Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_123
P. 2

CUVÎNTUL  LIBER    NR.
       PAG.  2



          înainte  de  îmbarcare,  co­  levn  bancnote  de  100   de   de  studii  şi  ocuparea  unui
        lonelul   sovietic  Gniciuc  a   lei  în  mină  şi  cu  „foile  de   loc  de  muncă.             T R I B U                       N  A
        ţinut  o  alocuţiune,  spunînd   drum",  porniţi  spre  ieşirea   Pînă  la  1  martie  ’47,  cînd
        printre  altele:  „In  momen­  lagărului,  nervii  au   cedat   am  fost  angajat  ca  impie­
        tul  de  faţă,  în  ţara  dv.,  An-   şi  plînsul  ne-a  cuprins  iz­  gat   administrativ-stagiar,
        tonescu  şi  clica  lui  au  fost   băvitor.    am  parcurs  o  grea  perioa­
        executaţi".   Şi-a  exprimat   încolonaţi,  precedaţi   de   dă  de  privaţiuni,  alături  de   „CUVÎNTULUI LIBER“
        speranţa  că  guvernul  Gro-   un  grup  de  preoţi,  tot  din­  vîrstnicii  mei  părinţi,  care
        za  nu  se  va  plînge  că  i-a   tre  prizonieri,  am  mers  în   suportau  eu  greu   ingrata
        trimis  în  ţară  „500  de  ofi­  procesiune   pînă  în   faţa   situaţie   de  refugiaţi   din
        ţeri  reacţionari".  încet,  în­  palatului   administrativ  al   Dobrogea.
        cet,  am  înţeles  situaţia  din   oraşului,  unde  am  îngenun­  Vă  imaginaţi  reacţia  mea   DE  CE  NU  PRIMIM   •  Rugăm  „grupul  de  locuitori  din  Hu­
        ţară;  a  contribuit  la  aceas­  cheat,  spre  a  săruta  pămîn-  cînd,  în  decembrie  ’46,  mi   ABONAMENTELE?  nedoara",  care  reclamă  nereguli  în  legă­
                                                        s-a  plătit,  de  către   statul                                tură  cu  primirea  şi  distribuirea  caietelor
                                                        roman,  aşa-zisa  soldă  pen­                                   venite  de  peste  hotare,  să  semneze  cu
                                                                                     Sînt  abonat  la  două  cotidiane :  „Gu-
                                                                       prizonie­
                                                        tru  perioada  de
                                                                                                                        nume,  prenume  şi  adresă  rîndurile  pline
         Prizonier  în  vecinătatea                     rat:  1800000  de  Ici  (kilo­  vîntul  liber"  şi  „Gazeta  sporturilor".  Dar   de  indignare  pe  care  ni  le-au  expediat.
                                                        gramul  de  mălai  se  cumpă­  vă  spun,  cu  mina  pe  inimă,  că  a  fost   •  Vlad  Ioaehim  —  Hunedoara,  strada
                lui  Tolstoi  (IV)                      ra  cu  2—3 000 000).  Ca. nou   un  eveniment,  o  întâmplare,  cînd  într-o   Voicu  Gneazu,  nr.  40.  Ne-aţi  solicitat  a-
                                                                                  săptămînă  am  primit  două  ziare.  Nu  ştiu
                                                        angajat,  primeam
                                                                        050 000
                                                        lunar.                    cine  se  face  vinovat.  Poate  noi,  că  am  fă­  dresa  Filialei   judeţene   Hunedoara   a
                                                                                                                        „Asociaţiei  veteranilor  din  cel  de  al  doi­
                                                          Dar  nădejdea  în  zile  mal   cut  abonamente.  Spre  exemplu,  miercuri,   lea  război  mondial  1940—1945  (Est-Vest)".
        tă  limpezire  supravegherea   lul  ţării  şi  a  asculta  slujba   bune  nu  m-a  părăsit  nici­  16  mai  a.c.,  am  văzut  la  chioşcurile  de   Notaţi:  Deva,  Piaţa  Unirii,  nr.  6,  camera
        permanentă  pe   parcursul   religioasă  improvizată.  odată.  An  de  an,  23  august   ziare  din  Deva,  la  vînzare,  „Gazeta  spor­  25  (Comandamentul  militar  judeţean).
        drumului  de  întoarcere:  ne   Cu  primul  tren,  potrivit   —  ziua  trecerii  melc  în  pri­  turilor"  din  .14  mai;   noi  însă,  abonaţii   •  Rus  Iulian  —  Haţeg,  bloc  B 29,  ap.
        era  interzisă  pînă  şi  comu­  pentru  destinaţia  fiecăruia,   zonierat  —  era  prilej   de   din  Brad,  nu  am  primit  acest  exemplar.   41.  Primăria  oraşului  Haţeg  răspunde  re-
        nicarea  cu  camarazi  din  alte   am  părăsit  oraşul.  tristeţe  şi  copleşitoare  adu-   (Tudorache  Florin  —  Brad,  strada  Liber­  clamaţiei  pe  care  aţi   făcut-o  ziarului
        vagoane.                  Necazurile  nu  s-au  sfîr-   ccri-ammtc.  Cu  sentimentul   tăţii,  nr.  44).        nostru.  Cităm:  „Domnul  Rus  Iulian  nu
          Ajunşi  în  propria-ne  ţa­  şit  aici;   ele  au  continuat   datoriei,   am  trudit   de-a                  este  salariatul  nici  unei  unităţi  de  pe  raza
        ră,  am  fost  întîi  izolaţi  în-   oarecare  timp.  Revenit   la   lungul  a  40  de  ani  de  ac­  POŞTA RUBRICII  oraşului  Haţeg,  este  o  persoană  singură
         tr-un lagăr  (Focşani  sau  Bu­  Slatina,  unde  —  după  eva­  tivitate,  impunîndu-mi   să   •  Smeu  Dorin  —  Deva,  b-dul  Dece-
                                                                                                                        şi  nu  se  încadrează  în  prevederile  legale
        zău), fără posibilitatea, vreu­  cuarea  din  fostul  judeţ  Du-   nit;  că  aparţin  unei  gene­  bal,  bloc  N,  ap.  61.  Regretăm  că,  din   pentru  a  beneficia  de  apartament  de  la
        nui  contact  cu  compatrioţii.   rostor  -   părinţii   mei   îşi   raţii  marginalizate,   impu­  cauza  slabei  calităţi,  nu  putem  publica   Primăria  oraşului.  Avem  înregistrate  un
        Eram  împreună  cu   fostul   stabiliseră  domiciliul  în  ’40,   nîndu-mi  să  încetez  a  mai   imaginea  pe  care  ne-aţi  trimis-o  şi  care   număr  mare  de  cereri  din  partea  unor
        comandor  de  aviaţie  Florin   a  trebuit  să  dovedesc  -   cu   spera  că  voi  vorbi  vreoda­  reprezintă  un  pui,  pe  semne  cumpărat,   persoane  cu  situaţii  deosebite,  care  nu
        Sâdoveanu   -   fiul  marelui   acte  —  că  sînt  viu  şi  nu   tă  deschis  despre  un  trecut   „care  nu  vrea  să  renunţe  la  pene  şi  alte   pot  fi  satisfăcute  din  cauză  că  Ia  această
        povestitor  —  căruia-i  veni­  mort,  cum  comunicase  zia­  întunecat  şi  încă  do  neîn­  apendice".        oră  nu  dispunem  de  apartamente  libere".
        seră  soţia  şi  copilul  de  la   rul  Universul.  Părinţii  cre­  ţeles.   •  Domnilor  Ion  Popa,  Ioan  Duţu,  Mir-   •  Titu  Pavel  Sorescu,  Deva.  Nu - dis­
        Bucureşti; întîlnirea n-a  fost   zuseră  comunicatul   şi-mi   Iată  că  ceea  ce,  lungi  de­  cea  Enache,  Ioan  Duma  şi  alţii,  din  Hu­  punem  de  asemenea  date.   Gredern  că
        posibilă,  sentinela  avînd  or­  puseseră,  de  acum,   cîteva   cenii,  a  putut  fi  doar  şoap­  nedoara,  adresaţi-vă  în  problema  cu  a-   este   indicat   să   vă   adresaţi   direct
        din  să  tragă   foc  automat   parastase  tradiţionale.  tă  interioară, ‘îmbracă   azi   şoeiaţia  de  locatari  Primăriei  municipiu­  I.D.M.S.-ului  de  la  care  doriţi  să  vă  pro­
        la  orice  apropiere.     In  10  august  ’46  am  reu­  haina   sfînlă  a  cuvînlului   lui.:                  curaţi- autoturismul.
          Moralul  ne  era  la  '  pă-   şit  să  găsesc  la  Comisaria­  românesc  şi  —  cine  ştie  —
        mînt,  după  zvonul  că  au­  tul  militar  din  Deva   un   poate  negurile  se  vor  îm-,
        torităţile  militare   române   document,  cu  care  să  do­  prăştiq.
        nu   sînt  pregătite   să  ne   vedesc  că  sînt  eu,  cel  ade­                            Cazuri  şi  ...  necazuri
        preia.  Coşmarul  renăştea  şi   vărat,  şi  am  dreptul  la  nu­  NATALI A  VASIU,
        teama  copleşitoare  era  re­  mele  pe  care-1  port.  Au  ur­  după  relatările  domnului  (Urmare  din  pag.  1)  am  primit  nici  un  fel  de   comisia  de   repartizări  şi
        trimiterea  în  lagăr.  mat  tribulaţii  diverse,  pen­  ZAH ARI A  BRUTARU,                       repartiţie,   urmînd   a-mi   am  primit  o  repartiţie  la
          Cînd  ne-am  văzut  cu  cî-  tru  redobmdirea   diplomei  veteran  de  război                    găsi,  singură,  un  loc  de   B.N.  a  României  ■—  su-
                                                                                  nitate  şi  onestitate.  Ge  ne   muncă.  De  atunci  (1982) 'şi  /cursala   Hunedoara-Deva.
                                                                                  facem'  însă  cînd  noi,  „im­  pînă  acum  am  fost  înscri­  Domnii  de  la  bancă   au
                                                           —  Ba  da.  Primăria  judeţut   perfecţii"  ,  ne  izbim   de   să  la  „forţele  de  muncă"   spus  să  mai  aştept  că  nu
                 n Dosarul  Jieţ “                       nisterul  Apelor,  Pădurii   şi   aşa-zisa  perfecţiune ?  Iată   unde,  de  fiecare  dată,  mi   au  locuri  aprobate.   Din
                                                         lui  nostru  a  intervenit  la  Mi­
                                                                                                           se  spunea  să  aştept;  să  am
                                                                                  Un  caz :  Domnişoara  Be-
                                                         Mediului   înconjurător,  prin   dea  Felicia-Claudia, în  vîr-   răbdare.  în  vechiul  regim   1982  tot  aştept  să  fiu  an­
                                                                                                                                    gajată  şi  eu.  Sper  ca  aş­
         (Urmare  din  pag,  1)  te  medii  de  0,804  mc/secun­  Scrisoarea  nr.  43/1562,   din   stă  de  28  de  ani,  domici­  am  fost  în  audienţe,   de   teptarea  mea  să  nu  fie  şi
                                dă,  ceea  ce  ar   reprezenta   16  aprilie  a.e.,  în  care,  ară­  liată  în  Deva,  str.  M. Emi-   undş  am  rămas  cu  promi­
                                                                                                                                    de  data  aceasta
                                doar  vîrfurile  de  debit.  Cum   tând  situaţia  existentă,  face   nescu,  bl.  G 3,  ap.  43  —   siuni.  în  urma  Revoluţiei,   că".  zadarni­
      nate,  în  cadrul  volumului  de   s-a  procedat  în  realitate P   Următoarele  propuneri:  •  sis­  membră  a  asociaţiei  noas­  am  primit  de  la  forţele  de   Fără  comentarii I  i i
       investiţii -avizată   Şi  totuşi,   —  I.S.P.H.  Bucureşti  a  în­  tarea  în  totalitate  a  devierii   tre,  este  absolventă  a  Li­  muncă,  potrivit  Decretului   Aş  dori  să  închei  cu  o   i
       H.G.M.-ul respectiv a fost pro­  tocmit  proiectul  de  aşa  ma­  rîului  Jieţ  în  bazinul  Lotru­  ceului  economic  din  Sebeş,   33/1990,   o  repartiţie   la   precizare  şi  un  apel.   Pot   <
      movat  în  final,  în  mod  abu­  nieră  îneît  se  deviază  debite   lui,  pentru  îmbunătăţirea  a-   promoţia  1982 ! !  S-a  adre­  I.C.S.M.I.  Deva,  magazinul   fi  membri   ai   asociaţiei   I 1
      ziv  şi  nelegal,  pe  baza  unei   mult  mai  mari.  Practic,  în   limentării  cu  apă  a  oraşelor   sat  în  scris  asociaţiei  noas­  noastre  numai  acei  ce  pre­
      „Note  de  conciliere”   înche­  majoritatea  timpului,  partea   Petrila  şi  Petroşani   promo­  tre,  noi  am   cercetat  şi,   „Ulpia",   pentru  serviciul   zintă  infirmităţi  fizice,  NU   ]
                                                                                                           contabilitate.  Nu  am  fost
      iată  la  Consiliul  de  Miniştri   superioară  a  rîului  Jieţ  este   varea  şi  punerea  în  funcţiu­  constatînd  că  situaţia  co­  primită  spunîndu-mi-se  că   şi  morale.  Şi  apelul:  pen­
       în  5  decembrie  1^66  (semna­  deviată  aproape  în  totalitate   ne,  pînă  în  anul  1993,  a   respunde   realităţii,  o  în­  tru  prevenirea   eventuale­
       tă  de  unii  salariaţi,  fără  func­  în  bazinul  Lotru.   Situaţia   nor  investiţii  —  realizarea  u-   credinţăm  spre  publicare   nu  au  locuri.  Dar...  pe  re­  lor  „accidente",  ce  nu  pot
       ţii   deosebite,   din   cadrul   este  agravată  şi  de  faptul  că   nei  acumulări  pe  pîrîul  Taia,   „Cuvîntului  liber”.   Cităm   partiţia  ce  mi  s-a  dat  îna­  fi  excluse,  rugăm  edilii  o-   ]
      C.S.A.,  M.E.E.  şi  şeful   de   nu  au  fost  instalate  aparate   derivaţii  secundare  din  bazi­  din  scrisoare:  „Sufăr   de   poi,  în  colţul  din  dreapta-   raşului  nostru  să  acopere   2
      proiect),  adoptîndu-se  soluţia   de  măsură  şi  control   ale   nul  rîului  Strei  etc.  —  care,   cifoscolioză   dreaptă,   în   sus,  . doamna  (am   spune   cu  chepenguri  „gurile"  de
      devierii  apelor  JieţuTui-ui  a*   debitelor  deviate,  dispozitive   compensînd  deficitul  mare  de   urma  unei  boli  necruţătoa­  noi  „tovarăşa")  de  la  per­  canalizare  de  pe  străzi  şi
      cumularea  „Vidra”.      automate  de   întrerupere  a   apă  He  pe  ramura  de  est  a   re  —  poliomielita —  pe  ca­  sonal  a  scris   (atenţie !) :   trotuare,  în  mod  cu  totul
        -   Şi  totuşi,  lucrările   de   devierii,  nu  s-au  realizat  la­  Jiului,  să  asigure  necesarul   re  am  conţactat-o  la  o  vîr-   „Nu  putem  asigura   pp’st   special  pe  cele  din  zona   t
       construcţie  necesare  devierii   curi  de  compensare,  ceea  ce   de  apă  potabilă  la  nivelul   stă  fragedă  (6  luni  !).  Du­  din  cauza   infirmităţii"! !   magazinului  universal  „Ul-   <
      apelor  Jieţului  în  bazinul  Lo­  dă  posibilitatea  beneficiarului   anului  2025.  pă  absolvirea  liceului   nu  M-am  întors  din  nou  '  la  pia" 1  C 1
      trului  puteau  să  înceapă  nu­  (I.E.  Lotru)  de  a  deturna  apa   —  Aceste  măsuri,  îndeosebi                                                    <
      mai  pe  baza  unei  autorizaţii   după  bunul  său  plac.  Debi­  prima  din  ele,  nu  are  efect                                                     î
      emisă  de  Sfatul  popular  re­  tul  insuficient  şi  deseori  lip­  asupra  funcţionării  la  capa­                                                   J
      gional  Hunedoara.  S-a  emis   sa  aproape  totală  de* apă  fa­  citate  a  hidrocentralei  dc  pe   Revenind  în  staţiunea  Geoagiu-Băi..           I
      o  astfel  de  autorizaţie ?  ce  ca  drcnurilc  dc  captare   Lotru P                                                                                  c (
                               şi  staţia  dc  tratare  existente
          Nu.  Lucrările  s-au  „rea­  pe  Jieţ  —  parte  componentă   —  Aşa  ar  parca,  la  prima   (Urmare  din  pag.  1)  staţiune  balneoclimaterică.   vedere  planul  total  de  în­  I
      lizat  pe  baza  autorizaţiei  e-   a  sistemului  dc   alimentare   vedere,  dar  prin  măsuri  teh-   In  curînd  se  va  deschide   casări  al  întreprinderii  ca­  I {
      misă  de  fostul  Sfat  regional   cu  apă   potabilă  a  oraşelor   nico-organizatorice  şi  dc  gos­  Inspectoratul  judeţean  de   discoteca  şi  videoteca  care   re  se  pare  că  a  scăzut  cu   j
      Argeş,  pentru  toată  investiţia,   Pelrila  şi  Petroşani  —  să  nu   podărire   raţională  a  apelor   cultură  a  rezolvat  proble­  sîntem  siguri  că  vor  atra­  cîteva  milioane   începînd   L
      inclusiv  pentru  lucrările  de   poată  funcţiona  la  parame­  în  bazinul  Lotru,  se   poate   ma  stringentă  cu  -care  se   ge  pn  mare  număr  de  ti­  de  anul  trecut.   Se  mai   t; î
      pe  raza  judeţului  Hunedoa­  trii  proiectaţi.  De  aici  neca­  menţine  centrala  la  parame­  confruntă  orice  aşezărnînt   neri  dornici  să   trăiască   aude  că  însuşi  cinemato­  d
                                                        trii  dc  funcţionare  prevăzuţi,
      ra,  deşi,  sc  înţelege,  nu  avea   zurile   mari  în  alimentarea   în  schimb,  va  fi  mai  multă   . de  cultură,  dotînd  institu­  la...  intensitatea  şi  frumu­  graful  de  aici,  cu  filme  pe   /
      această  competenţă.  Deci,   o   eu  apă  potabilă  a  zonei  de   apă  potabilă  în  Petrila,  Lo­  ţia  cu  o  staţie  de  amplifi­  seţea  aparte’ a  muzicii  pre­  35  mm,  s-ar  desfiinţa  din   P (1
      nouă  ilegalitate.       est  a  Văii  Jiului.    rica,  Petroşani  prin   aportul   care  de  tip  Vermona  de   ferate,  să  vizioneze  filme   toamnă ? !  F I*
        —  După  cum  se  vede,  ile­  —  Şliindu-se  aceste  aspec­  .Hoţului.   200  W,  ceea  ce  reprezintă   interesante.  Sînt  aşteptate,   Credem  că,  la  rîndul  ei,   N
      galităţi  peste  ilegalităţi.  Dar   te,  acum.  după  Revoluţie,  nu   —  Vă  mulţumim.  Vom  cău­  un  lucru  extraordinar.  Un   de  ,  asemenea,   spectacole   Biblioteca  judeţeană   va   <
      să  revenim.  Am  înţeles  că  în   s-a   iniţiat   nimic   pentru   ta  în  continuare  să  cercetăm   alt  semn  al  schimbării  de   ale  colectivelor   artistice   găsi  o  posibilitate  de  în­  ti 0
      proiectul  iniţial  era  prevăzut   curmarea  stărilor  de  lucruri   o  nouă  ufilâ"  a  „Dosarului   optică  a  noului  organism   profesioniste   şi  de  ama­  noire  a  fondului  de  carte
                                                                                                          tori.
                                                                                 judeţean  de  cultură  îl  con­
      să  se  capteze  din  Jieţ  debi­  amintite P     Jieţ”                                                                       al  filialei  sale  din  incinta   G
                                                                                 stituie  afectarea  unor  fon­  Desfăşurîndu-se   intr-un   casei  de . cultură  din  sta­  P
                                                                                 duri  băneşti  pentru  revi­  spaţiu,  comun  cu.  munca   ţiune.  Există  prea  multă   rî
                                                                                                                                                             si
       La  maximum  de  revendicări  minimum  de  realizări?                     zia  şi  schimbarea  instala­  culturală  —  sala  de  spec­  mai  este  căutată  de  citi­  B ti
                                                                                                                                    carte  veche  aici,  care  nu
                                                                                 ţiei  electrice  aflată  intr-un
                                                                                                                               cu
                                                                                                          tacole  —,  activitatea
         (Urmare  din  pag  1)  ralistul;,  înşişi  minerii! de   ţia  obţinută,   vor  fi  mai   stadiu  avansat  de  degra­  filmul, va  cunoaşte  o  situa­  tori.  Gele  72  volume  in­  ii ci
                               la  Ghelari  s-au  convins  eă   mari.  Că  acestea  toate  au   dare.  La  rîndul  său,  prin   ţie  mai  delicată,  în  perioa­  trate' anul  acesta  sînt  real­
      re  pentru  un  cititor   din   trebuie  altfel  tratat  drep­  început  să  fie   înţelese  o   grija  domnului  primar  al   da  care urmează,  după cum   mente  prea  puţine.  Poate   .1-
      Haţeg,  să  zicem,  nu  repre-   tul  ,  (şi   obligaţia)  de  a   demonstrează  faptul  că,  în'   judeţului,   Bogdan  Bujor,   ne-a   mărturisit   domnul   un  transfer  sau  un  schimb   F
     .zintă  mare  lucru,  vom  ob­  munci.  Intrînd  la  timp  pe   două  dintre  sîmbeţele  din   primăria  comunei  Geoagiu   Paul  Cazacu,  apărînd  greu­  de  fond  de  carte  cu  biblio-   (I
      serva  că  scăderea  rezulta­  puţ,  utilizînd  la  capacita­  luna  mai  a.c.,  din  proprie   şi-a  propus   să   sprijine   tăţi  în  realizarea  planului   teca-mamă   (judeţeană)  ar
      telor  are  cauze  ce  pot  dâ   te  vagoneţii  şi  locomotive­  iniţiativă,  minerii   ghelă-   casa  de  cultură  în   pro­  de  încasări.  De  fapt,  greu­  rezolva  cu  adevărat  pro­
      de  gîndit  şi  altor  colective   le  din  subteran,  menţinînd   reni  au  venit  la  şut  în  eîte   bleme  de  bună  gospodă-;   tăţi  au-fost  şi  pînă  acum   blema  fondului  de   carte   fi
      din  ramuri  diferite  de  ac­  cit  mai  multă  vreme  _ în   un  schimb.  Deci,  se  poate.   rire  —  zugrăveli  etc.  —  a  se  vedea  sezoanele   de  la  Geoagiu.  în  ceea  ce   fi
      tivitate.  |n  cele  cinci  zile   funcţiune  maşinile  de  în­  Ar  fi  de  dorit  ca,  prin  ro­  în  astfel  de  condiţii,  con­  extraestivâle  ale  staţiunii   priveşte  activitatea   pro-   ci
                                                                                                                                                             Ce
      de  lucru  din   săptămînă,   cărcat  steril  şi,  nu  în  ul-   taţie,  toate  schimburile  să   ducerea  casei  de  cultură   în  care  „abundenţa"   tu­  priu-zisă,  bibliotecara Emi­  ţii
      fiecare  schimb  are   opt   tynă  instanţă,  vaiorificînd   urmeze  această  pildă.  Pen­  acţionează   pentru  impul­  riştilor  staţiunii  se  află  în   lia  Pera  se  străduieşte  să   ci
      ore,  din  care  şase  ceasuri   posibilitatea  de  a  benefi­  tru  că,  deocamdată  tot  la   sionarea  activităţii   insti­  suferinţă.   Poate  conduce­  iniţieze  suficiente  acţiuni   Vi
                                                                                                                                                             se
      efectiv  in  abataj.  Aceasta   cia  de  cuantumul  unui  şut   modul  teoretic,  toţi  cei  ce   tuţiei,  după  cum  ne-a  măr­  rea  întreprinderii  cinema­  pentru  a  trezi  interesui  vi­  ra
      teoretic,  pentru  că - practic   prestat  în   plus,',atît  cîş-   muncesc  la  Mina  'Ghelari   turisit  domnul  Viorel  Ju­  tografice  judeţene  va  gîndi   zitatorilor  staţiunii.
      se  munceşte  între  patru  şi   tigul  material  al  fiecăruia   sînt  convinşi  că  este  mare   de,  venind  mai  aproape  de   mai  atent  asupra  posibili­  Sezonul  estival   bate  la
      cinci  ore.              în  -parte,  cit  şi  avantajul   nevoie  de  minereu  de  fier   ceea  ce  trebuie  să  însem­  tăţilor  de  încasare  de  la   uşă.  Să-l  aşteptăm  cu  toţii
       Nu  face  nimeni  pe  mo­  general,  respectiv  produc­  pentru  ţară,   _  ne  casa  de  cultură  dintr-o  Geoagiu-Băi,  avîndu-se  în  cum  se  cuvine !
   1   2   3   4