Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_140
P. 1
L I Ig ^ T E , P E M O C R A Ţ I E , A D E V A R
CUVINTUL LIBER
Preşedintele ales al României,
domnul Ion Iliescu, âpUffţfB ţi ytfţ)nmtrTt
a depus jurămîntul de credinţă
faţă de ţară şi poporul român Interviu CV dommd PETRE iACOŞ, Jrfe Şedinţele
U.1C.M. Hunedoara - Deva
Moment solemn în via personalităţi ale. vieţii po invitat la cuvînt pe pre român, (dealurilor sale 4e
ţa României, a poporului litice şi economice din şedintele Curţii Supreme Wwrtate şl Vă damnate M t ţ corp
român. ţară. de Justiţie, domnul Teo Jur să respect legile ţă preşediBfab ă «o «PVeeţi portant aste MMPt&jfeiMHpa
Parlamentarii celor două Asistă, de asemenea, şefi dor Vasiliu, care a dat ci- rii, să «păr democraţia, ce «araetarjxeaai activitu M wtewnate MW , ŞP
Camere — Adunarea De ai misiunilor diplomatice tire actului de validare a drepturile şi libertăţile te» cpepea^ei fPcşfrifBgă- ?
putaţilor şi Senatul —* acreditaţi în România, mandatului preşedintelui. işad an eald e ale omului, roşti ta eeeaeP| f*ftMriI de canale: cen
s-au reunit miercuri, la ud mare număr de ziarişti Preşedintele Senatului l-a suveranitatea şi integrita e t e u M e » a MteirB til şi tralizat,
J iS * * !prin UCRCOM, şi
ora 11,80, In sala Ateneu români şi corespondenţi ai declarat pe domnul Ion tea teritorială a patriei*. democraţiei Im âeamMa. direct de către coope
lui Român, în cadrul unei presei străine. Ilieseu preşedinte al Româ In continuare, a luat cu- — Aş arăta,' în primul rative, de la furnizori, ta
şedinţe solemne consacra A, fost intonat Imnul de niei şi i-a adresat invita vîntul preşedintele Ion rînd, eă In zilele de 25—27 funcţie de programul şi
te învestirii noului pre stat al României. ţia de a rosti Jurămîntul Iliescu. aprilie a.c. a avut loc, la profilul activităţii fiecăreia.
şedinte al României, ales Sesiunea comună a ce do credinţă faţă de ţară Preşedintele României a Bucureşti, primul Congres Deocamdată, ambele sfat
prin sufragiul de la 20 lor două camere ale Par desemnat, în eadrul şe liber al cooperaţiei meşte greoaie, dar sperăm ca noul
mai. lamentului român a fost şi poporul român. dinţei solemne comune a şugăreşti. Guvern să rezolve aceste
In calitate de invitaţi, In faţa asistenţei, în Adunării Deputaţilor şi — Ce elemente noi a probleme, Şi au doar la do
la şedinţă iau parte mem deschisă de domnul Ale picioare, preşedintele Ion Senatului, pe domnul P l- consfinţii acest organism ? meniul nostru de activitate.
bri ai Guvernului. condu- xandru Bîrlădeanu, pre riieseu a rostit Jurămîntul THh ROMAN, ca prim- 7 D* pri
cători ai partidelor si for şedintele Senatului. de credinţă : ministru al României. — în primul rînd a dez ceperea, hărnicia, de caii
maţiunilor politice, alte Preşedintele Senatului a „J»r credinţă poporului (Rom preş) bătut şi adaptat statutul
cooperaţiei meşteşugăreşti, tatea Tor iu ansamblu de
pind botărîiar activitatea
care prevede existenţa, tft
cadrul, său, a unui singur şi rezultatele şi Iu coopera
sistem pentru întregul per fia meşteşugărească, C«un
CITITORI I sonal, respectiv cel coope var fi asigurate şi pregă
tite cadrele ?
ratist — în spiritul imita
Oficiile ^ poştale, ^ ţii, coeziunii şi cointeresă — Prin statut se preve
rii fiecărui membru al său, de posibilitatea înfiinţării,
factorii poştali, difu» ţ fiind eliminat cel cle-al atît la nivelul cooperative
doilea sistem (sindicalist).- lor, cît şi al uniunilor ju
ii voluntari dm ţ — In ce mod sânt cointe deţene şi UeECOM, a u-
resaţi în activitatea lor nor şcoli de calificare, pro
ţ întreprinderi şi insti-1 oamenii din sistem ? Cum fesionale şi postliceale, chiar
I tuţii continuă să pri-1 este salarizată munca lor ? secuii specializate, în do
— Toţi lucrătorii din sis meniul cooperaţiei meşteşu
| mească ' abonomen- ^ tem, începînd cu preşedin găreşti, în cadrul unor fa
tele Uniunii, sînt partici cultăţi din ţară. Calitatea
la «arul netfru \ panţi cu părţi egale ia pa de proprietari direcţi ai
\ pînâ în pîua de 25 ^ trimoniul cooperativei din întregului patrimoniu al
care fac parte, salariile lor cooperativelor permite a-
\
.
. . .
S iunie a,c.f pentru lu- ţ sînt nelimitate, în funcţie eestora ca angajarea sala
de rezultatele obţinute, iar riaţilor să se facă după o
^ na iulie şi pentru în- ţ beneficiile se repartizează perioadă determinată de
ţ treg trimestrul urma- ţ proporţional oamenilor
plnă la nivelul fiecărei Interviu rcoiitot de
Emoţii în faţa panoului cu listele celor ce susţin examenul de bacalaureat la tor. \
Liceul „Decebot" Deva. Astfel de clipe au trăit toţi absolvenţii bunedowwi iu cla t * secţii.. DUMITRU GHEONEA
sei a Xll-q. Foto DAW Ei EUV1D — Dar rezultatele de
pind de mai mulţi factori, (Continuare in pag o 3 a)
O problemă care s-a încercat a fi lămurită în pro cine au fost cei care au tras prima dată aici, hi că
cesul care se desfăşoară la Timişoara este cea a par minele studenţeşti). • Primind telefoane de In decani,
ticipării studenţilor la demonstraţiile de stradă, la că studenţii înfricoşaţi cer să plece acasă, am dispus
luptele care s-au dat aici între manifestanţi şi for să li se dea drumul. Aşa că în noaptea de duminică.
ţele de represiune. întrebările care s-au pus au fost, 17 decembrie, spre luni, 90 la sută din studenţi au
în esenţă, următoarele: Ce rol au avut studenţii în părăsit căminele. Luni, 18 decembrie, au plecat din
Revoluţia începută la Timişoara Io 16 decembrie cămine ultimii studenţi, rămînînd în oraş doar cei
1989 ? Cînd şi în ce număr au intrat ei în rlndurile localnici.
demonstranţilor ? Cîte victime au fost din rîndul lor La întrebarea pusă de preşedintele completului rk
în perioada 17—22 decembrie ? judecată, „de ce nu s-au implicat studenţii fe eveni
Sînt întrebări la care, vă daţi seama, nimeni, nici mente martorul a emis două ipoteza; • Pastorul
în timpul Revojuţiei, dar nici la această dată nu TSkes na. eră simpatizat de studenţi, datorită unbr
poate şă răspundă exact. Totuşi, unele lucruri au în declaraţii fără acoperire, în Jftgături cu viaţa uni
ceput să se contureze, iar cîţiva djntre martorift care versitară timişoreană, difux*rtc în luna mai, anul tre
au depus în faţa instanţei, în şedinţele de săptămîna cut, la un post de radio din Ungaria. * Modul vio
trecută, au relevat o serie de detalii semnificative. lent în care revoluţionarii s-au manifestat, atunci
Iată cîteva dintre ele, aşa cum au fost precizate In cînd au venit îli complex sau la cămine, i-a speriat
proces de domnul academician loan Anton, fostul pe studenţi, făcîndu-i să fie reţinuţi (? ? !).
rector al Institutului Politehnic Timişoara.
• 16 decembrie. In jurul orei 16,30 — sublinia Studenţii în Revoluţie... Depoziţia martorului Dumitru Alexandru Daba
martorul — am fost chemat la telefon de Vasile Ba- conferenţiar universitar, fost secretar al comitetului
de partid pe centrul universitar, n-a avut mari dife
log, (secretar cu propaganda al fostului comitet jude declarat stare de necesitate. în cămine şi cantine at renţe de apreciere a faptelor, faţă de cea precedentă
ţean de partid). M-a informat despre situaţia din Piaţa mosfera era tensionată, studenţii şi, îndeosebi stu Ea conţinea, în plus, momentul în care o coloană de
Maria, unde un grup de oameni s-a strtns în jurul dentele erau speriaţi. « In jurul orei 16,30 o mare militari au deschis, în noaptea de 17 decembrie, fo
cşsei pastorului Tiikes şi protestează. Presupunlnd că coloană de revoluţionari a venit în complexul stu cul asupra căminultii nr. 7, ca urmare a unor alter
printre ei sînt şi studenţi, a cerut să meargă acolo denţesc' scaadînd: „Studenţi, veniţi cu n£â“, „Români caţii avute cu studenţii de aici. Şi din eeie reiata te
profesori, care să-i oprească să se implice in eveni ttealţi cu noi*, „Jos Ceauşescu". N-au avut aderenţă, de acest martor a reieşit deosebita preocupare a ofi
mente. Am fost informat că nu erau studenţi printre studenţii UU li s-au alăturat. # La ora 18,30 a revenit cialităţilor de a opri o eventuală implicare a studen
manifestanţi. # In jurul orei 19,00 o coloană de de la cămine o nouă coloană de demonstranţi. Erau des ţiior în evenimentele revoluţionare în plină desfăşu
monstranţi a venit la căminele studenţeşti chemJncţ tul de violenţi Strigau „Laşilor, nu sînteţi români )". rare. Se pare că acest lucru le-a reuşit, studenţii
P« cei de aici să li se arătare. Fără succes. a Pe îa Au încercat să intre în cămine, care erau blocate prin chiar dacă au participat la demonstraţiile şi luptek
ora 21,30, a doua coloană de revoluţionari a sosit ia interior. Se pare eă unii au reuşit să pătrundă în- din 16—22 decembrie, au făcut-o în număr mie şi.
cămine. N-au avut audienţă la studenţi şi atunci au tr-un cămin Şi lor li s-au alăturat aproximativ 30 de în mod cert, neorganizat. Abia în 22 decembrie, dimi
devenit violenţi, aruneînd cu pietre şi şticle în clă studenţi. • La ora 19, ara primit telefon că s-a tras neaţa, profesori ş i' studenţi din Centrul Universitar
diri, în .căminul sr. 22. S-a înregistrat un mort şi dpi ră Timişoara au ieşit organizat, cu drapele şi lozinci, ia
■ 17 decembrie. La ora 11,30 am fost sunat la te niţi dintre studenţi. (N.n. — Din păcate, nimeni a-a marea demonstraţie din Piaţa Operei.
lefon de Radu Bălan, eare mi-a cerut să anunţ ca- fost curios. în timpul procesului, nici judecător, nici
drate şi studenţii din complex că în Timişoara s-a p.rftcuror, nici avocat, nici pi.ăcar acuzaţii să întrebe MIRCEA LEPĂDATU
