ocrotire din Judeţ, res- | cute în toată lumea. Au în por întreg, un popor obidit
reprMfehtontul specialist al Comisiei Naţionale pentru merţul cu inamicul fa , caz I I vins cei care au fost păr şi umilit vreme de peste 45
Industrie Mică ţi Servicii a Guvernului României, în de război ţi altele. Toţi cei TN AJU TO RU L taşi la durerile poporului, de ani, caro acum, liber şi
jude}ul Hunâtoara > ■ ? ce solicită Organizarea de I au apreciat înţelepciunea demn, a ieşit masiv Ia vot
activităţi pe bara liberei ini .1 O R F A N IL O R lui, au prezentat In alegeri şi şi-a ales reprezentanţii în
ţiative trebuie să aibă do- \ programe reflectînd dorin parlamentul ţării ? Pot ele
- Domnule Gheorghe Po* tru relaţii la telefonul 11350, miciUttl stabil te România. % pectiv la Leagănul de j ţele şi aspiraţiile cetăţeni să se afişeze ca deţinătoa
pescu, £n probleme de pri interior 226. — Ce activităţi afi avizat | copii Hunedoara, Şcoa- copii Hunedoara, Şcoa* | lor pentru continuarea pro re ale adevărului absolut,
vatizare sinteţi, la ora ac — In ce scop au fost crea pînă acum ? % la de preşcolari din t cesului de democratizare a ca singurele care ştiu ce
tuală, o personalitate foarte te aceste reprezentanţe la ** Ptnă tn 14 mai am eli I Orăştie şi Casa de copii I -vieţii publice şi economice, vrea poporul ?
solicitată. Mai întîl unde nivelul judeţelor ? berat peste 100 de . acorduri Rin Baia de Criş. ! în deplină libertate şi' dem A na şti să pierzi în!.r-o
este sediul, ciad fi unde se «• Pentru a simplifica ţi a» onprinztel organizarea de , Domnul Mircea Simoc ţ nitate. Şi nimeni ou se mai Competiţie loială nu este Un
pot adresa cetăţenii repre şura procesul de privatizare l întreprinderi mici pentru şi doamnele Rodica Fur-** îndoieşte (nici observatorii semn al civilizaţiei, pe care
zentantului guvernului în în sectoarele industriei mici, creşterea şi îngrăşarea ani dui, Aurora Mihoc şi | străini) do corectitudinea unii au trîmbiţat-o şi o mai
problemele respective ? turismului) comerţului ţi al malelor ţi valorificarea prin Margareta Luca au lu a t. desfăşurării scrutinului. Re trîmbiţează încă. Dimpotri-
— Jateresui pentru privati tor servicii. unităţi comerciale proprii a legătura operativ c* t cunoaşterea înfrîngerii în văd
zarea «nor sectoare de pro — Ce activităţi stnt supuse produselor acestora, servicii familia, ajunglnd la con- • alegeri, aşa ctlrri declara la Acum, cînd poporul şi-a
ducţie ţi servicii este firesc, privatizării în aceste dome cluzia că preluarea tn- | postul naţional de televi spus cuvîntul prin vot,
privadzarea constituind ,o ca nii ? Discuţi* consemnată «I* grijtri) de către stat a l ziune, joi seara, profesorul idqea care ne poate coa
ION CIOCIEI
le de redresare ţi de perfec •* Practic toate activităţile. cctor mici este soluţia * universitar Ion Mânzatu, nu liza în continuarea proce
ţionare calitativă a acestora. Fac excepţie cele 17 nomi corectă. ' | trebuie să ducă la dezbi sului de democratizare a
E normal deci s& fim foarte nalizate de lege ca interzise, nare ei, dimpotrivă, la uni ţării, de întărire a libertă
căutaţi te această etapă. Se- Intre acestea enumerîndn-se tatea poporului. Sufragiile ţilor câştigate, de făurire n
dări nostru se află la etajul comerţul tn scop de speculă, celor 16 milioane de români unei economii de piaţă, via
O, camera 220 in clădirea tipărirea şi difuzarea de ma nu pot fi ignorate; ele vor bilă şi eficientă în concre
Primăriei judeţului Hunedoa teriale pornografice, produ besc de la sine despre op tizarea aspiraţiilor de bu
ra, strada Dr. Petru Groza, cerea şi desfacerea narcoti ţiunea marii majorităţi a năstare şi prosperitate este
nr. 35. Putem fi cântaţi pen celor şi a armelor, fabrica cetăţenilor eu drept de ideea de unitate.
vot. Ne trebuie această unita
Dar nu toţi învinşii te pentru a elabora o nouă
acestor alegeri libere sînt Constituţie a ţării, care să
M mînaţi, în acţiunile şi de fundamenteze democraţia,
Ajutoare umanitare claraţiile lor, de comanda libertatea, drepturile şl obli
i mentele majore ale naţiu gaţiile membrilor societăţii
nii, de interesele poporului. romaneşti, să curme pentru
O delegaţie din Franţa, condusă-de domnul Michel V Cum altfel decît denigra totdeauna intenţiile, dacă
TeSaidre, pnoşedintele Asociaţiei de înfrăţire Vineuil ^ toare pot fi calificate decla ele vor fi, de întoarcere
— Banpotoc, « sosit la satul Banpotoc cu ajutoare raţiile celor doi candidaţi spre comunism, totalitarism,
unUBltare. Au fost «duse colete cu alimente pentru - naţional liberal şi naţio dictatură. Ne trebuie aceas
Decane familie, galete individuale pentru copiii între nal ţărănist — Ia preşedin tă unitate pentru ea ţara
0—18 ani, medicamente şi aparatură medicală pentru ţia României, învinşi cate să devină şi prin bogăţiile
i Dispensarul din Bîrsău. N-au fost uitaţi nici elevii şi goric în alegeri, care acu ci, puse în valoare cu chib
şcolile — prltuară-riin Banpotoc şi generală din Hărău ză poporul de ignoranţă zuinţă, o ţară a Europei,
—, nici -grădiniţa din satul gazdă a oaspeţilor. pentru că n-a votat cu dom libero şi demnă. Ne trebuie
Locuitorii din Banpotoc au făcut o caldă primire niile lor ? Sau inventează aatmHH unitate pentru ca
delegaţiei franceze şi au exprimat locuitorilor dîtt fraude electorale, pentru poporul, şi numai poporul,
Vineţiii sincere mulţumiri pentru gestul lor de aleasă a-şi justifica înfrîngerea ? să hotărască, deasupra, u-
omenie. Mai mult, oficiosul P.N.Ţ.- nor tendinţe,, a Unor inte
c.d. „Dreptatea", într-o ma rese meschine, viitorul Ro
Prof. M ARIO ARA DAIAN, nieră tipic gardistă, instigă mâniei.
Şcoala generală Hărău Ia violenţă. împotriva cui ?
Poate „Dreptatea"- sau pot GHEORGHE PAVEL
T
Ultim a cursă
- «
-I Emoţionant, intr-adevăr, a- dara Simcria. Sosirea tre- ceaţa şi ploaia; într-o perma
. li cest eveniment, Ad nare am ’ nulul este marcaţi de mo nentă veghe la integritatea şi
I participat ieri.' Am avui pri mente deosebite, sărbătoreşti. securitatea călătorilor se
vilegiul da" a fie număra Fanfara oraşului intonează măsoară în milioane de ki
printre călătorii trenului con- cîntece îndrăgite ceferiştilor. lometri. Ciţi se pol minări
1
n dus de apt oameni de o deo Membrii familiilor, colegi de cu aşa ceva ?
sebita sensibilitate ţi simpli- muncă de la Depoul Sirne- Pe parcursul anilor munca
'■ late, dc opt oameni emoţia- ria, rude şi prieteni., ti aş i-a format şi i-a călit ca pe
(Continuare In pag. a 2-a} * • teaptă pe aceşti bravi oameni oamenii adevăraţi, deosebiţi,
' maţi ca In prima lor zi de
.munci. Şi acest lucru pen- din ultima lor cursă. Felici pentru care tihna şi. liniştea
: tru eă era, de ţapii ultima. tări, strîngeri de mtnă, săru nu existau decît atunci cină.
lor zi dc muncă, ultima lor tări şi multe, multe flori. după sule şi sule dc hm. -
cursă. Intre Deva ţi Sime- N-au lipsit nici lacrimile, atît trenul ajungea cu bine la des
ria, la bordul locomotivei de-o parte, cît şi de alta. Au tinaţie.
s-au perindat, simbolic, Mi- fost momente pline de sem A venit. însă şi. această zi
hai Barl, loan Blaj, Ămos nificaţie, de dragoste şi res cînd, iată, înconjuraţi da u-
Beca, Aurel Corola, Emanoil pect pentru coi care, în 30—
Filimon, loan Ivăşcu, Pe 35 de arii de muncă au în nanimul nostru respect, pen
tru StOnclu ţi Nicolae Vasiu, conjurat fiecare de mai mul tru tot ce au făcut, să la ăă-
toţi mecanici de locomotivă te ori această planetă, nuşţi- ruim o floare şi un gînd dc
Distanţa parcursă de aceşti oameni, într-o meserie de-o viaţă, se măsoară în cărei ieri, şi-au luat rămas tă Pămtnt, Distanţa parcursă bine, să le urăm sănătate şi
miiioOne cte kilometri. bun de la ceea ce ei nu de ei la bordul locomotivei, fericire, alături de cei dragi.
meau „o dragoste de-o via înfruntind cu stoicism frigul
Foto DANIEL DAVID ţa şi căldura toridă, viscolul. VALENTIN NEAGU
