Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_122

PAG 2 CUVÎNTUt LIBER NR. 122 «
...... ...... ......... ........................... I M ■!■-- - I - ■■■■ - - — ■■ — -------------- ----------------------------------------- --------------------------------- j - ......................................... - — -

TE

sin
Miercuri s-au împlinit 110 ani de la naşterea celui
10,00 A
o«mzeaN3 potrivite“ s-a desfăşurat pe mai bine de şapte decenii. 11,10 R 8 0
care, alături de Blaga, constituie o cuhne
în ’creaţia
10,10 R
românească blînd luminată de 'razele Luceafărului, Acti­
vitatea sa desfăşurată cu trudă pentru a găsi „Cuvinte
A alternat poezia eu ziaristica, a fondat ziare şi reviste,
şi-a făcut auzită vocea cu tot felul de prilejuri, scriind 12.35 O t
pamflete în cel mai violent ton, dar şi poezii concepute 13,15 T
13.35 A
in cu totul alt regim sufletesc. Arghezi este scriitorul care b
vehiculează cel mai bogat registru al limbii române. Fi­ ti
lonul principal al limbajului-său pqetic este Insă de na­ d
tură populară. Momentele de zbucium sufletesc, căutările 18,50 V
„SETlISâ"— un ansamblu artistic cunoscut fa Eiropa chinuitoare, întrebările pe care poetul şi le pune tn le­ 19,10 D v
gătură cu viaţa, cu natura, eu existenţa, solicită prezen­
ţa în limbajul său poetic a unui mare număr de termeni 19.30 A
Ansamblul judeţean de c'in- mit cu toată cordialitatea calităţile vizitate, membrii La rîndul lor, reprezentanţii religioşi. Oricine lua contactul cu versurile poetului încă 19,55 F B
tece şi dansuri „Getusa" a pe reprezentanţii folclorului comitetelor de solidaritate ansamblului „Getusa* au dintru începuturi avea sentimentul că se află tn faţa unui T
străbătut de-a lungul anilor românesc, mârturisindu-le cu România, instituţiile «te făcut cunoscut localnicilor, poet excepţional. Macedonski afirmă că ,Ţon Theo — ti
multe ţări ale Europei ca simpatia pentru- România de cultură ou donat pentru pe lîngă zestrea de spiritua­ aşa se numeşte cel care de un şir de vreme ne-a sur­ 21,45 T
22.30 C
mesager de frunte al fic io ­ după Revoluţia din decem­ ţara noastră cărţi, colecţii de litate, ţara noastră româ­ prins eu versuri mai presus de vtrsta sa, dar sta mat T
rului românesc, peste fot brie anul trecut. Pe tocal- ziare şi reviste care vor nească în ansamblul fiinţei presus de talentul său". După douăzeci şi patru de ani, O
bucurîndu-se de o primire "ici i-a mişcat, deopotrivă, intra în dotarea Bibliotecii ei materiale, cu contururile 23,00 A
entuziastă, devenind un nu­ aptul că s-au putut înţe- judeţene, manuale şcolare, ei reale, adevărate, recunos­ Ibrmleanu, uimit de vigoarea şi origirudiutea poeziei 23.30 F
me apreciat şi respectat. Ul­ lege cu majoritatea membri­ medicamente, precum şt o cute, informaţii sădite în „Rugă de seară' se întreba dacă acestea Ata „de dome­
tima sa ieşire a avut loc de lor ansamblului In limba lui parte din încasările realiza- conştiinţa multor francezi. niul psihiatriei sau anunţă un gemu". Evoluţia scriito­ ti F
curînd în Frânta la invita­ Voltaire, a dovadă că te cu prilejul spectacolelor. MINEI BODEA rului avea să confirme toate bunele aprecieri, forte ta­ rj
ţia secretarului general a România se .află totuşi în P
Asociaţiei de folclor de aici Europa şi, nicidecum ta ca­ lentului arghezian afungţnd să se Bucure de o largă re­ •0,15 F
condusă de domnul Claua potul lumii, aşa cum dau să cunoaştere, Gaston Bachelard, Refaci Alberti, Măria Te- V
Pasque. A fost surr :ent ca­ se înţeleagă informaţiile de­ teza Lcon, Salvatore Quasimodo şi-au formulat în ter­ Si
prin intermediul casei să spre noi ajunse în Franţa meni precişi impresia că poetul român.este umil dintre CI
fie anunţat că ..Getusa" va onn „filtre" vecine. DUI
evolua în Franţa, şi că este Receptarea dansurilor şi marii lirici ai umanităţii. 8.00 G
t<
câştigătorul lacului I la cînteeelor româneşti s-a fă­ tpio u
Festivalul internaţional de cut firesc, cu multă căldu­ r,30 F
la Chateauneuf du Faou ră exprimată prin aplauze Note de lectură F
penţru ca un număr de 140 şi urate. -A fost apreciat ri
E
localităţi să solicite qăzdui- costumul popular reprezen­ 10.00 A
rea de spectacole ale aces­ tând diverse zone folclorice HUO A f]
tui ansamblu Satisfacţia de pus în valoare în dansurile 0 carte tulburătoare 10.50 L
a-l avea ca oaspoîe au cu- de Bihor, Ţara MoţUer, Tran­ 11.50 V
noscuf-o doar 17 dintre a- silvania, Banali de Hune­ 6.00 N
cestea, între care Saint Ni- doara. De o simpatie deo­ Tulburător — acesta este în întregul ei, cartea este 13,30 A
13,45 V
colas du Pelleu, Bubry, Guj- sebiră s-ou bucurat soliştii cuvântul care exprimă exact o demonstraţie a ceea ce ★
pavas, Loudeac, Cessou, Ren- vocali şi instrumentişti Dra­ dialogul propus de Mihai numim profesionalism, stă-
nes, Saint Etienne en Cogles, gon Muntean, Mariana An­ Sin cititorului prin inter­ pînire a uneltelor de lu­ *
Vitie, Saint Lunaire, Elven. gliei. Ana Bonciu, Voicu Sto- mediul volumului său de cru şi o foarte bună cu­ nş2Q F
Frossay, Bouchemaine, Me- nescu. Dârei Sparios, Troian proză scurtă. In fapt, este noaştere a sufletului ome­
E
lun (oraş satelit al Pdrisu- Costea, Adrian Zselhyan, Că­ vorba despre comunicarea nesc. Iată cîteva elemen­ 18.30 IV
t ui). ’ lin Iute seu. acompaniaţi de unor stări sufleteşti con­ te cărora, âd&ugîndu-le „18,45 C
După cum ne-au . mărturi­ orchestra de muzică popu­ statate la personajele sale ideea de spaţiu 0 timp, 19,10 D
sit unii dintre cei ca«-e au lară dirijată de prof. Vasile în anume situaţii, nu li­ ne amintesc că avem In 19.30 A
20.30 F
răspuns de destinele ansam­ Moloşleţ. mită, nu ieşite din comun, faţă un autor exprimfnd
blului fprof Silvia Măfieş, Dincolo de simpatia swi- ci dislocate din... banalul prin intermediul persona­
maestrul coregraf Mircea Gerâ pentru calitatea şi fru­ cotidian. Pentru că, voit jelor sale realitatea văzută
Ocoş, prof. Marcel Lapteş), museţea creaţiei artistice sau nu, autorul creează im­ şi trăită, mai bine zis
oesfe tot, eopufaţio i-a pri. româneşti, primăriile din lo­ presia — *care, mai întot­ posibilitatea de a afla des­
deauna, se dovedeşte a fi pre noi înşine amănunte
falsă —, că în existenţa — de ce să nu recunoaş­ 22.45 A
eroilor prozelor sale este tem ? — uneori de-a drep­ 22,10 C
23,00 T
DIALOG aproape imposibil să se tul surprinzătoare. Cu me­
întîmple lucruri deosebite. ticulozitate, mizînd în I
i Pot fi Besăvîrşitul Cavaler ? Oamenii urmează un curs general pe o anumită cali­ 16,00 A
16,10 E
normal de viaţă, muncesc, tate a comunicării autor
— Desigur, dacă au eşti Crai de Tobă î sînt tineri sau bătrîni, iu­ — cititor, evident supe­ 19,10 E
lM 0 A
• T*ot iarna s-o înfrunt fără de sobă ? besc, urăsc, suferă de boli rioară, el posedă, la a- 20.15 T
ceastă
oră a maturităţii
specifice sfârşitului de se­
roiimab â P kşiJjrizim S tf4 — Desigur, cînd e-o iarnă fără g e r! col douăzeci, Intr-un cu­ sale artistice, o ştiinţă F
ti
vânt, totul asigură o a t­ impresionantă a dozării T
- Pot să-i sfidez pe cel ee nu m-aprebă ? mosferă pe carp, am zice, tensionale în eazuî fie­ ti
— Desigur, dacă ai tupeu şi fiert o cunoaştem. t)ar tocmai cărei bucăţi de proză care i: r
aici intervine riscul: compun volumul. îar aeest d
Pot să dau sf atul celor ee nu-I cer 7 fapt nu micşorează aten­
Mihai Sin — a mai de­ 8
— Desigur, dacă treci de prima probă! monstrat-o şi în romanele ţia cititorului printr-o G
sale, dispune de o trusă complicare obositoare a 20,45 F
21.15 B
Pot ca să-i vînd pe cei ce cred fu mine 1 ciudată de instrumente cu proMemelor puse în discu­
care operează îa sufletele ţie, ci, dimpotrivă, obligă C
— Desigur, dacă cei ce cred se vînd! la participare, ceea ce şi F
personajelor sale, forează, li
Pot face rău oricînd în iee de bine ? pătrunzînd şi seoţînd la asigură o lectură plăcută, V
iveală trăiri de-o comple­ interesantă şi, desigur, ou e
— Desigur, dacă OS® n-a§ fost nieicînd f în ultftnul rfnd, utilă pen­ j
xitate greu de bănuit. Oa- n
. menii, înţelegem chiar în tru noi valenţe ale cu­ L
Pot face totu-n lumea asta, oare?» noaşterii de sine. Avem
timpul lecturii, sînt fiin­ M
— Desigur, de eşti prost sau foarte mare î ţe complicate, reacţionînd în „Rame şt destin* una. b C
felurit şi imprevizibil în- dintre cele mai bune cărţi F
scurtă ale anu­
de proză
NECULAi CHHHCA tr-o situaţie sau alta, dînd, lui 1989. li
de altfel, măsura sinelui 22^20 F E
lor în relaţiile iateromane. DUMITRU HURUBA
d
O
I]
C reatorul Poveştilor şi vechi pe care treb u ia să le Inveţăiuri m orale şi instruc- p în ă la absurd, S ini isto­ P
A m intirilor din copilărie, folosească (ale lui larca şi tive, cea de-a doua carte de rioare instroetbre şi m orali­ 22*40 A
m arele scriitor-artist Ion Svartz), Creangă, îm preună ire si Citire a lui C reangă, elabo­ zatoare, realizate e u m ij­ 22^5 Ii
Creangă, n -a fost num ai un un alţi colegi (V. Receanu, ra tă îm preună cu C. Grigo- loacele artei autentice de
„Hom er al nostru", cum ÎI Gh. Icnăchescu şi C. G ri- reseu şi V. Receanu. integ rare a viziunii eritic-
vede (tarab et Ibrâtleanu, a gorescu), încep să strîngă P en tru m anualele sale satirtee 1» ferm ele cele m ai P ent
fost şi un em inent pedagog m aterial p entru alcătuirea îm preună cu p rietenul şi M etodei m i introduc d e Ia eom pune povestiri atrăgă­ caracteristice al* arte i co­ v a răc
care s-a bucurat d e dra­ noului abecedar, a eărui colegul său G, lenâchescu prim ele pagini ale abeceda­ toare, care, aşa spune m ice : individualizarea p e r­ fi teir
gostea şi preţuirea elevilor prim ă ediţie Izbutesc să o scriu m etodica cunoscută rului virgula şl punctul, M ibail Sadoveanu, care a sonajelor p rin g estu ri, ac­ cădea
învăţat p e aceste
m anuale,
şi aprecierea eolegilor. realizeze în 1868, pe care sub num ele d e puvâfnB eriu (Pai tfrziu a p a r şi celelalte i-a u aju tat să descopere ţiuni, detalii fizice şi fizio- d e , av-
Tim p de 25 d e an i Crean­ ÎI intitulează: M etodă n o u ă la cetire p ri» scriere după Semne de p u n ctu aţie („sem ­ „cheia de aur" a înţelegerii nom ice îngroşate, cu Infle­ descăr
gă a slujit cu dăruire şi de scriere şi cetire p en tru sistem a fonetică. nul m irării şi a t întrebă­ xiu ni m u ltipla ale m irării, tuli va
pasiune, cu vocaţie de das­ uzul d u sei I prim ară. Ma­ C ontribuţia lui Creangă la rii", „sem nul citării sau celor scrise. Inul şt căm eşa. oţârim ii, glum ei, echivocului, derat
nualul reprezenta u n prejme» aducerii* şi „sem nul gîndi- A cul şi baro sul, Cinci pi ini. am biguităţii, a vorbei hazlii.
căl şcoala, urm lnd îndem nul elaborarea acestor m anuale şl sud-
directorului său de Ia ..In­ rem arcabil faţă de abece­ este e v id e n tă .: se rem arcă rii" p en tru puncte£e d e P un g u ţa ca doi bani, Dâ- T alentul fau ăccot a* aerijţa- rile i
stitutul pedagogia de la darele vrem ii — scrise într-o preocuparea p en tru lim ba suspensie). nilă Prepeteagţ Poveste rutai, c a şi cunoaşterea p ro ­ p riase
T risfetite din Iaşi", Titu Ma- lim bă greoaie, deficitare In m anualului, p en tru selecţio­ P artea In care se trece (Prostia om enească), Poves­ fu n d ă a trăsâzortler m cral- de, iai
organizarea m etodică. M arele
iorescu, cel care. îi obţinuse narea cuvintelor folosite f» ia tex tele închegate d i» a- tea Iul H arap Alb sânt po­ sp iritu ale a ia poporului c a tr e 22
num irea de către m inister public a făcut o p rim ire textele sate, ele fiin d artis­ beeedar este d om inată d e vestiri c a re au devenit o făcut dir» au to ru l A m intiri­ L a i
ca in stitutor la clasa I, sec­ neobişnuită cărţii, în decurs tice sau didactice. producţiile populare (colin­ perm anenţă a' m anualelor lor A t copaărfc ereateru l ' va răc
A tenţia
aeordată gram a­
ţia a Il-a a Şcolii prim are de trei ani a ajun s ta a ticii este legată de in tro­ de, proverbe, u rări, zieale, şcolare. Inul şl căm eşa este u n ei eonsedit w m see, „un fi var:
în tr-u n tira j
cincea ediţie,
m ulte cu caracter m oraliza­
aecsent'
Trei Ierarhi, p rin tr-u n de­ neobişnuit p en tru acele ducerea m etodei fonetice tor) , întîtnim fesă şi poezii o veritabilă lecţie de ştiin- * ropreaentcBtt perfeet al su­ pă-*m i
cret dom nesc din 2 noiem ­ ţeie naturii şi de iniţiere în fletului rom ânesc în tre po­
vrem i — de 36 000 de exem ­ scrlptolege ea re asig ure ca­ O riginale fabule, povestiri dea a\
brie 1864 : Las’, du-te de plare. racterul conştient al învă­ despre îndeletnicirile om u­ arta m eşteşugărească. rea­ poare" emot 9 «urneşte G a- soţffee
fă şcoală cu. copiii, dar P unîndu-sc problem a creă­ ţării seris-eititului de către lui. > lizată sub form a povestirii, rabet Ibrăiieanu, sttuîndu-1 lwetric<
prfB tre m ărit povestitori a t
vezi să-î faci să. te iubească: rii unei m etodici în folosi­ elevii începători. En 1871 ap are fnvăţătortul prin m ijloacele dialogului ; lum ii. slab 3;
să fi drept cu dinţii 1“ rea abecedarului fonetie şi Creangă atribuie însem nă­ copiilor, carte de cetit în Poveste (Prostia tm enească) tenslfii
• îm piedicat de sistem ul mo- .scriptoleg, i se solicita lui tate form ării deprinderilor clasele prim are, cu litere, şi Povestea unui om leneş, km /h
nitorial şi de m anualele Creangă elaborarea acesteia. de scriere corectă, autorii slove şi buchi, cuprindendu întrupează prostia şi lenea Prof. dr. IO AN DAMŞA lor. I: