Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_121
P. 2

PAG.  2                                                                                                                                 CUVÎNTUL  LIBER


              Tehnologii  noi,

              sortimente  noi,                            Sin tem  sau nu  mulţumiţi   la  beneficiari,  pieselor  de   rel  şi  fratele  losif   sînt   cum  sînt   Dumitru  Grecu,
                                                                                                                      în  iscusinţă,
                                                        de  aprovizionarea  cu  cele   .agricole,  posticidelor,  altor   neîntrecuţi   venituri  lunare  '  ban,  Adrian  Giura,  Dorel
                                                                                 schimb  necesare  utilajelor
                                                                                                                                    loan  Romaşcu,  •  Losif  Şer-
                                                                                                           adueînd
          munca  mâi  uşoara                            necesare  traiului,  să   nu   produse  cerute  în  agricul­  m edii  de  peste  200,000  Iei   Nelega,   Viorel   Giurgiu,
                                                        uităm  că  în  acest  Circuit,
                                                        începînd  chiar  de  la  pro­  tură.           - -  pentru > unitate.   La  fel  de   losif   Dobrean,   Valentin
                                                        ducerea  bunurilor  agroali-   Dacă  uneori  se  mai  pro­  conştiincioşi,  sînt,  de  ase­
       —  Dacă  îmi  cereţi   să  vom   realiza   pentru  bene­                                           menea,   Gheorghe   Iacob,   Suciu,  loan  Gherghel.  me­
      fac  o sinteză  a-problemetor   ficiarii  noştri'   şi  produse   mentare,   este  înglobată,   duc  dereglări   în  circuitul   Vasile  Pasalău,  Ion  Bora,   canicii  Cornel  Mîrza,  Ilie
                                                        deşi  rămine  deseori  în  a-
      cu  care  ne  confruntăm,  eu   noi,  :  de  calitate,  tot  -  mai        transporturilor,   consiliul                       Popa,  mulţi   ilţii.   Cum
     mă  opresc  la  două,  pe  care   bună.   -        nonimat,  munpa -  şi-  stră­  de  administraţie,   condu­  Iacob   Urcan,   Gheorghe   este.  ş i . firesc,  munca  fie­
     le ■ coftsider  «iele  de  bază :   —  Domnule   director   dania.  personalului - de ■  la   cătorii  autobazelor  şi  co­  Căruja,  Gornel  Iliescu,  Ion-   căruia  şi  a  colectivului  în
      realizarea  producţiei  marfă   Oaneea,  oam enii,v-au  ales   întreprinderea   de  trans­  loanelor,.   cit  şi   şoferii   Deac,   sau  Iulian  Voinea.   ansamblul  său  îş i  găseşte
     în  toate  secţiile,  la  toate   în  fruntea  lor,  oamenii  Vă   porturi  specializate - pentru   aduc  argumente   concrete   Tot   despre , - oamenii  cei
     sorţinţentele'   singurul  solicită   rezolvarea   pra-  agricultură   . şi  . industrie   că  vina  o  poartă   şi  fur­  maţ  harnici  ne-a  îndemnat   corespondent   şi  acoperire
     m ijloc  care ’n<ş£ asigură  s ă -.  .  blemelor  pe  care  :  le  au.   alimentară   Deva.  “  .Raza   nizorii  lor,  în  special  cei   să  scriem  şi  ing.  Ghebrghe   în   volum ul  " mărfurilor
                                                                                 ce  fabrică  acumulatorii  şi
     lariile   -?■ şi  ţefttabilizarea,.   Cum  o  faceţi ?  de  activitate  este  răspîij-di-   . anvelopele.  .  Trecind  însă   Stanciu,  . şeful   autobazei   transportat?   şi  cîştigurile
     pe  această  cale,  a  fabricii   —  Lingă-  mine   se  afjă   tă  în  tot  judeţul,  dar  de­       din  Haţeg.  îi  satisfacem  do­  .  realizate,   -s,,   ^
     noastre.'   -  ; ' ■   '■  domnul  Mihăi  Radu,  lieţe—   plasările ' se  fae   în  toată   peste  acestea,  sperînd  în­  rinţa,  notînd  că  se  deta­  Acum,'  in  prag  de  vară,
       —  Domnule  director  Eu­  rul  sindicatului  liber,,   fin    ţara’,  .ziua  şpu  noaptea,  pe   tr-o  ■  redresare   grabnică,   şează,  prin  promptitudine   cînd   orzul  şi  griul   au
     genia  O liv iu . Oancea,  prin   unitate,  cate  ştie*  ca  pur-  vreme   sau - rea,  cînd  să  vedem   cine  sînţ   că­  şi.,,   conştiinciozitate,  Aron   înspicat,  nu  este  departe
     ce  mijloace,  ţirin  ce  meto­ ••  îător;,  al  W vîntului,   oâ-  este  nŞYoie?  Ponderea,  în   răuşii  aprovizionării.  Baieu,  Iacob  Silaghy,  Au­  vremea   deplasării   unor
     de  aţi  trecut  ,1a  înfăptui­  ■  menilor,   cum . se  pot  so­  transponTEirlle.  efectuate  eu   Domnii   ing.  Alexandru   rel  Vlaic,   Ion  Gheorghe,
     rea  acestor’ deziderate ?  luţiona   situaţiile  la  care   m ijloacele   auto  o   deţin   Roşu,  şeful  autobazei  din   Petrică  Viţionesc,  losif  Bre-   importante  forţe  la.  trans­
       —  Iutii  de  toate,  acum   trebuie   să  dăm  răspuns   produsele   agroalimentare,   Orăştie,  losif  Stoica,  şeful   ja şi  Vasilfe  Rus.  Nu  neapă­  portul  recoltei.  Cărăuşii  de
     planul  producţiei  este  sta­  muncitorilor   din  unitatea   în  special   legumele   şi   coloanei   din  Simeria   şi      la  I.T.S.A.I.A.   Deva  sînt
     bilit  în  mod  realist,  după   noastră.  ■- Toate  audienţele   fructele,  berea,  multe  al­  Viorel  Serafinceanu,  şeful   rat  Inţr-o   anume  ordine   cu  pregătirile   spre. finali­
     capacităţile  şi  puterile  fie­  le   ţinem   împreună,  tot   tele.   Tot  şoferii  unităţii   coloanei   din  Hunedoara,  ierarhică  -— am  reţinut  de
     cărui  colectiv  de  .  muncă   împreună,  într-o  bună  con­  amintite  -asigură   manipu­  apreciau  că  sînt  mulţi  şo­  la  ing.  Florin  Oltean,  şe­  zare,  putîndu-se  conta   cu
      din  ateliere  şi  secţii,  din   lucrare   şi  înţelegere,   ne   larea  —  să  folosim    un   feri  foarte  vrednici,   însă   ful  autobazei  din  Deva  — ,   nădejde  pe  aportul  lor.
     întreaga  întreprindere.  Cu   străduim   să  le  rezolvăm   cuvînt  la  modă  — ,  a  ce­  Romul us  Aiimpescu,   îm ­  se  evidenţiază,  prin  disci­
     cele  mai  bune  realizări  se   cit  mai  bine  cu  putinţă.  realelor  de  la  producători  preună  cu  fiul  său  Mugu­  plină   şi  realizări,  şoferi  NICOLAE  TIRCOB
     prezintă,  după  patru  luni   Domnului   Mihai  Radu
     din   acest  an,   atelierul   îi  adresăm  rugămintea  de
     oxizi  de  fier,  secţiile  pblîu-   a  .continua,  această  discu­                                                                        u
     retan,  piese  auto  şi  amba­  ţie.                          Clienţii  vin,  întreabă  şi  pleacă  doar  cu  promisiuni
     laje.  Dar   vă  rog  să  reţi­  —   Avem   in  vedere  rea­  »»
     neţi  că  toate  atelierele ;  şi   lizarea  unui   amplu  pro­
     secţiile  şi-au  realizat  sar­  gram  în  vederea  îmbună­  Ce  este   nou  in   sfera   dispiinem  în  prezent,   nu   cat.  Doamnei   Jîuşa  Cră­
     cinile  de  producţie,  la„un   tăţirii   condiţiilor  de   la   prestaţiilor  de  servicii  pen­  putem  vopsi  decît  maro  şi   ciun,  şefa  croitoriei,'  ne-a
     bun  nivei  calitativ,  bene­  toate  locurile   de  muncă.   tru  populaţie ?  Punem  a-   roşu.   Iar  calitativ   nu   - sp u s:  se  face  multă  recla­
     ficiile   noastre   sînt  con­  Să.  muncim  mai   bine  or­  ceastă   firească   între­  corespund"   —   preciza   mă,  însă   cu  aproviziona­
     stant  bune,,cresc,  muncito­  ganizat,  mai  uşor,  în  de­  bare  —  acum,   după   a-   doamna  Dorica  Dumitru.  rea  stăm  prost.  Sîntem  în
     rii  î.şi   iau  salariile,-   cu   plină  siguranţă,  să  produ­  proape   cinci   luni   de   •  Celor  care  prezintă  la   luna  mai.   Multă   lume
     însemnate  depăşiri,   toate   cem  mai  mult,  bineînţeles   la  Revoluţia  din   Decem­  ceasornicăria  din  bulevar­  cere  pentru   banchete   şi
     drepturile  pe  care  Ie  au.  să   ciştigâm  ,  lunar   mai   brie  1989  —  deoarece  do­  dul  „D ecebal"  un  ceas  e-   nunţi   mătase  imprimată
       —  Continuaţi  vă  rog.  bine.   Sindicatul   nostru   meniul  a  fost  şi  este  de   lectronic   d e fe ct'  li   se   sau  brocată  (care  se  poar­
       —  Avem   mari  probleme   liber  are  stabilite  priorităţi   larg   interes-  cetăţenesc.   spune,  fără  ocolişuri :  „Nu   tă).   Nu  le  putem  oferi
     cu  actuala  Stare  tehnică  a   în  ceea  ce   priveşte  solu­  Preocuparea  meşteşugaru­  ne  pricepem   la  astfel  de   decît  mătase  naturală   cu
      utilajelor,  instalaţiilor,  ma­  ţionarea  problem elor   so­  lui  pentru  satisfacerea  ce­  ceasuri.  încercaţi  la  uni­  290  lei  metrul,  iar  tarife­
     şinilor'  din  Unitaţe.  Reţi­  ciale.  Le  dezbatem  zilnic,   rinţelor  celor   mai  sofis­  tatea   .Electronica”,   de   le  sînt  şi  ele  foarte  mari.
     neţi  că  în  ultimii  zece  ani   în   mod  democratic,   cu   ticate  şi  de  amănunt  pro­  lîngă  biserica  din  Ceangăi.   Magazia  este  goală.   Gele
     nu  am   adus,  mai  exact,   muncitorii,   şi  găsim  rînd   puse   de  client,   pentru   Nu-i  profilată  pe  ceasuri,   mâi  mărunte  lucruri  pen­
     nu  am  primit,  nici  o  piesă   pe  rînd   rezolvările   cele   îmbinarea  modernului   cu   dar  poate  vi-1  repară".  tru  îndeletnicirea   noastră
     da<  schimb   pentru  aceste   mai  potrivite.     utilul  şi  plăcutul  va  crea   •  Centrul   marochinărie   ne   lipsesc.  Se  merge  pe
     mijloace;  de  producţie.  U-   —  Care   sînt  necazurile   concurenţa  ---  condiţie  sine   comandă,   din   strada  23   vethiul  sistem :   cine   a
     tilaje'Ie  noastre'  sînt  uzate   pe  care  oamenii   le  aduc   qua  non  a  dezvoltării  a-   A u gust:  amabilitate,  ser­  avut  are   şi  acum,  cine
     fizic  şi  moral.  Numai  noi   în  faţa   sindicatului  liber,   cestei  ramuri  a  serviciilor.  vire   frumoasă,  dar  pu­  nu  se  descurcă  cum  poa­
     ştim   cum  reuşim   să   le   a  consiliului   de  adminis­  Şi  acum,   concret,  des­  ţine  nuanţe  la  alegere.  te  (este  vorba  de  inechi­
     menţinem   în   stare   de   traţie ?              pre  ce  am   întîlnit  prin   ■  •   Doamna  Fiu,   de  la   tate  în  împărţirea   mate­
     funcţionare.               —  Sînt  încă  multe  :  lo­                     „remaiat  ciorapi"   (activi­  rialelor  aprovizionate   pe
       —  Şi  ce  facem ?  dom­  cuinţe,   schimbarea  locu­  cîteva   ateliere   şi  centre   tate  ce  se   desfăşoară  în   schimburi   sau  secţii   —
     nule  director.           rilor  de  muncă,  'angajările   de  primire  din  Deva :  acelaşi  local   cu  atelierul   n.n.).  Deşi   ni  s-au  făcut
       —  Cu  sprijinul  şi  înţe­  unor  membri  din  familii,   •  La  centrele  curăţăto­  de  lenjerie  din  bulevardul   promisiuni,  nu  am  primit
     legerea  ministerului   nos­  asigurarea  echipamentului   riei  chim ice  din  strada  Le-   „Decebal”)  are  o  nedume­  nici  un  fel   de  metraje.
     tru  am   luat  legătura   cu   de  protecţie,  petrecerea  cit   nin  şi,  respectiv,  bulevar­  rire  :  „Cu  toate  că  mi   se   Clienţii  vin,   întreabă   şi
     firmele   străine   care  au   mai  folositoare  a  timpului   dul   „Decebal",  dialogul  pune  condiţia  să  Urgentez   pleacă".  Am   mai  consem­
     livrat  .  utilaje,   instalaţii,  .   liber,  punerea  la  punct  a   cu  solicitanţii   se  desfă­  comanda,   există  persoane   nat  aici   că  dacă  cunos­
     maşini  pentru  „I.C.O.",  la   grupurilor  sociale  din  sec­  şoară  pe   un  ton  civilizat.   care   de  patru— cinci  luni   cuţii  ştiu  la  care  din  uşi
     intrarea   în  funcţiune   a   ţii  şi  ateliere.—  ca  să  mă   Calitatea   curăţatului'  cos­  nu  mai  trec  să  se  intere­  să  bată,  persoanele  sosite
     unităţii.  Vă   spuni  şi   vă   opresc 'doar  la  cîteva..  Sub­  tumelor,   a  spălatului   şi   seze  de  ea".  din  alte  localităţi  se  des­
     rog  să-  subliniaţi,   toţi  au   liniez  că,  intr-un  bun  cli­  călcatului   lenjeriei  .  este   •  Casa  d e ' modă.   S-au   curcă  destul  de  greu.  In­
     fost  receptivi  şi  avem  certi­  mat  democratic,   toate  a-   mulţumitoare.  Cei  care  so­  realizat   în  întîmpinarea   formaţia  se  primeşte  ane­
     tudinea  că  ne  vor  sprijini   ceste   situaţii   le   soluţio-   licită  însă  vopsitul ■  unor   tinerelor  şi  fem eilor  suple   voie,   deoarece  responsa­
     cu  utilaje,  dar  mai  cu  sea­  năm  cu  oam enii. noştri,  în   obiecte   vestimentare  sînt   „deux-piece”  elegante   şi   bilii  nu  pot   să  stea  tot
     mă   cu  piese   de  schimb.   folosu l:  lor  şi.  al  produc­  refuzaţi.   De  ce ?   „Nu   rochii;  de  ocazie  din  mă­  timpul  în  încăperile  des­
     Adică  vom  pune  în  prac­  ţiei  Zilnice,  bineînţeles.  avem   coloranţi   pentru   tăsuri   naturale.   Costul   tinate   com enzilor  şi  pro­
     tică  tehnologii  noi,  fireşte  v   GH.  I.  NEGREA  bumbac.   Cu  cei  de  care  este  însă  mult  prea  ridi-  belor.  Intr-un  cuvînt,  este
                                                                                                          încă  răpit. preţiosul   timp
                                                                                                          al  cetăţeanului.  Şi  aceas­
         îmi  este  greu  să  retrăiesc   Prizonier  în  vecinătatea            mîini  sau  pe  faţă,  iar  baia   ta  în  vreme  ce  nici  nu  1
       tragismul  zilelor  ce  au  ur­                                          ne  părea   o  frîntură  din-   se  pot  satisface,  pretenţiile   Manechin  sau   sperie-
       mat  şi  durerea  sufletească       lui  Toistoi  (II)                   tr-un  vis  de  demult.   cate,  să  fim   realişti,   au   toar»?  Cu  asemenea  „o.
       de  la  fiecare  23  august  se                                            In  gările  unde  staţionam,   devenit   mult  mai   rafi­  biecte*  se  face  reclamă
       confundă   pentru  miue  cu   hămesiţi' de  foame  şi   arşi   minciună   —  minciuni   —   vedeam  prin  crăpături  cum   nate,   graţie  lărgirii  posi­  la  raionul  confecţii  femei
       întunericul,  cutremurarea  şi   de  sete,   la  discreţii  ori­  atîta  tot.  se  descarcă prizonieri  nemţi,   bilităţilor  de   a  lua  con­  şi  bărbaţi  al  camplextrfoi
       focul  de  atunci.   Chinurile   cărui   ostaş  sovietic  izolat,   Am  părăsit  apoi  terito­  morţi  de  dizenterie ; se pare   tact  cu  lumea  modernă.  comercial „Palia"  OrâştSe.
       au  fost  deosebite,  dar   au   ce  trecea   întîmplător   pe   riul  ţării  şi,  la  Bălţi,   am   că  aeeşţia   nu  aveau  rezis­  ESTERA  ŞINA
       rămas  pe  tot  parcursul  su­  lîngă  coloana  noastră.  E-   fost  despărţiţi   de  soldaţi.   tenţa  românilor.
       portabile,   comparativ   cu   ram  cam  5 000  de  oamefli :   Aceştia  au  ffest  reţinuţi  In   Drumul  pînă  la  Moscova
       apocalipsa  celor  ce  deveni­  soldaţi  şi  ofiţeri.  ţarcuri   improvizate  'lingă   a  durat  14  zile  şi  tot  atî-
       seră  priozonieri  înainte  de   O  săptămînă  am  poposit   gara  oraşului ;   nu  existau   tea  nopţi;  n-am,  ştiut  nici­  PRIVATIZAREA
       23  august ;  le  rămînea,  to­  într-un  lagăr  din  Botoşani,   • adăposturi,   doar   sîrma   odată  ce  rulă  am  străbă­
       tuşi,  acelor   camarazi   de   foste  barăci'-  ale  nemţilor ;   ghimpată  despărţea  existen­  tut;   Am  ajuns   într-o  di­
       arme,  consolarea  luptei   e-   comandantul   lagărului  pă­  ţa  de  moarte ;  da,  moarte...   mineaţă  şi  a  urmat  prima   (Urmare  din  pag.  1)  ţreprinderi  de  construcţii   şi
       fective,  în  tibip  ce  noi  a-   rea  a  avea   suflet,  deoa­  am  Văzut  cu   ochii  noş­  întîmplare   fericită   după   multe  altele.
       junseserăm   prizonieri   a-   rece   le  lăsa   pe  românce   tri   -   in  luna  petrecută   multe  luni  de  iad :  o  baie,   în  tnrism,  intermedieri   ca   —  Ce.  şanse  de  accelerare
       proape   fără  luptă  (perso­  să-şi  facă  pomană,  dîndu-   aici,  în  curtea  unei  case  —   sub  paza  militarilor,   de- ,   firme  de  ţarism  străine,  ac­  a  privatizării  activită(ii   co­
       naj  nu  trăsesem  cu  cartuş   ne  cîte  ceva  de-ale  gurii ;   mormanele  de  cadavre  ale   parazitarea  echipamentului,   tivităţi  distractive,  de  cazare   merciale   există  in  judeţul
       de  război  decît  la  instrus*.   dar  puteau   oare  —  cu  cele   soldaţilor  noştri...  a  vagoanelor  şi  prima  masă   şi  de  agrement ;  am  avizat   nostru ?
       ţia  din  şcoală),  şi,   mai   cîteva  pîini  —  să  astîmpere   Spre  sfîrşitul  lui  octom-   caldă.  Ni  se - părea  atît  de   apoi  brutării,  activităţi  de  a-   —  Accelerarea   privatizării
       ales,   după  declararea  ar­  foamea   a  mii  de   înfo­  '  brie,  ne-am  îmbarcat   cu   mult—  un  răsfăţ  aproape.  cbiziţionarca  şi  desfacerea  da   activităţii  în  acest  sector  de­
       mistiţiului;  Cele  două  stări   metaţi ? 1     destinaţia   Moscova.  Ne-au,   lată-ne  din  nou  la  drum,   legume  şi  fructe,  producerea   pinde  In  totalitate  de  ceda­
       .de  lucruri  s-au  transformat   Toamna  Îşi  întindea  de   înghesuit  cîte  100—110   în   de  data  asta   cu  senzaţia   de  mobilier  din  lemn  pentru   rea  de  către   întreprinderile
       în  întrebări   ce  ne-au  tul­  acnma,  asupra   lumii,  ari-   vagoane  de  marfă.   Orice   de   nou-născuţi.   Călătorie   locuinţe  Şi  industrie;  produ­  comerciale  de  stat  a  unor
       burat  cugetul  mult  timp  şi   pîle-i  cenuşii  ;   nm   eram   pas   era  imposibil s   dacă   scurtă,  de  o  zi.  Seara  am   cerea  şi  desfacerea  de  apara­  spaţii  de  desfacere.  Această
       răspuns  la  ele  am  reuşit  să   echipaţi  de . vară  ;  şi  som­  doreai  să  te  aşezi,   atunci   debarcat   în  gara  Sonika,   tură  electronică,   import-ex-   cedare  este  mai  greu  accep­
       dăm  doar   în  parte,   pe   nul  ne  ocolea  ;  trăiam  cu   gestul   trebuia   să  por­  ne-am  grupat  cîte  100   şi   port  în  nume  propriu   mu   tată  de  către, întreprinderile
       parcursul  celor  doi  ani  de   speranţa  că  a  doua  zi  vom   nească  de  Ia  cel  aflat  Bagă   am   străbătut   pe  jos  cei   prin   intermediari ;  servicii   de  stat,  iar  mijloacele  finan­
       prizonierat.            fi  eliberaţi   şi  reorganizaţi   peretele  vagonului  şi - apoi,   15 km  de  taiga,  pînă la ves­  în  domeniul  sănătăţii,  desfa­  ciare   ale   întreprinzătorilor
         Prima  lună  "   de  toamnă,   peMra   a  lupta  împotriva   treptat,   ceilalţi,  asemenea   titul  lagăr  nr.  74  -   Oranki.   cerea   produselor  cosmetice   particulari  de  a  construi  alte
       parţea  cea  mai  frumoasă  a   nemţilor ;   oră  de  oră,  a-   pnei  jucării  mecanice.   Er   (Va  urma).  din  import,  servicii  de  caza­  spaţii  sînt  limitate.  Gu  con­
       acestui  anotimp,   a  însem­  eeasta  a  fost  justificarea  pe   ram  plini  de  păduchi  :  din   NATAUA  VASIU,   re  şi  alimentaţie  publică,  de   cursul   primăriilor   locale,
       nat  pentru   noi  un  lung   care  »poliţnicii“  au  oferit-o   23  august   uitaserăm  ges­  după  -relatările  domnului   proiectare,  asistenţă  tehnică,   sperăm  Insă  să  accelerăm  a-,
       marş  pe  jos,  fără  adăpost.  pentru   reţinerea  noastră!  tul  simplu  al  spălatului  pe  ZAHAMA  BRUTARU  economică  sau  juridică,  edi­  eest  proces  devenit  astăzi  0
                                                                                                          tarea  de  mişte  şi  ziare,  tot  cerinţă  obiectivă.  .
   1   2   3   4