Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_140
P. 2
PAG. 2 CUVÎNTUL LIB
EFORTURI STĂRUITOARE PENTRU REDRESAREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE
CONDIŢII
Oameni harnici şi buni gospodari, -mi* brigăzi, toţi cu o bogată experienţă- în
ncrii de la Dîlja au pus şi pun mult su producţie, — ne-a spus di. ing. Carol SUPERIOARE
flet în munca' lor din adîncuri .pentru a Schreter, director ăl întreprinderii minie DE MUNCĂ
scoate „aurul negru" la suprafaţă. In acest re Dîlja. Avem însă piare încredere în ti A cum, pc bună drep
an au avut o bună perioadă. cîndrnunca nerii maiştri, 'şefi de ‘brigăzi şi electrome tate se poate afir
le-a fost spornică. Şi se părea că şi la a- canici, unii'dintre ei, absolvenţi dc c-urînd ma că sînt asigurate
ceastă cunoscută ..mină din Valea Jiului, ai unor cursuri, de policalificare sau de condiţii dintre cele m ai.
producţia de cărbune sc va menţine la un ... perfecţionare 'a.-’pregătirii ptbfeSîonale, Oa bune pentru desfăşura
nivel ridicat. Fiindcă un lucru esenţial era meni dornici să facă treâbă bună. rea activităţii în depli
realizat: efectivul de mineri şi linia de în continuare sînt necesare eforturi stă nă securitate a muncii
front activă erau asigurate, pentru; desfă ruitoare pentru asigurarea• prădubţiei :,dev la fiecare loc do muncă.
şurarea normală a activităţii de produc cărbune programate. Consiliul de adminis După cum sublinia sub-
ţie din abataje. Dar, iată, din luna trecută, traţie al minei, conducerile tehnice ale . inginerul Mircca Lazea,
rezultatele h«au mai fost pe măsura posi sectoarelor din subteran şi de la suprafa din compartimentul de
bilităţilor. Desigur, situaţia se datorează ţă sînt preocupată atît pentru asigurarea protecţie a muncii, în
unor cauze. Una dintre-acestea este infil liniei de front active în cărbune, cît şi acest an, an -fost alocate
trarea masivă de apă din zona Sectoare- desfăşurarea normală a procesului > de ex .peste 2,6 milioane lei.,
lor de producţie III şi IV, care a îngreu tragere şi transport al cărbunelui din sub pentru alimentaţia su
nat mult procesul extragerii cărbunelui. terap. Aşa cum bine cunosc conducerea plimentară « minerilor,
Minerii, cadrele tehnico-inginereşti din â- minei .şi sindicatul liber şi independent asigurarea tehnicii»/secu-
ceste două sectoare recunosc că. -efectul -de la mină Dîlja,-aceste deziderate se pot rităţii muncii, aplicării ,
nefast al infiltraţiilor de apă ar fi fost înfăptui numai în condiţiile asigurării u- unor măsuri igienico^
estompat dacă se întreprindeau, din timp, nui climat sănătos de muncă, de ordine., sanitare, pentru echipa
cuvenitele măsuri, spre evacuarea la su-, . şi disciplină. ‘Cadrele tehnico-inginereşti mente de protecţie ’a
prafaţă a apei. îneepînd de la consiliul de administraţie pî- muncii şi altele. Mine
în aceste condiţii, puţul cu schip a sta nj^ la . fOrmaţiile. de lucru, insistă mereu pe rii servesc, înaintea in
ţionat timp de două zile, timp în care nu ■ necesitatea întronării, liber consimţite, a trări i în şut, o masă
s-a seos din subteran o importantă canti •; 'disciplinei, a respectării riguroase a timpu caldă, consistentă, bine
tate de cărbune. Apoi, în cadrul progra- , lui .de lucru, în condiţiile aphcarii conseo- apreciată de către toţi.
mului de evacuare a apelor ce s-au'infil sventea normelor, de protecţie a .muncii Ei- sînt mulţumiţi ■ în ge
trat, s-au întîmpiiiat greutăţi cu procura- • Duijpaeate, se înregistrează încă absenţe neral şi de dotările ce
rea pompelor de evacuare a apelor şi a awmotivate, tendinţa unora de a nu folo- există in ceea ce pri
pieselor de schimb necesare. Piuă "la ur si-deplin tjmpul efectiv de lucru în .aba- : veşte . tehnica securităţii
mă, eforturile depuse s-au concretizat 'in -taj. Consiliul de administraţie, sindicatul muncii.
încheierea cu bune rezultate a lucrărilor fiţicr şi independent, care se preocupă Minerii din Dîlja (şi
de eliminare a infiltraţiilor. , » » •pentru continua îmbunătăţire a condiţii nu numai ei, cai şi cei
—> Din păcăte, la dificultăţile tehnice s-a lor. dş viaţă si de muncă ale minei 1I01 lalţi din Valea Jiului)
adăugat un fenomen normal în esenţa sa, trebuie* să mamfesU exige ita cei ut,i in au însă şi cîteva „of
ieşirea la pensie a unui însemnat număr îndeplinirea sarcinilor, dc serviciu de ca- - uri.. IJpse.se-',uneori din
de mineri,electromecanici, maiştri, şdfi de ’ -,tre fiecare;Salariat.-': 1 v dotare * salopetele - „tip
miner".», care vin în nu
măr -redus şi nici nu
sînti ţie' deplin realizate
COMPETENŢA INSTRUIREA NOILOR ANGAJAŢI — AERUL CURAT: AL ABATAJELOR • din punct de vedere ca
PklN RIDICAREA TEMEINICA, CU TOATA RĂSPUNDEREA Mina Dilja dispune în pre abatajele, pe- toate caile de litativ. Continuă să lip
pregătirii: zent de trei staţii principa acces în subteran. sească tuburile fluores
la şi la Celelalte întreprinderi
PROFESIONALE - Ci din le de aeraj- —, plămjnul viu~ Aer curat înseamnă eon cente de 14, 20 şi 40
In aeestîncepubde an, i bazinul carbonifer al Văii Jiului, şi ■ al minei, Care asigură nece diţii bune de lucru,' însemn-, W şi becurile de 24,
la Mina Dîlja, consiliul de adminis
un însemnat număr de traţie, serviciulNie specialitate, toţi factorii răs- sarul, d e aer curat,"atît de nă climat sănătos,' antre-- 120 si 220, V care ar
mineri, maiştri şl şefi de punzători acordă cea mai mare atenţie însuşirii dorit ”de mineri.' ! Aeraj$; nant de mui^căl Cu 'altş qut putea asigura un ilumi
brigăzi au ieşit la me şi respectării riguroase' a normelor dc protecţie parţial este susţinut,. ’.pruţ>* Viute.vşi ţa/ nat la nivelul cerinţe
coloanele de aeraj ce stră-'
.i_ -.
ritata pensie.- Toţi au a muncii — ne declara dl. Rndolf Gurka, in întreprinde tot ce e nece lor, Se creează încă go
lucrat mulţi ani în sub bat întreaga, mină, de la un sar ca minerii să lucreze luri. în aprovizionarea cu
teran, acumulind o boga giner şef cu probleme de aeraj şi protecţia : capăt la altul. Odată nsi- In condiţii , cît n\£ţi (bune,- uleiuri pentru compre-
tă experienţă ee a gene muncii. Trebuie să precizez că ni se asigură toa ' gurate debitele de aer în sa-şi păstreze "starea dş să soare şi diferite tipuri
cantităţile stabilite, e foar
te condiţiile necesare bunei desfăşurări a întregii
rat competenţă, profe activităţi şi respectării normelor'şi prevederilor te important ca lucrăgjR? nătate, iar cărbunele să f:fr de cabluri electrice, ne
sionalism. Acum au fost legale de protecţie a muncii. Anual se alocă miniere, instalaţiile 'de. ae -scos la suprafaţă în condi cesare asigurării reţele
promovaţi mineri mai ti însemnate sume de bani, avem la dispoziţie raj să fie menţinute In per ţii de deplină'sccnritat' ii lor subterane. ’ .
neri dar care au urmat baza tehnico-materialâ necesară. manenţă într-o bună stare .muncii. -
diferite cursuri de per
fecţionare a pregătirii In cadrul măsurilor ce se întreprind aici de funcţionare. Astfel, zil
nic se întreprind acţiuni de
profesionale. pentru însuşirea temeinică a cunoştinţelor ne curăţare a lucrărilor mi N O I A U TO R IZ Ă R I DE MESERII
In timpul scurs din a- cesare de lucru în subteran, în condiţii de depli niere şi se efectuează de In cadrul întreprinde mentului de protecţie- a
cest an, au absolvit un nă securitate a nwnrii, instruirea noilor anga-, clte ori e necesar lucrări de rii Miniere Dîlja func muncii, -a autorizat: în
curs.de calificare 31 de jaţi se bucură de toată grija şi răspunderea din reprofilare a galeriilor. A- ţionează cu bune rezul acest an peste 100. de
mineri şi acum se află partea conducerii minei şi a serviciului de .semeneă operaţiuni .s-au e- tate Comisia numită de
în plină activitate un protecţie a muncii, care are loc ia Centrul de xecutat la_ o galerie în sec , consiliul " de administra- electricieni pentru .sub
curş de calificare tot în instruire al Minei Dîlja, bind utilât, dotat cu tot teran, 38 de scmnalişti
meseria de miner ce este ce e necesar şi care deserveşte şl alte unităţi torul I de producţie şi a . ţie şi'învestită cu drep de puţ, 24 mecanici de
Suiterâlui{ l/3 'din sectorul
tul de a exâmina şi auto-
frecventat de 50 de miniere. Aici, cei 4 instructori, 'inginerii Seorge II. De fapt, astfel de lu , riza; exercitarea vinei locomotivă pentru subte
cursanţi. Cam în acelaşi Neagoe şi Grigore Cătană, Sufejngiherul Nicolae crări Se ’ăflă îw-execuţie în meserii. Comisia, for- : ran, un însemnat număr
timp a fost deschis şi Racoţi, maiştrii Vasile Niţă Petru Nemireeag, •permanenţă în toate- sec mată .din inginerul şef de mecanici de eompre-
un curs de calificare sînt cadre competente, cu o bună experienţă, soare, electricieni -pentru
pentru muncitori topo- care foţosind un bogat material didactic — dia toarele din subteran. Lunar, * electromecanic, şeful de suprafaţă, sudori pentru
se prestează peste 2 50(1 de
Sector respectiv şi un re
grafi pentru 8 solicitanţi. pozitive, filme, machete etc.» asigură 6 instruire posturi pentru asigurarea prezentant al comparti- subteran etc.
Ir cursul lunii viitoare concretă la obiect, a fiecăriai nou angajat. Mul aerajului necesar ' în- toate-
se preconizează deschi te lecţii practice şi chiar teoretice se desfăşoară
derea a noi cursuri de lam ina—şcoală.
calificare. Este vorbă La angajare, viitorul miner trebuie să parti
despre un curs de 30 e- cipe timp de 10 zile-la o instruire amănunţită,
Jectricieni şi unul de după care Urmează o testare şi, abia după aceea,
30 cursanţi în meseria de intră în subteran, însoţit de cei doi maiştri care
miner. urmăresc îndeaproape modul în care el aplică
Nu s-au scăpat din ve cele însuşite la cursurile de instruire. Ajuns la
dere nici cursurile de sectorul repartizat, noul angajat participă la o
policalificare, .de perfec nouă instruire, ce o facă şeful sectorului în
ţionare a pregătirii pro strînşă legătură cu condiţiile specifice sectoru
fesionale. Astfel, un curs lui respectiv.
de policalificare va fi în următoarele trei luni, o zi pe lUnă, noul
deschis pentru 19 înca angajat participă la instruirea ce are loc la cabi
draţi în diferite meserii netul de protecţia muncii. După aceea, are loc
şi care vor să mai înveţe un examen ce se susţine în faţa unei comisii,
o meserie (de lăcătuş iar după promovarea lui, şeful sectorului dă
sau electrician), iar alţii avizul angajării definitive.
vor urma cursuri de per Cu toate acestea, instruirea continuă în fie
fecţionare a pregătirii care zi, la intrarea în şut. Altfel nici nu se poa
profesionale. te. Un singur pas greşit, sau neglijenţă şi se
poate produce un accident fatal. Mina nu iartă
ignorarea unor reguli stricte de. protecţie a Minerii de la Dîlja locviesc îm pretm ă<U4.Jpniiljile fer în Petroşani,
Pagină realizată de' mrfncii' păcate, cererile pentru noi apartamente se onorează ciifhultă greutate. Cererile de
SABIN CERBU păşesc ’ cu ; mult oferta.. Foto NICOLAE GHEORGHIU
