Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_130

CUVfMTUL LIBER
PAG. 2

î Biblioteca — o stare Toate centralele— ^pOM bile
■' ■ ■:
De sus, de la Barajul din, avut o primăvară mai sece­
Departe de noi gîndul de tehnice după care se lu­ cu totul aparte Retezat, coborim pe firul a- toasă, ploile au fo»t ram şi
a foiţe, aici, un simplu joe crează 'l la tă : pei' ţlioidi Mare- Pe undeva cu dbbit mai orie»
de cuvinte şi a distra, în ' 1) Din- „Normele elabo­ parcă ne este milă de el. A — „...nici viiturile de pri­
Ca instituţie, Bibliote­ loace fixe care puteau fi
acesţ fel, pe cineva. Insă rate de institutul central ca Judeţeană alături casate doar după 15 ani. scăzut mult. Ba nu, s-a adu­ măvară nu au venit, de care
considerăm câ toate situa­ de cercetare, proiectare- ti nat în lacuri de acumulare fer alte primăveri ne era
ţiile pe care le îrttHnim pe directivare în construcţii" de ea instituţiile simila­ O parte dintre aceste pentru ca salba centralelor frică. Dar vă asigur pe dum­
teren şi ni se par anorma­ (ediţia a U-a, 1581), după re din judeţ cunosc ac­ cărţi, abşolut necesare, de la Retezat 1 ţi II, Qopo- neavoastră şi prin „Cuvîntul
tualmente ■ stare cu: to­ le x>orh rnenţine străduia-,
le trebuie să le aducem care se întocmesc devize­ tiva, Ostrovu /Mic Ostrovu liber" pe toţi eei «are, con­
în atenţia opiniei publice. le, am transcris denumirea tul aparte, generată, du­ du-ne să găsim o posibi- ’ Mare, Qmeşti I şi II, păeli- sumă energie electrică pro­
pă .. cum ne-a mărturisit Utate de a }e lem, aspect
Rîndurile de faţă au unei singure operaţii t prof. Valena Stoîări, di­ favorizai 'de aefbgarea şa, Toteşti I şi II, pînă la dusă la centralele de pe Rîa
pornit, efectiv, de la un „Împrejmuirea cu elemen­ Haţeg să ne poată aduce în Mare că noi am fost prevă­
bibliotecii, de aprobată de curînd la
rectorul
grup de oameni care s-a te prefabricate din beton . mitncă de epurare o ba­ Decretul 49. casc, zi şi noapte, fără între­ zători, ne-asa acumulat apă
prezentat în audienţă la ‘armat cu stîlpi prefabri­ lastului de demagogie şi rupere, energie electrică, de în lacurile de la fiecare cen­
— Ce se va pune in
redacţia noastră. „Sîntern caţi". Preţul unitar al ma­ incompetenţă pe care il locul cărţilor scoase, a- care duceam atîta lipsă nu trală p, aşa eum spuneam,
de la Secţia de producţie noperei : 21 lei/m.l. constituia 0opera“ clar vîndu-se în cu multă vreme în urmă.' funcţionăm, la sobertare, Ia
industrială şi prestări ser­ / 2). In „Norme de timp nului Ceaiişist. vedere că însoţitorul nostru, domnul parametrii stabiliţi. '
vicii Călan — ne-au rela­ unificate pe economie, fondul bibliotecii a scă- i inginer Mireea Teodor, direc­ — Dacă, totuşi, vnfo viitu-
tat oamenii —-şi am venit pentru lucrări de reparaţii — După ctte ştim, „o- zut foarte mult ? torul I.E. Haţeg, face preci- w de primăvară...
- şă ne lămuriţi de ce nu am :în construcţii" (ediţia din pera genialului din Sepr- — Nădăjduim că fon­ ...o aorim. Noi producem
primit- salariul întreg pe 1977), după care se întoc­ niceşti" era ieftină (ştiu durile băneşti alocate prin — La solicitarea dispecera­ energie electrică pe bază de
luna aprilie a.c. Că de meşte ifprmărea efectivă & americanii Ce ştiu. cirul grija Primăriei Judeţene tului energetic naţional func­ apă. Apa este pentru noi
muncit, noi credem că am lucrărilor, pentru ăceeeşi se interesează prima da­ pentru achiziţia de carte ţionăm 16 pînă la 18 ore zil­ combustibilul de bazai Toa­
- riiuncit, poate mai mult ca operaţie se prevede un tă cit costă un lucru — vor creşte inoepînd chiar nic. Nu avem nici un fol de te centralele noastre sînt dis­
în alte luni". preţ unitar al mânoperei n.nj pentru a putea fi din acest an, creîndu-se abateri, Instalaţiile sînt în ponibile. Ea Secare ape! răs-
Era vorba de muncitorii de 15,06 leL „studiată“ (intenţie ge­ posibilitatea $3 se asigu­ schemă; normală de funcţio­ psndem prezent. Vă asigur
din sectorul de prefabri­ Deci diferenţa între cele neroasă — n.n.) dec ît re cel puţin 2 lei pe cap nare la orice oră din zi fi că din apa Illuioi Mare, ţa­
cate al secţiei respective, ■ două „manopere" este de mai mulţi „memori ai de locuitor. De asemenea, noapte, oamenii sînt la dato­ ra va primi ■ tot mai multă
care au efectuat în luna aproape 6 lei i Desigur, în societăţii'*, deşi dezinte­ fondurile noastre de tar­ rie» putere electrică.
resul pentru aceasta era te vor fi completate prin ■
menţionată mai multe lu­ defavoarea omului care general. — Se ştie, domnule direc­
crări : bandaje de mină, munceşte direct cu unelte­ preluarea biblioteca /os­ tor Mkcea Teodor, că, am OH, t
o platformă pardoseală şl le, pe teren şi realizează — Era ieftină, adevă­ tului cabinet de perfid,
* împrejmuire gard prefa­ opera respectivă. rat, dar... multă, 'Numai din donaţiile prOrâpe de
bricate. Aici, la . această Alt exemplu de opera­ în fondul bibliotecii noas­ ţara noastră din Franţa,
din urmă lucrare, s-au ţie : „Scoaterea manuală, a tre figurau S 307 volume Italia. Facem, în acelaşi Opriţi consumul k alcool I
ivţt neînţelegerile. Prac­ cioatelor". In „normele — un camion întreg a timp jm apel către popu­
tic, beneficiarul a achitat pentru deviz" se prevede fost dat la ţopit —, la laţie, pentru donarea u-
pentru fiecare tronson un preţ de 164 lel/bucată, care se adaugă alte mii nor cărţi, culegeri de (Urmare efu po» 1) » 3. C., de 4â- ani, vechi
(2,5 nai) o stană de 287 lei iar în „normele pentru aflate în instituţii din ju­ probleme de matematică^, suferind de tdcgr, solicită
, du titlu de manoperă, din plata oamenilor" se pre­ deţ. Pe Ungă acestea au fizică etc. lucruri secrete- la garda asistenţă nacâtealâ după
.Care oamenii au primit vede o sumă de 68,16 tei mai fast retrase o serie — Probleme aparte vor di» 21/22 mai la ce a tegbiţii 2Se M rfnd
168 lei/tronson. pentru scoaterea cioatelor de titluri — antologii, al*•_ ridica şi bibliotecile «o-, Spitalul G.fM. Simeria, cantităţi apreciabae de
— ©e reprezintă dife­ de pe 100 m.p. !! bmne, cârja de reportaj, mumie, 1
renţa ? — l-am întrebat pe Sânt tipărituri legale — monografii, culegeri' de. *— Urmărim cu multă ^ am - înregistrat următoa­ <ideooi.
• Ibrutar Şteteţa, de 34-
«fi. Emil .Turca, şeful bi­ cele de mai sus slut scri­ , piese corale, de Ipcrări atenţie revigorarea ap- \ rele victime ale alcoo-iUldt anl, fără em o ţie (î), do»
roului de profil din ca­ se, acolo, negru pe alb — du referiri la diverse do­ Uvităţii acestor instituţii. • « M. EU t» vtrstă Se 50 mielliatt te &tmatla, du­
drul IJiP.IP.S. VHunedoa- însă după părerea noastră menii. Primăria Judeţeană ne-a de ani, solicită «Htosmib- pă ce g-a teţbâtat ^straşni*
. -ra-fitera, . (care poate fi, categoric, — Ce se tntîmpis cu aprobat înfiinţarea ttt dt tare pentru a vwitajsllă a început să «purga cu ca-
— Este o diferenţă foarte subiectivă) aceste cărţile vechii deteriora­ de comune a posturilor criză de histerle dorind să
creată pe , baza nor ­ norme ce se bat cap- in te, Ştim, ®â.tntr*up timp Se bibijbteear cu mrmă se refugieze fu epitaf p«T Vitriwffe at^azlne-
melor în vigoare, Intre ma­ eap ii defavorizează net iiitentiopaţi .să achiziţio­ întreagă pentru care au pentru a scăpa de soţul Jor t ? S-a dtesertillfttat, a
nopera prevăzută în deviz pe oamenii caii muncesc. naţi instalaţia pentru o fost selecţionaţi pomeni = beat rămas la domiciliu. cfizst pe a bucată do stă*
( şi manopera normată pe De aceea, considerăm că legătorie, dar nu s-au prin concurs, au început clă, aceasta ba deschis
abdomenul hfcrind tetesti-
-teren. Deci,-beneficiarul «- serviâîleydfe' nwrmar» âîft- găsit bani pentru acest deja preluarea fondafm • B. îf„ de 23 ■ tmi, IC*
chită manopera prevăzută tr-o întreprindere trebaie lucru. '• de carte. Bnd cu bicicleta după ce i e i sşdiţire să iasă la ex­
JP deviz, care este mai să aibă şi un „rol activ" - — Din. păcate^ nu am Vă dorim să depă­ a consumat alcool a că­ teriori
Cine lş» permite să-l a--
mare. — cum se -spune. in etani reuşit. ' Acum, volumele şişi această perioadă elf-' zut, rezultatei fiind răni­
Pentru a yne lămuri şi unei instanţe -de judecată deteriorate ' siiftem ne­ mat repede \şi cu cit mdă ' rea serk»®ă, hecsesitfnd fe* d^te pir Wik din semenii
noştri e» «teta băutură ?
mai bjne asiipra acestor —, în sensul de a porni de voiţi să te scoatem. Şi mare eficienţă’ pentru- ci­ grtjiri medicale.
ţiornae... anormale (după la realitatea fizică, din te­ sînt foarte mtfâ&.pe li­ titorul care trece' ptagsd - ■
' părerea noastră) am ape­ ren *— singura , obiectivă tru eă tot ce Unea de bibliotecilor.
lat la inginerele Casiana — şî de a crea norme noi. carte era trecut, *n ve
Căndroi şi ■ Magdaîena Ta- bazate pe ■ adevăr si echi­ ehea legislaţie, fa mij MIMUL
şjrrsehi» 'specialiste în ca­ tate. ’
drul aceluiaşi birou. Ce am
putut citi în îndrumarele m am n m sgoiţ*
„ D o » P a l « k i u — X
Spre sfîrşitul lunii tre- permită amenajare» «i»l
cute, la I.upeni s-a con- biblioteci, organizare» «.• {Urmare din ■U ;«a arai prejos, T^ombiua-
stltuit „pom Bolskh (Casa nor acţiuni de club, cub* tul minier Valea Jiului
poîonăj — asociaţie amu- ni* fi ; drdSnlri cu perete In zilele respective , se — suveranul peşte _ tot
HticâC obştească, cu per- rialităţi din Polonia» fle- plăteşte dublu. Dar mi- Ceea ce înseamnă ex­
siinâJitafc juridică, reu-ţ eenziî de i-carte, andini nisterul nosteu pe-a trans­ ploatarea cărbunelui în
nlnd cetăţeni români de eeteCtlvc, cursuri de Rite- mis un ordin prin care judeţ - a mâi complicat
origine poloneză, rnem- t>a peim,S ş.a.- Ia pbm nu avem voie să plătim si el lucrurile, Niei o în,
" fi sti& W prindefe âte profil sad
brii. fauţ^hlor., acestora, c» spor ‘ de 100
precum şl alte persoane Mpeni a>e'fri vedere a decît o rî ‘ pestă zilele mi»a ptmt* ptăti
care doresc sa se afiheze» jutoral.ea p e n e l o r în normale lucrătoare din- acea o zi din lună peste
Avmd .în vedere faptul Ir-o lună. Pentru celelal­ nsat ifMmptat
te ' le dăm 'dăiheailor. 'zi­
le libere în cursul săp-
J w -m i£sgendenţă paţo-,. ţerială modestă, şi .chiar tămînii. — ^ arjt - *tf‘
-a- .'dtefccMderwi .Tăun magazbi
socîaţin dteteşt* să -: *iii‘ artlcăte |»e- ; — Dar, după cîte ne Cu t«R!freUl :%*&-
/ptteea, saiariatuî dv. «a- pire, > :» " reotenha^oB,
sprijinită de. organele, in venite în urma relaţiilor menii var saş plată du­ oredcalizar«8 te asemenea
drept Ri Obţlnereăy unui directe ca parteneri dl* pă oam a hotărît guver­ eertrnrt concentrice uu «
sediu adecvăt, dare4 să ţmd prieteni. nul sau aile libere a- adus pl ou peşte adu»
tunci cînd toată lumea nimic ban. Reuşeşte doar
tneniei. Eroii aceştia — «i «re librih âdfeS sâmbătă sfi încurce lucrurile şi
deopotrivă cu ei' Emanoil fi jiumiaicŞ. ■ cu ctt v* sucoaspa «« stai
şi ţiă^stuiţi abia de li — aşa au fost şi aşa tre­ — Da, dar ministerul devreme ^ fibem» v«tţg|.
S-a» întins nişte rămăşiţe, buie să răiafot îa memo­ ne ititrazice aceasta mo­ .cu d H uu ii
din înfruptărilc abuzive a- ropsiţi, iar unul din cei na acum care sînt idea­ ria noastră pentru botdeau- tivat şi. d$: &&&■■■<&,: jjk-
te unora chemaţi să-şi deSr şapte copii a avut „norp* lurile adevărate ale Revo­ aia ! tind asBtilîâjfflor m # e r
e h i^ inima spre cei loviţi cui" să moară împuşcat în luţiei, valdriif autentice şi Am aflat, cu totul în- de 180 la sută sîmfeetele
de soartă. Nimeni n-a fă­ Decembrie. sensurile Jertfelor ei supre­ tîmplător, pe ia-neeputul .ţie iIM te p
d* te care
cut un gest de compasiune Pentru toV acest calvar, me. Toţi -aceştia n-au vrat lunii maî, tot ceea ce şi duminicile ; luerafe a-'
►rda
la Jalea ce i-a' cuprins pe familia lordache îngădui­ sau sînt incapabili :a: thfe- m-am străduit să relatez, ceştia an tâ^ga mai mult
decît : Britanii,, oee.f ce
cei din familia lordache, toare şi'omehoasă bum nu lt*e că Eihanoit Tordadue cu Iidetitâlfe. despre feeal-
nimeni nu le-a spus nici se poate găsi, nu face ni­ şi sutele de tineri ca tel. îîu soldat lordache Eman oii. iarăşi nU este echitabil, imul, poate, aesemnifica-
în pluş, castul producţiei ilv, pentru că o pl,
măcar o vorbă bună, de mănui nici un proces de şi-au dăruit piepturile Mergînd pe firul vieţii şi
mmgîiere nimănui nu i-a intenţie, nu caută vinovaţi gloanţelor eu adevtefînţe şi morţii acestui tînăr Erau ar creşte. / ’ care riguroasă, pe
ho- de grafie u oamenilor pe
Deci, guvernul •
păsat că această familie şi nu arată cu degetul că­ cereri timbrate către-ceau- hunedorean sînt profund tărît tar 'inihisterui a a- tiîe aelucrătoare va SU-
tînjeşte in van să ajungă şesed, nici cu ştampile Şi afectat şl au pot- să nu fiu
la mormintul fiului erou. tre nimeni. Oamenii aceş­ aprobări de la dictatură, alături de zecile de mii de justat, . recunoâştem;: cu lătwa a astfel d* situa­
Hidoşenia sufletească, ne- tia umili, dar plini de dem­ nici cu dovezi de^rte ave­ cititori şî offineni âe bună argumente logice.. Minis­ ţie. __ Dar jâ'etenţili# fi
i.(păsarea crasă şi. nimicnicia nitate, n-au cerşit pomana re,/ nici cm autobiografii credinţi’ din Judeţul nostru terul Minelor hn, făcea supremaţie ale v ligile»
unor oameni răi şi cîrtitori nimănui şi nici nu se co­ „cutate* despre , taţii şi ale căror suflete sînt ră­ oare. /parte/.din. guvern centralizării nu se- redpc,,
s-au «nit cu birocratismul boară la josnicia şl ticălo­ - 'mşaiŞşîe lor., ISi an tnurit văşite âe mîhnire şl revol- cînd s-a fundamentat a- dto • păcate, doar la ase
extrem şi indiferenţa con­ şia acelora ce tîrguie pen­ aşa cum i-a lăsat Dumne­ ti că povestea adevă ceă .hotăra»:* Bfeiuîm că njen«a: aspecte., Ue » « •
'
(ărată
damnabilă a altora, otră­ tru bani sufletele sfinte zeu, buni sau răi, Sar cu a uîrai ^etfirat iroti că­ artfUznCutele : ertsta* . / .şi tind la rtemeniul conwp-
vind viâţa Unor fiinţe ca­ ale morţilor. nevinovăţia şi seninătatea zut In focul Jtevuîuyei ajbind. $i 'tetă. cum . „bi- ţlei de anaamfelu a arii
re, în faţa oamenilor şi a Tocmai de aceea, este pe chipuri, şi au plecat fc pentru libertatea şî âtetir- nefacerilfi* ocsitraUzării vifc&ţii' verigilre de -b?ză..
Iui Dumnezeu, nu au avut strigător la ceruri că de eternitate cu gîndul curat nitatea tuturor, a fost $6 T&sttîng te viaţa «a- elîminînd aeteftoeiia n-
şi nu au altă vină decît la moar tea lui Einanoil, şi darul dreptăţii, al ade- curmată şi a eşuat Intr-un meiinor. Ga să nu rămî- cestcra.
- aceea că sînt săraci unii au* m înţeles niej pe­ ! vărului, al bunătăţh şi nsed ‘ t r t s ţ ^ - ___ -