Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_136

PAG t CUVINTUL LIBER

Cum „merge* proiteţ» de Hqite?

Este un adevăr lelor ş i fie .(ftţgaiB pus* fia naliză a cauzelor ce gene- aflate în construcţie ?
testabil că s-a hufcnmâtă- valoare, avîod In vedere rează asemenea situaţii. Un
ţit substanţial aprovizio­ că s-au adus serioase co­ fapt este îrtsă cert: cu ate
narea cu lapte, deşi loc recturi în privinţa asigu- scmcnca rezultate nu se Dacă stai de vorbă cu orele cînd consumul este capacitate. Şi trebuie să o
pentru mai bine există, rării nutreţurilor concen­ poate concepe o preocupa­ cineva care .locuieşte în- redus şi distribuită apa spunem, va fi foarte greu
dacă ne gindim şi la ne­ trate. re eît de cît satisfăcătoare tr-unul dintre apartamen­ în reţea cînd consumul de obţinut aceste ampla­
cesitatea diversificării -sor­ La polul opus, potrivit pentru a rentabiliza zoo­ tele din orice localitate a este mare, la Petrfla» l i - samente, fiindcă terenul
timentelor de produse lac­ datelor furnizate de la tehnia, cu toate că preţu­ Văii Jiului şi în mod deo­ vezerti, Iscroni şi Vulcan. este proprietatea unor ce­
tate. împlinirea acestui de­ compartimentul de profil rile acordate pe unitatea sebit, din marile oraşe. Pe­ Cum se desfăşoară lucră­ tăţeni.
ziderat este nemijlocit din cadrul Direcţiei Agri­ de produs s-au majorat troşani, Vulcan sau Lu- rile de construcţie a re­ — Cam aceleaşi greu­
condiţionată de aportul cole Judeţene, se situează substanţial. Semne mari peni, este imposibil să nu zervoarelor de apă pota­ tăţi le tatîmpinăm şi la
crescătorilor de vaci cu numeroase cooperative a- de întrebare în legătură se plîngă de lipsa apei bilă, declanşate de mai Vulcan, unde se constru­
lapte. Cum cooperativele gricote în care animalele cu eficienţa se ridică, de potabile. Neaprobîndu-se multă vreme? ieşte cel mai mare rezer-
agricole din judeţ au o de abia îşi mâi trag su­ asemenea, în cazul tutu­ investiţiile necesare, nu L a Petrila, unde se a- vor'de 5 000 mc ne de­
pondere însemnată în a- fletul, dar de unde. sâ mai ror cooperativelor agricole s-au realizat lucrările pre­ fiă în construcţie un re­ clară dl. Mihail Radu, in-'
provizionare, să vedem ca- de* şi producţie de lap­ unde nivelul producţiei de văzute de mai m ulţi. ani zervor- cu ,o capacitate de gîner şef al Antreprizei
re este sitaâţia producţiei te ? în coada clasamentu­ lapte ce se vinde zilnic în vederea capturii apelor 2 500 mc, -lucrurile stau de Construcţii Petroşani.
în aceste unităţi. lui, cu o producţie incre­ este menţinut sub 5—6 1 de munte şi construirea cel mai bine. Aici, mon­ Beneficiarul trebuie să 3-
Un fapt îmbucurător dibil de mică, se „scaldă" pe cap de vacă. Acum, unor magistrale corespun­ tarea structurii rezervoru­ sigure devierea unui gard
este că la cooperativele a- cooperativele agricole din cînd resursele furajere per­ zătoare, alimentarea cu lui s-a făcut încă din a- din beton, a conductei cu
gricole din Băla ta, Sime- Peştişu Mic, Rîu de Mori, mit o hrănire abundentă a apă potabilă a ibcui»ţe1{te nul trecut, ţar In acest an diametrul de 400 milime­
ria, Geimar şi Aurel Vlai- Ilia, Sălaşu de Sus, Clo- efectivului de vaci cu lap­ este cu totul necorespun­ s-a efectuat, de către o e- tri de la un alt rezervor
cu, cantitatea medie zil­ poţiva, Gurasada şl Nă- te, este momentul să se zătoare, oamenii fiind ne­ chipă specializată a Antre­ existent, precum şi o li­
nică ce se livrează se si­ dăştia de Sus, unităţile voiţi să siringă, cum pot, prizei de Construcţii Pe­ nie electrică. împreună
tuează între 5—8,5 1 lap­ respective neFeuşind încă asigure creşterea produc­ apă în căzi, ligheane sau troşani, post-comprimarea cu primăria şi beneficiarul
te pe cap de vacă furaja­ să salte peste bariera pro­ ţiei acestora la adevăratul găleţi. rezervorului, operaţie du­ s-a stabilit ca după 15 iu­
tă. Cerinţele rentabilizării ducţiei de 1 litru lapte pe potenţial biologie al ani­ Pină la punerea în var pă care se vor intensifica nie să se poată începe eu
activităţii din zootehnie zi şi yacă furajată. Nu malelor. loare a noi surse de apă, lucrările de finisare ex­ forţe sporite această im­
necesită Insă strădanii pen­ ne propunem şă intrăm în cum slut cele de la Voe- terioară, de impermeabiliza- portantă lucrare de îmbu­
tru ca potenţialul anima­ detalii şi să facem o a- NICOtAE TIRCOB vodu şi Polafâşte, s-a der; re interioară, izolaţii Spe­ nătăţire â alimentării eu
cis ca în prima etapă să ciale şi la casa vanelor. apă potabilă şi a lacuito-
se dubleze capacitatea ţa La Livezeni, rezervorul rilor din Vulcan,
aducţiunea de apă potabi­ de 500 mc precum şi re­ Conducerea I.G.C.L. Pe­
Zilnic, numeroşi loeiiluici in lă, de. la Valea de Peşti ţeaua de distribuire a a- tive nu trebuie să uite
troşani, primăriile respec­
pei potabile sînt termina­
la Petroşani, cu o conduc­
clubul sindli aţelor (îurabarza tă de 800 milimetri, pre­ te. Din păcate, beneficia­ că de mult ar fi trebuit
terminate aceste rezervoa­
cum şi dublarea capacită­
rul, I.G.C.L. Petroşani, «u
ţii staţiei de filtrare a a- a predat nici acum, după re l Eliberarea urgentă ■ a
Ca un lucru îmbucură­ re număr de ani de acti­ Miniere Barza va găsi po­ pei la barajul de la Valea multe insistenţe, ampla­ amplasamentelor la Is-
croni şi Vulcan, precum
samentul drumului de ac­
tor, trebuie menţionat că vitate în ţa ţe le său, for­ sibilităţile necesare şi in­ de Peşti. Pentru ameliora­ ces şi nici cel pentru dru­ şi grăbirea luererftor la
rea condiţiilor de alimen­
perioada de după Re­ maţia de dansuri populare, clusiv fonduri băneşti pen­ toate punctele de lucru sînt
voluţia din Decembrie, un grupul voeal-jnstru mental tru meşterea numărului tare eu apă potabilă se - mul de acces spre alt re­ imperios necesare!
zervor din zonă, de la Is-
n »d i- număr de locuitori de muzică uşoară. Au avut de volume în biblioteca mai aplică o soluţie: con­ croni, unde este prevăzut
rezervoare
struirea «nor
din G u r a b a r z a au loc atractive videoteci şi minerilor din localitate. de acumulare a apei în un alt rezervor de aceeaşi $A«N CER8U
trecut pragul clubului sin- videodiscoteci, proiecţii de Conducerea «tubului de­
dic^dw . O dovâdâ că alei filme artistice de patru pune Certuri stăruitoare
activitatea culturală des­ ori pe săptăiBină, jocuri pentru buna gospodărire a
făşurată răspunde prefe­ de club. Cu o activitate instituţiei ale cărei fon-
rinţelor kw spirituale, to­ bună să însene cercul de ^ ridleă la pes­
tul pe fundalul opui ca­ croitorie reuneşte un te 4 milioane lei. Aţfre-
dru ambiental stimulator însemnat număr de fentei seari* ta aeriaşi timp, şi „Am un aparat de ra­ lichidez pe loc. Vă rog -.să-l dau «te capăt, am sţş-
pe care îl oferă instituţia, La rîndtd său, ' doamna o călduroasă chemare în- dio „Sote 5G0", care dm foarte mult interveniţi teptat să vină cel care
atîi în spaţiul propriu-zis Roxalia M art» ho spunea trepriîaderU CîseBiatogra- luna noiembrie I9p| stă şi . dumneavoastră şi, dacă se ba adus, să i-1 restitui,
peairu a-i duce J»
altă
afectat clubului, cît şt in că aproximativ 4ă de eiti- fîee Judeţene pentru ca aşteaptă să fte depanat ia poate, controlaţi tăie apa­
cel al bibliotecii. tori intră zilnic fn bjSHo- angajath Săi să- gospodă­ atelierul reparaţii radă» rate aşteaptă de luni de porte» vmde, poate, există
In toată această peri­ tecă pentru B solicita cărţi rească eu grijă sala «tare din Orăştie. Am trimis «te zile nereparate, deoarece pientee «te schimb necesa­
oadă, după cum ne-a măr­ sau a consulta colecţii de a clubul»! atunci eînd şSnt nenumărate ort un vecin aceşti domni toată ziua re. Dar n-a «nai trecut pe
turisit domnul Ion Cio­ ziare, albume de artă ete. programate spectacole de să vadă daeă-1 reparat şi stau «te poveşti, lucrează la noi. In schimb, a venit
can. directorul clubului, Există şi greutăţi ta pri­ film. Nu ne pante fi in­ lucrătorii de acolo îi tot numai cînd vor. Aşa nu un alt cetăţean, vecin cu
proprietmvrf aparatului, să
aici au continuat repetiţii* menirea fondului de car­ diferentă «ţitudinea unor spun şă vină mîine, şă Vi­ se poate 1“ — şoblluţa în întrebe dacă-i reparat.
scrisoarea trimisă
redac­
le formaţiilor artistice — Ş te. întrucît In acest tri­ spectatori ‘.certaţi cu bu­ nă săptămâna viitoare
un taraf din rindul căruia ’ mestru nu au mai fost a- nul simţ, care distrug mo­ ş.a,m.d. Nu mă duc per­ ţiei, domnul ten Enacfae, I-am explicat situaţia, dar
fac parte interpreţi valo­ loeate fonduri pentru cum­ bilierul. Vor avea nevoie sonal să-l întreb pe dl. din satul Sereca, nr. 37, n-a vrut să ia raţtiaui. In
roşi, între «are taragotiş- părarea de cărţi noi. Ne de el In bună stere şi ge­ Udtlă (şeful de unitate — comuna Beriu. schimb m şeris te ziar.
tţl Pera Bulz, Aurel Stin­ exprimăm convingerea că neraţiile viitoare 1 n.n,), deoarece mă scoate La o scrisoare aşa ve­ Să fim înţeleşi. N-avem
nici un interes să purtăm
gă ş.a., fanfara ou un na­ sindicatul întreprinderii m inei kmm din balamale şl cred că U hementă nu se putea răs­ oamenii pe drumuri, Din
punde declţ în deplină cu­
noştinţă de cauză. Aşa că aceasta muncă îmi «işfig
ÎNŢELEPCIUNEA PARULUI CĂRUNT ne-am deplasat la atelie­ existenţa «ie 27 de ani.
rul de reparaţii radio din Par avem mari greutăţi cu
Donatul Roman La- jat a. livadă frumoasă. Orăştie, ştr. Repuhlicii nr, piesele de schimb.
zăr, dirigintele poştei din O să-mi cumpăr o vacă, 28. Iată ce am aflat. ' — Este clar, neavînd
Răişk. se pregăteşte să voi ţine porci, păsări. în piese de schimb, nu puteţi,
) ittsa la pensie, după 42 plus, îmi rămîne citirea face reparaţii, nu vă cîş-
de am de manea din ca- presei, pasiune de o La atelierul depanâr! tigaţi salariul...
; re M în Sectorul de poş­ viată, . radio Orăştie — Aşa este. Dar avem
ta şî^ telecomunicaţii. Şi-a — Ce sfaturi le-aţi da probleme şi cu cele repa­
început activitatea la a- tinerilor ? rate...
’ Meiul din Brad, iar de — Să pună serios U- — Intr-adevăr, aparatul — Ce M de ţn-ableme ?
32- de ani este diriginte mărul la ‘ catul ţării, şi „Solo 500" este la noi din — Noi Ie reparăm, dar
Ict; Bălţa. N-a. fast mem- să-l ducă mai repede îna­ noiembrie anul trecut — clienţii nu vin să le mai
■ bru de partid şi recu­ inte pe calea attevămlşu,, recunoştea Aurel UdHă, ridice. Iată, avem aici 10
noaşte: că. a: avut neca­ dreptăţii şi demnităţii. şeful unităţii. Mi-a fost aparate la stare de func­
zuri din cauza asta, dar adus aici de o cunoştinţă ţionare, care-şi aşteaptă
şi-a făcut datoria în Astăzi,, cînd România pă­ de a mea (nu de proprie­ {weprietarii cte eîţiva ani.
şi
şeşte; spre civilizaţie
De pildă, acest „Pacific",
mod exemplar şi le-a e- tar), eare m-a rugat să !n-
? vital libertate, a sta de a par­ eere să-l repar. La con- adus de Simion Ctovaei,
te — cum mai fac twtfif
— Deci, vine bineme­ — este o. faptă gravă* . trolul făcut la primire, am ato. Pricazulul nr. 4â, stă
ritata odihnă, O variante proprie la btftwrthro. constatat că are un eîreuit la noi, reparat, din ÎO fe­
— Odihnă şi nu prea. vecină cm laşitatea. (Tr* integrat defect (TBA 570), bruarie IMS.' Sau, ^sete-
Am pământ, am' amena­ BondocR fete* NtCOlAI GHSQtQHtU care trebuie înlocuit. De temii „Vega 3â“, adus de
asemenea, am constatat nu* Nicolae Lupuţ, din blocul
meroase alte defeeţiuni fă­ Viitorul, o i aşteaptă stă-
cute de amatori, mai mult pînul din 9 noiembrie
POU|(A NE in f o r m e a z ă trezit ca a halbă de bere sau mai puţin pricepuţi, im ...
în «aş, trimisă cu toată «are şi-au .jiăgat mina" La ce concluzii am ajuns
Gabriet), obişnuia să-l
Scenă demnă de o sec­ tachineze pe Niţu Teo­ „am abilitatea" da Canto- de- In aparat. I-am spus celui In im n» documentării, por­
nită de kt scriseţarea <x>-
rom Robert, Acesta
venţă dintr-un film de dor, care nu avuta,. arpa- toc agreata........ care l-a adus e i nu avem responden tuiul nostru «Sn
groază, Pe str, Dr. P. menta, dar avea la el părţltttiCaşRumv Trtefe sSrtt CJF.R.. SraA, piesete de schimb necesa­ Beriu f Dacă se deplasa
Grava, in faţa Alimenta­ cuţit, B-a scos şi in faţa au ridiopi a masă să q de pe mante ere en re reparaţiei şl că, ori­ p e r ş o n a l la atelierul
rea Tur. I, într una dfti a numeroşi trecători i-a pere trm i& i'.s ite 'm m cum, costul depanării se - fepmteBi nu prin : inter­
dupâ-amlezile , trecute, aplicat acestuia trei lo­ folosească îmtpa bătaia acum a test btemăm» 'ridteă la. aproape valoa­ puşi, putea afla adevărul
Niţu Teodor, în vîrstă de vituri.. Victima eu vorba, la care s-ar fi angajat şi mat în păşune pentru rea aparatului nou. I-am despre starea radioului
29 ani, cu domiciliul; sta­ bătăuşul cu ett|iit«T. Doc­ alţi comeseni, reuşind vitele unor cetăţeni ti» precizat că nu am cum domniei sale şi nu-şi fă­
bil In Călan, de profesie torii au constatat că e să facă cioburi mat mul­ localitate, răsmmud co să-l repar dar, la insis­ cea nervi în plus. Există
fără, îşi petrecea veacul mult mai periculos, cuţitul. te halbe de bere. Cel se patete da, la tatrebar tenţele «Knsului, am accep­ tatii' o lipsă cronică de
mai mult prin Deva (Un­ BĂTĂUŞI doi Caşîarovi mat au şi re8 din titta «tea aee> tat sâ reţin aparatul, în ptese de adtaimb, proble­
de a mai dat două lovi­ LA DRUMUL MASE alte bătăi la activi termi­ la că locul respectiv nu ‘ perspectiva procurării pie­ mă care, să sperăm, va fi
turi -r la Secţia de mo­ „Bruneţii“ Caşiarev nate & favoarea Iar, pate» fi numit nici parei, selor de schimb necesare. rezolvată în condiţiile tre­
bilă şi la e useătorie de Trafin şi Castarov- Rcfeert două dintre: victime însu- nici păşune. Cu toate demersurile noas­ cerii la economia de pia­
rufe — de unde, se în­ împreună eu tinărul Do­ mînd cîteva zeci de Bacă terenul ea pri­ tre (chiar la fabrica con­ ţă. Există însă şl cetăţeni
ţelege, n-a plecat eu mi­ rin Hărădău stăteau , fe zRe de spitalizare* iar cina ar avea destinaţia structoare), nu am reuşit
din
na goală), s-a întilnit cu o masă, pe terasa bufa- ■ Trofin a comis şi tm grav de parc, eu siguranţlt să ne prsKurăm piese de eare încurcă pe cri «ser­
sfera prestărilor «le
un cunoscut de-al său. tulul dm comună Şoirmtş. accident de circulaţie. că ar fi mai bine iar schimb. vicii, cu obiectele pc care
Şi de această dată, „dis­ La o altă masă eră şi Acum s-au adunat prea grtjît, ar fi plantat ca — S » revenim Ia acest „uită* sâ te mai ridice de
cuţia" eu acesta a dege-\ Morariu Clement, care, multe. Se încheie soco­ flori şi pomi ornamen- aparat. Ce aveţi de gfnd la reparat.
n eraL:„Cunoştmţa“ jM ieu , fără să ştie de ce. Sat telile 1 ... . . tatt, să faceri cu el?
— Vazînd că n-am cum MIRCEA LEPADATU