Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_135
P. 2

PAG  2                                                                                                                                  CUVÎNTUL Lttit


         ECONOMIA  JUDEŢULUI IN 5 LUNI                                                  Să  ne  întoarcem  faţa                           (Dunăre  A   pag.  I)
                                                                                                                                       repede.  Ginc ? vFraţii  Do-
                                                                                                către  tinereţe                        bra,  cei  mai  avuţi  oameni
                                                                                                                                       din  comună,  carte,  morari
                  Direcţia  Judeţeană de  Statistică  Hunedoara  ne  comunică                                                          fiind,  au  făcut'averi u  în
                                                                                      Am  citit  primul  număr   de   idealuri?  Din  contră.   anii  din  urmă. - Petru  şi
             rezultatele  din  activitatea  economică, -la  principalii  indicatorii   al  „Exploziei  T",   gazeta   Visăm  nu  numai  la  binele   Ştefan  Dobra' im  vor  să
             pe  luna  mai  şi  pe  5  luni  din  1990,  comparativ  cu  programul  şi   tinerilor  din  judeţul   Hu-   individual  ci  şi  la  cel  al   se  caţere  ei  in   fruntea
                                                                                     nedoarâ.  L-am  citit  şi  am   întregii   omeniri.  Fiecare   Băiţei,  d   să-l  punăpe  u-
             realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut:                       înclinat  capul  a  îngăduin­  dintre  noi  trăieşte  pentru   nuj  din  feciorii  lor,   satn
                                                                                     ţă.  „Sînt  tineri,  îmi   zi­  toţi   ceilalţi”  —   declară   pe  Emil  Guga,  ce  a  mai
                                                                                     ceam,   încă  nu  au  expe­  „generaţia  în  blugi*.   De­  fost  in  această funcţie,  dar
                                               In  procente  faţă   In  procente     rienţa  scoaterii  unei   ga­  claraţia  ei  este  o  chemare   n-a  vrut  să  stea,  pâstrîn-
                                                 de  program     faţă  de  realizările   zete”.  Citesc  cel  de  al  doi­  la  înţelegere  strigată   a-   du-şi  postul  de  preşedinte
                                                                     din  1989       lea  număr  al   „Exploziei   proape   cu   deznădejde:   al  cooperaţiei  de  consum.
                                                                                     T ”  contrariat  de   întîrzie-   „Incredeţi-vă  în  noi,  pare
                                             Pe  mai   Pe  5  luni  Pe  mai   Fe‘ 5  luni  rea  cu  care  apare  —  la   a  spune  —  şi  nu  vă  vom
           1.  Producţia  marfă  industrială   99,9     101,8      81,3    74,2      două  luni   după  primul.   dezamăgi I*  Nu.  O  genera­  De  ce  nu
           2.-  Producţia  fizică  la  principalele                                  Contrariat   şi  nu   prea,   ţie  care  gîndeşte  atît  de
             produse  industriale                                                    pentru  că  pe  măsură  ce   matur,  care   simte  astfel,   este  linişte
             — energie  electrică             103,8      99,6      60,0    69,1      mă  adîncesc  în  lectură  in­  nu  poate  fi  acuzată  de  lip­
             —  huilă  netă                    88,9      88,1     50,4     52,3      tuiesc  că  pentru  mina  de   să  de  ideal,  de  responsa­
             —  huilă  pentru  cocs  şi  semicocs  101,6  85^2     52,2    47,8      entuziaşti  care  scot  aceas­  bilitate   faţă  de  propriul   la  Băiţa?
             — fier în  minereu                72,5      94,5     103,6    100,2     tă  gazetă,  o  asemenea  în­  viitor. Să ne întoarcem mai
             —  cocs metalurgic                80,3      95,8     71,2     79.0      treprindere  este  o  adevă­  bine faţa  către  tinereţe.  Ea
             — fontă                           99,0     101,0     84,1     77,3      rate  misiune de  luptă.  Iar   este  zestrea  de  multe  cara­
             —  oţel                          101,7  ,  101*5     79,5     70,3      misiunile  de  luptă  nu  sînt   te  a  patriei  noastre.  Lupta   pentru   putere
             —  laminate                      100,5     101,2     77,9     67,7      uşoare  chiar  dacă  ai   de   Se  mai  desprinde   din   este  tot  mai  aprinsă,  ceea
             —  ciment                        100,0     100,7     82,8     76,3      partea  ta  tinereţea  cu  tot   paginile   celui  de  al  doi­  ce  tulbură  liniştea  comu­
             —  ţesături  mătase              100,6      95,9   ‘  77,8    74,0      entuziasmul  ei.   Misiunea   lea   număr  al  „Exploziei   nei.  In  legătură  cu  ea,  să
             —  bere                          101,9     102,2     94,8     100,0     de  luptă   pe  care  şi-a  a-   T ”  un  apăsător  sentiment   notăm  cîteva  Opinii:
                                                                                                                                                         direc­
                                                                                                                                         Laurean  Lucaei,
             —  carne  total                  206,8     143,4     163,9    122,1     sumat-o  „Explozia  T*   ne   al  zădărniciei   eforturilor   torul  şcolii:  Primarul  ac­
             —  preparate din carne *         152,7     116,9     583,4   466,6      atrage  atenţia  nouă,  celor   în  însăşi  această   îndrăz­
             —  lapte  consum                  94,7      89,5     112,5   118,1      maturi  şi  trecuţi  prin  vîl-   neaţă  încercare  de  a  scoa­  tual  este  de  curînd  numit
             —  unt                           110,0      94,7     122.2    101,9     torile  vieţii,  că  generaţia   te  un  zia r;  zădărnicie  ge­  în  funcţie.  Să-l  lăsăm  să
                                                                                                                                                            ne
                                                                                                                                       muncească  pentru  a
             — brînzeturi                     125,6     126,8     69,8     70,0      eare  a  dat  atîtea dureroase   nerată  de  lipsa  banilor,  a
           3.  Productivitatea  muncii  în  industrie  106,3  106,2  78,6  69,8      jertfe  dt  sînge  în  Revolu­  asistenţei  tehnice,  a‘  cola­  convinge  ce  vrea  şi   ce
           4.  Cheltuieli  la  1000  lei  producţie                                  ţia  din  Decembrie  trăieşte   boratorilor  pentru  a  scoa­  poate.
             marfă  industrială (4  luni)                                            un  acut  sentiment  al  frus­  te  un  ziar  bun,  cu o  perio­  Plutonier   adjutant  A-
             —  tetele                         X        101,2      X       125,6     trării.  „La   început,   to­  dicitate  bine  cunoscută  de   drian  Borş,  şeful  postului
             —  materiale                      X        103,9      X       120,5     tul  a  fost  frumos,  sublim   cititorii  cărora  li  se  adre­  de  poliţie:  Cu  domnul  L
           5.  Desfaceri de mărfuri           108,3     lo8,8     125,7    123,5     chiar.   Revoluţia  tineretu­  sează.  Cine-i  ajute  pe  ti­  Radii  Colaborăm  foarte  bi­
           ‘   — alimentare                   114,1     109,0     129,1   123,9      lui !  Splendid!  Şi  uite  aşa   neri?  Credem  că  în 'p ri­  ne,  aşa  că  avem  încredere
             —  nealimentare                  105,2     108,8     131,2   126,7      cu  vorbe  dulci  şi  figuri  de   mul  rînd  ar  trebui  s-o  fa­  în el.
             —  alimentaţie  publică          105,4     108,2     111,3   116.7      stil,  timpul  a  trecut,   iar   că  mai  mult   Organizaţia   Rămân  Lazăr,   dirigin­
           6.  Investiţii  din  fondurile  statului  94,9  92,1   65,4     55,0      revoluţia  tineretului  a  ră­  Judeţeană  a Tineretului  Li­  tele  poştei:  Leontin   este
           7.  Construcţii montaj              92,0      95,2      65,7    66^       mas  pe  hlrtie  şi  pe  cruci­  ber,' care,  orice  s-ar  spune,   -un'  om - tînăr,  plin  de  idşi,
           8.  Locuinţe  date în folosinţă                                           le celbr căzuţi atunci.  Oare   a  moştenit  o  bază  mate­  cum  am  văzut,  şi  trebuie
           -  din  fondurile  statului         X         93,1     X        45,7      la  vorbe   de  laudă  s-au   rială -bună  de  la  defuncta   ajutat  în  misiunea  de  ma­
           9.  Intrări de produse  animale  ta  •                                    gîndit  cei  care  acum   se   organizaţie  de  tineret,  Cît   re  însemnătate  ce  i-a  fost
             la  fondul  de stat                                            ■        contopesc  cu  ţărîna  stră­  ■priveşte   alimentarea   cu   încredinţată.
             —  carne  viu                    1363       92,6     98,9     78,1      bună ?                   articole  a  ziarului,  ei,  ti­  Iată  doar  cîteva   opinii
             —  lapte  vacă                   100,6      9Sfi  ■  91.1     95,3       Nu,  tinerii  României  nu   nerii,  sînt  cei  mai  în  mă-   —  ar  fi  şi  altele  •—  pe
             — ouă                             90,6     114,0     206,7   134,7      s-au  aniticat,  după  revo­  smră  s-o  facă.  Pentru   că   care  le-am  consemnat  fără
          10.  Efectivele de animale                                                 luţie,  în  hora  nebună a  re­  „Explozia  T ”   trebuie  .să   să  le  comentăm.  Cei - care
                                                                                                                                       hotărăsc  sint r locui toril  co­
             la 31.V  1990                           ÎJ iS .         C-AJ».          vendicărilor.  Au   aşteptat   reflecte  viaţa,   preocupă­
             —  bovine  -           cap.             11926           51048           înţelegere  din  partea  adul­  rile,  aspiraţiile  lor.  munei.
           .  “   porcine             „             104 169           1337           ţilor :   înţelegere   pentru      ION  CJOCtfl
             —-  ovine  ;i            m              20 2?4'         49291           aspiraţiile  lor,   pentru  vi­
             —  păsări             mii  cap.          1 811,0            0.7         surile  lor,  pentru  vremel­
          11.  Produşi  vii  obţinuţi  în  5  luni                                   nicele  şi   inerentele   lor
                         ,           cap.             1345            92&            stîngăcii  Şi  au  mai  aştep­
             ^   pefisei   ‘                /■ ■   .•  62 803         1591           tat  să  li  se  dea creditul  la
                                                      8 448          24 885          care-i  îndreptăţeau  jertfele
                                   mii  cap.          2 692,7           15,4         lor.  N-a  venit  şi  niCi  nu  se
          12.  Proctac#g de lapte                                                    întrevede  timpul  cînd  vor
             obţînwă ta 5 lard                                                       veni  înţelegerea şi  credituL
             —  totaH                Kl              22 563          53 373          „N i  s-a   reproşat  adesea :
                medie               1/cap             1037             421           „Sînteţi   superficiali,  lip­
          13,  Producţia de ouă pe 5  luni                                           siţi  de  idealuri.  Sînteţi  in­
                totală             mii  buc.         36 855            49           capabili  să  luaţi  o  atitudi­
             — medie               buc./cap             96              71           ne,  nu  trăiţi  deeît  pentru
                                                                                     a  vă  simţi  bine.  Incorect
          Cifrele  comunicate   de   fost depăşite,  iar la  încălţă­  Producţia  medie  de  lap­  domnilor!  Bineînţeles,  sîn­
         Întreprinderi  arată  că   In   minte  cu  feţe  din   piele,   te  obţinută  de  la  o  Vacă   tem  exaltaţi  dar  asta  e  ce­
         luna  mai  activitatea   eco­  carne:  tăiată  în  abatoare,   furajată  a  crescut  la  I.A.S.   va  specific  vîrstei  noastre.
         nomică   s-a   îmbunătăţit   preparate  din  carne,  lapte   de  la  180  1  în  ianuarie,   Pentru  noi  nimeni  nu   e
         faţă  de  lunile  precedente.   pentru  Consum,  unt  şi  al­  la  338  1  în  mai,   iar  la   rău,  nimic  nu  e  urît.   Ne
         Producţia   industrială  \  a   tele,  realizările   âu  fost   C.A.P.  de  la  47  1,  la  136  1.   adorăm   semeniL  Pentru
         fost  cu  256  milioane   lei   mai  mari  deeît  cele  ob­  Producţia  totală  de  ouă  la   noi  primăvara  vine  la  fie­
         mai  mare  deeît  media  lu­  ţinute  în  luna  mai   din   I.A.S.  a  fost  de  4.938  mii   care   jumătate  de   oră.   • ®    C . l   Mnar^UL  {  IKIÎK AM VÂR  POtUAl
         nară  obţinută  în 'primele   anul precedent.     bucăţi  în  ianuarie  şi   de   Ne-am- născut pentru  a  vă
         4  luni.  La  un  număr  de   Desfacerile  de   mărfuri   10141  mii  buc.  în   'luna   oferi  cu  -  mîinile  ^întinse
         27  produse  prevederile  au  sînt  în  continuă   creştere.  mai.          BUCURIA.  Sîntem   lipsiţi  Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU   -   ■ /  .  -  :
          Am  privit  înainte   de                                                                                                     cesta  cuprinde  factori  res­
         toate  cele  trei  coşuri  -de                 s-a  pornit.                        tot  mai  scirfîie                         ponsabili  din  toate  dome­
         fum.  Nu-mi  făceam,  nici  o                                                                                                 niile  şi  are  în  atribuţie  in­
         iluzie  (dai*  speram),   pen­                                                                                                clusiv  procurarea   apara­
         tru  că  una  spun  măsură­  nă  —    subliniază   Aurel   Bistriţa,  a  preîncălzitoare-   ‘ sîntem  la . capitolul  măsu­  Deocamdată   doar  reduce-   turii  necesare  unor  măsu­
         torile   (aproximative   şi   Niculescu,  şeful  serviciului   lor  de  aer  de  la  Energo-   rător:!,  sînt. relevante  cele  ;  rea  ei,  pentru  că,   după   rători  pe  care  să  le  facem
         ele),  şi  alta  relevă  o  pri-   reparaţii  .  la  grupuf  3  a   reparaţii   Bucureşti"  pre­ .  făcute,-  în  urma  unui, stu-   cum  ani  văzut,  programul   noi,  permanent.   '
          ‘■’e  d i»  şoseaua  ce  trece   intrat  în  funcţiune   noul   cum  şi  a  unor  furnituri  ,  diu,  de  către  Institutul  de  ,  are  o  bătaie  mai  lungă' şi   Deci,  din  cîte  am  putut
         pe   lingă  ■  Termocentrala   electrofiltru.   Aceasta  în­  din  U.R.S.S.  în  ceea  ce  ne   Meteorologie  şi  Hidrologie   încă  de  pe  acum  se  es­  constata,  .'la  Mintia   sînt
         Mintia.  '  Nu  am  observat   seamnă  că,  în  ansamblu.   priveşte,  ne  putem  apuca   Bucureşti.  Ele - au. în . vede­  timează  prelungirea  lui..  strădanii  pentru   reduce­
         nici  o  schimbare.  Aceleaşi   Termocentrala  Mintia  şi-a   oricînd  de  treabă.  Oricum,   re  gradul  de'  radioactivi-,   —  A m ; fost  recent   în   rea  poluării.   Ele  trebuie
         dire  groase  de  cenuşă  se   redus  poluarea   cu  o  şe-   în  şase   luni  şi.  grupul  2   tate.  Iată  ce  spun   ăces-  •  Polonia,  ne  spune  :  Aurel  însă  mult  intensificate.  In-
         înălţau   cu  semeţie   spre   sime.              va  fi  pus  în  funcţiune  eu ...  tea:  cărbunele  din   Polo-;  Niculescu,  unde  am  văgut  : clusiv  în  privinţa  calităţii
         înălţimi,   iar  de   acolo,   Deci,  în  această  privinţă,                                       •,  nişte  soluţii  bune  pe  care   cărbunelui  care,  deşi   s-a
         Dumnezeu  mai  ştie  unde.   energeticienii   s-au  ţinut                                            vrem   să  le  aplicăm   la   îmbunătăţit,  este   nesatis­
         Siguri  sîntem,  deocamda­  de  cuvînt.  Ce  se  întîmplă   POLUAREA -  PE BANCA ACUZĂRII            grupul  nr.  2.  Ele  sînt  în   făcătoare.   Din   spusele
         tă,  că  o  bună  parte   se   însă  cu  programul  de  mo­                                          fază  de  proiectate  şl  vor   specialiştilor  de,  aici   am
         îndreaptă  spre  Deva.   „Pe   dernizare  a   electrofiltre-                                         conduce  la  creşterea   via­  dedus  faptul  că,  cel  puţin'
         umerii  Devei  —  zilnic  150   lor,  care  prevede  ca,  pînă   noul  electrofiltru.  nia  are  un  grad  de  radio­  bilităţii  electrofiltrului.  O   încă  două  luni,  prin  folo­
         tone  cenuşă”   menţionam   în  anul  1992,  toate  să  fie   Deci,  roata  reducerii  po­  activitate  mai;  scăzut  deeît   altă  delegaţie  de  la  noi  a   sirea  stocurilor  existente,
         în  ziarul  nostru  din   17   înlocuite ?        luării  s-a  pornit,  dar  scîr-   cel  din  Valea  Jiului.   Ra­  fost  în  Austria,  unde   au   cărbunele  va  fi  factorul
         februarie  1990.   Spuneam   —  Este  în  lucru  electro-   ţîie.  Ce  spun  însă  măsu­  dioactivitatea  (radiu)  pro­  fost  abordate  şi  probleme   hotărîtor  ăl  poluării,  după
         tot  atunci  că,  pînă   la   filtrul  de  la  grupul  2,  ne   rătorile  despre  gradul   de   belor  de  cărbune,  cenuşă   ale  reducerii  poluării.  Ori­  care vom vedea...
         sfîrşitul  lunii  martie,  ener-   spune  interlocutorul.  Ter­  poluare  actual ?. La   pul­  şi  sol  este  de  2,7  în  zona   cum,  trebuie  spus  că  acum   Nu  vom  încheia   fără  a
         getieienii  s-au  angajat  să   menul  de  punere  în  func­  beri  sedimentabile,   Aed ia   Mintia,  2,4  la  Deva.  (zona   se  face  mult  mai .  mult.   sublinia  ,  aprecierea   ing.
         înlocuiască   e}eetrofiltrul   ţiune   este  1  septembrie,   pe  luna  martie  a  fost  de   liceelor)  şi  de  2,6  în  niu-   în  trecut  era  de  neconce­  Aurel  Niculescu,   potrivit
         de  îa  grupul  nr.  3,  ceea   dar  nu  îl  putem  respecta.   1,88  g/m2/zi,  iar  în  aprilie   nicipitil   Bucureşti.   Lia   put  oprirea  unui.   cazan   căreia;  „pînă  la  sfîrşitul
         ce  însemna  un  prim  pas   Bine  ar  fi  să-l  terminăm   de  1,60  g/m2/zi.  In  scăde­  plumb,  în  aceleaşi   zone,   pentru  reparaţii  lâ  electro-  .anului  vom  reduce  polua­
        concret   spre   reducerea   pînă  în  noiembrie,   deşi   re,  într-adevăr,  dar  totuşi   ea  este  de  1  şi  0,8,  iar  îh   filtrn.  In  prezent  facem  a -.  rea . la. jumătate”.  Aşa  să  .
         poluării,  adică,  de  Ia  acest   40  la  şute  din  echipament   mare,  dacă  ne  gîndim  că   capitală  de  1,8!  Cu  alte   cest lucru:   ^  fie,  dac  în  ce  ne  priveşte
         grup,  poluarea  să  fie  ega­  este  sosit       media  admisă  este  de  0,5   cuvinte,  stăm  mai   bine   —   Sîntem Jn  curs  de  fi­  avem   rezerve.   Oricum,
         lă cu zero.               —  De ce?               g/m2/zi.  In  privinţa   po­  deeît alţii.        nalizare  a  unui  colectiv  e-   vom  informa  periddic  ci­
          Care  este,  practic,   .si­  —  In  primul  rînd  dato­  luării  cu  gaze,  nu  sînt  pro­  Revenim  asupra  a  ceea   cologic,  completează  Lau­  titorii  cu  ceea  ce  se  face
         tuaţia  acum ?           rită  livrării  cu  întîrziere  a   bleme,  toate  fiind  sub  me­  ce  se  face  la  Mintia  pen-   rean  Mînea,  şeful  serviciu­  sau  nu  lă‘  Mintia.
          —  De  mai  bine  de  o  lu­  furniturii   de  către  I.U.T.  dia  admisă.  Şi  dacă   ţoi  ţi-u   reducerea   poluării.  lui  tehnic-exploatare.   A ­  VALENTIN  NEAGU
   1   2   3   4