Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_145
P. 2
PAG Ş.
CUVÎNTUL LIBER
osana după valută T I I B U
' (Urmare din pag. 1) lipsiţi atîta amar de vre f:
me. Numai să-şi facă ei
' Un lucru este cert In a- dolarii... Ce-âr facă oare
ceastă- afacere : se practică „intermediarii*, care doar M
mult comerţ cu puţină mar fac comerţ, dacă producă „CUVÎNTULUI
fă. Credincioşi zicalei „cine torii de bunuri s-ar oeupa
poate oase roade", cei puşi eţ direct şi cu valorifica
pe căpătuială nici nu mai rea acestora ?
lasă produsele eu căutare Ideal ar fî ca toţi Cei
„la export" să alungă prin care muncim pe lei, să-i PROMISIUNI... lui. Dumnealui ne-a confirmat in , POŞTA RUBRICII
magazine. Cu certitudine, putem transforma în do tenţia închiderii hotelului, scop în
pe cei „interesaţi" nu-i prea lari sau altă valută, fără Ţin să vă mulţumesc pentru că care a fost adresată Primăriei Ju • Ecaferina Căceu — Bretea
doare faptul că „schimbul a ne deda la tot felul de aţi dat curs scrisorii mele prin eare deţene Hunedoara—Deva o cerere Mureşanâ, In situaţia în care con-
valutar" este ' inechitabil, mişmaşuri şi mişelii. Cum vă rugam să interveniţi la GJ.G.C.L, scrisă. Motivarea cererii est» dată ducerea unităţii aprobă efectuarea
munca încorporată în pro o asemenea dorinţă nu are DCva pentru a-mi înlătura avaria de atît de faptul Că această activitate Concediului legal de Odihnă, ante
dusele ce le comercializea perspective previzibile, nu la apartamentul în cate locuiesc. im* se încadrează în serviclfie de rior datei pensionării, durata aces
ză peste graniţă nefiind nici ne rămîne altceva mai bun Altfel, într-una din zile s-a pre- gospodărie loeativă, cit şi pentru că, tuia se stabileşte în raport cu ve-
pe departe plătită. Impor de făcut decît să-î mulţu ; zeritat la domiciliul meu un domn prin pensionarea dr. Teodor Caba - chimea totală în muncă, conform
tării este să se ştie că ei, mim lui Dumnezeu de de la GJ.G.C.L., cate m-a întrebat (te, principal pacienţii veniţi la Că- prevederilor Legii nr. 26/1967, Nu
persoane de altfel respec sănătate şi să ne vedem în ce s-a Istlmplat în timpul cutremu lan pentra, tratament prjn acupunc «XM ă temei irigă! pentru fracţiona
tabile şi precoce, cum se tihnă de munca noastră rului şi a apreciat că defecţiunile tura solicitau cazarea aici) hotelul rea edttcediuluîi proporţional cu pe
pretind, au făcuţ o afa cea de toate zilele, cu cre sînt destul de grav» şi, dec», a doua devine nerentabil. Spaţiul (de fapt rioada efectiv lucrată în anul pen
cere grasă în folosul pro dinţa că această supremă : zi va veni o comisie de specialişti un bloc.de locuinţe) poate fi pre- - sionării, Numai în situaţia neefec-'
priu, indiferent dacă alţii valoare este mai presus care va hotărî probabil evacuarea luat eventual de o .altă unitate tuării concediului de odihnă, com
sînt păgubiţi. Cu riscul de orice valută. Dar să apartamentului. Am aşteptat şi mai specializată, te turism, iar persona pensarea în bani a acestuia se va
că simt şicut lipsa unor iui râmînem nici nepăsă aştept încă acea comisie, dar văd că lului i se vă asigura un loc de mun face în raport de drepturile cuve
produse chiar fraţii sau tori faţă de cei ce ne sfi nu mai apare. Cert este că timp că în conformitate ea pregătirea nite pentru perioada efectiv lucrată
părinţii lor, asta nu mai dează cu buzunarul doldo de 20 de ani „proprietarul" nu a (calificarea) fiecăruia. (V. R.), în anuS pensionării. (I. Sî.).
contează. Lor să le iasă ra de valută, gîndind pro efectuat nici un fel de reparaţii la » Măria Bora — Orâştie. Potri
suinele, aceasta-i sensul babil în sinea lor că ne-au blocuri. Deoarece după cutremur de „STIMAŢI GOSPODARI, vit prevederilor le g ii nr. 26/1967,
vieţii tras .pe sfoară, chiar dacă fecţiunile s-au extins, Vă ţpg in concediul legal de odihnă se acor
împinşi parcă de necu .goana acestora după dolari terveniţi încă o dată Ia G.I.G.C.Ii. VA INVIT LA dă în raport de vechimea totală în
ratul, nerezistlnd tentaţiei şi mărci a devenit o ade Vă mulţumesc. (Ioan Giurgiu — O PLIMBARE"
de înavuţire cu orice preţ, vărată obsesie. Deie-le Deva, bl. K 6, ap. 3). li rog, prin dumneavoastră, muncă şi de modalitatea de înceta
re â contractului de muncă, anterior
unii se pretează Să ne ia Domnul g î n d u r i limpezi pe gospodarii oraşului Deva reîncadrării. In situaţia la care Se
de la gurii, să ducă pe şi curate tuturor, ca să le SE VA DESFIINtA HOTELUL să facă o plimbare îhtr-o zi referă petenta, în anul 1990 va pri
pustii, pînă şi puţinele ali vină şi goana după cu ploaie pe strada Depozite mi concediul legal ce i se cuvine în
mente de care am fost muncă I DIN CALAM ? lor pe distanţa cuprinsă între raport de cele de mai sus, la care
Doamna Elisabeta Hărăguş, re- ^Izvorul veseliei" şi pînă la se adaugă zilele de concediu cuve
cepţioneră la Hotelul S.G.C.L. Câ- „Mătase". Trotuarul- şi strada nite pentru perioada lucrată în a-
lan, ne-a lăsat la redacţie o lungă stet numai gropi cu apă şi nul 1989.
^ Un om al locului scrisoare în care ne relatează pro noroi, iar cîtc un „as" al vo
blemele sale de muncă avute cu lanului, de la „înălţime", ne • Constantin Ghiulea — Hune
conducerea secţiei. In esenţă este fâCe pe noi, cei de pe trotuar, doara. Potrivit prevederilor De
(Urmate din pag, 1) în casele oamenilor, : a ce vdrba despre schimbarea locului de cretului nr. 410/1985, cuantumul a-
lor care scot minereu din „tot o apă şi-un pămfnt*. Se locaţiei de stat pentru copil se mo
muncă în 15 noiembrie 1989 din re-
asigură o pîina bună — adîncuri, a celor Care-l pre cepţioneră,. la amintitul hotel, te poate aşa ceva ? Şi pînă cînd? difică în situaţia în care prin pro
nu mai îace faţă cerinţe pară, şi-l trimit ţării. Şi muncitoare necalificată în construc- (în numele a sute de pietoni, movarea în categorii superioare de
lor. Pentru mineri şl pre sînt peste 300 de aparta ţii» acţionarea în judecată a unită semnează.® femeie ce trebuie calificare se depăşeşte plafonul de
paratori, pentru familiile mente la Certej. Mai sînt ţii şl feîâcadrafea, după clştigareâ să facă acest drum de două venituri, in raport de care a fost
lor, pentru toţi locuitorii anumite nereguli în siste procesului, după intervenţii şi tergi ori pe zi). stabilită alocaţia. Persoana în , cau
comunei noastre vrem să mul cooperaţiei şi în cel al versări, a doamnei Hărăguş pe ve ză poate opta îtitre menţinerea drep
asigurăm în fiecare zi^ o prestărilor ae servtdi, în chea funcţie, despre neregulile care MULŢUMIM, I.R.E. DEVA! tului de alocaţie sau categoria de
pline caldă, proaspătă, buna gospodărire a satelor se petrec acum în activitatea Cetăţenii din localitatea Bîrcea calificare dobîndită, (I, M,),
bună. Avem amplasament, noastre, întreţinerea drumu S.G.C.L. Călan şi a personalului ho Mică ţin să-şi manifeste, prin inter • Maria Daradici — Deva, str.
proiect, hlţi igăsim construc rilor, dte şi mai ctte. Dar, telului Mai ales despre perspecti mediul Redacţiei „Cuvîntul liber", Liliacului, bl. 20, ap. 22. CercCtînd
tor. Sînt Aii situaţia să cu vrednicii —- repet —- va, deloc îmbucurătoare, a desfiin deplina lor satisfacţie şi mulţumesc scrisoarea dv., D.J.P.Tc. răspunde :
mă întreb ciţie.etţ construi oameni ai Certejului vom ţării hotelului, Ceea ce pentru dum pe această cale I.R.B5. Deva pentru „In evidenţa noastră, cererea dv.
brutăria ? ’■ face treabă bună... neaei şi alte colege de serviciu în răspunsul la mai multe apeluri prin care aţi* solicitat instalarea
— Vreţi să- mai adăugaţi „.Cu domnul pţimar ioan seamnă pierderea actualului loc de făcute de a se ilumina satul lor, pe unui post telefonic Io domiciliu este
ceva ? • > a:.jţ i . Vinţan nu poţi încheia o muncă. Această măsură doamnei timp de adapte. Acum, imaginea de înregistrată cu nr. 11764/29. 12.1981
*— Multe. GJ.G.C.Le. Deva discuţie după ce am în. cauză 1 se pare o răzbunare la- frumos şi civilizaţie este reală, deşi şi nu a fost rezolvată din lipsă de
trebuit! să'fezolve treburile văzut împreună prepar aţin, adresa propriei sale persoane. din lipsă de materiale în dotare, ni perechi libere în reţea, situaţie
de "la * ventrala termică, mina« cariera» şcoala, uni Cum scrisoarea conţine; acuzaţii s-a. iluminat doar parţial satul. Dar care se menţine şi în prezent... Sînt
treburi amtnate de ani şi tăţi comerciale, poşta etc. şi la adresa conducerii G.I.G.C.L. gestul în sine conteâai! Rugăm pe în. curs de executare lucrări - de
arii nSt? zile. Să le facem — decii ea un gînd bun ; Hunedoara—Deva, motivul nerenta- această cale eonducerea I.R.ET. sa extensie a reţelei telefonice urba
acum, in vară, - nu cînd un primar care fiind fiu baităţli hotelului invocat de aceaâta: primească mulţumirile noastre sin ne. Bipă terminarea acestor lu
cado frtgul pe nOÎ. Pentru al locului oorbeşie* munceş fiind considerat de petentă drept cere. Mulţumim în acelaşi timp e- crări, -se y©r ctea condiţii tehnice
că nu mai este cu putinţă te şi împlineşte toi- mai lipsă de interes, am luat legătura chipei care a efectuat lucrarea sus- iii vederea rezolvării cererilor de
să intrăm în iarnă fără mult doleanţele sătenilor. cu domnul Nicolae Ardelean Mim* amintitâ. (Adişor Ilorvath şi un instalări posturi telefonice în zonă
căldură, ap* caldă fi rece Laolaltă cu ei— teama, directorul generai al grupu- grup de cetăţeni din Bîrcea Mică). şi deci şi a dv.*.
==*==MfieBss-estsses(s^
h i t r ţ p r t n d t r t q d i I n c d l ţ â m f t f t * H i f f f d o o r q
muncă şi sociale îm bunătăţite
. îmbunătăţirea să, dar Încă «tuse ştie aceleaşi interese, lucru con exceptted o singură lună»
ndiţiim jJe muncă şi de nimic despre mărirea nu- firmat de doamna Maria producţia s-a realizat, iar
vt|ţft ale lucrătorilor In- ittăriiiâi de zile «te rion- Stfineulea, ltderg organl- ca productivitate» intte-
*w*i d* lacăîţăain- c«te*Uii de odihnă s<ăici- zaţjei cu cel mal mare prinderea se află acute pe
te *tened©ara-anţ stat de tată de lucrătoarele hu- număr de membri. Am vă m loe front») pe ţar*.
vorba cu mai multe per nedmene. zut împreună .grupurile Şi atunci, de ce în maga
soane. lag. taariă Bbicbiş. Hrintre lucrurile bune Se Social#, unde se făceaţi lu zinele d» specialitate, fn
şefă de secţie, spunea e i numără şi faptul că «cum crări de faianţate, urmtnd loc de încălţăminte, gă
a tţfo s t revizuite unele fabricii nu-i mal este im să Se extindă spaţiile exis sim rafturi goale î Doans-
n#m e pentru ca ele să re- pus sortimentul de fricălţă- tente şi să fie dotate cu «a Octavia Nicorescu spu
reaUtetea» s-a» mo- minte pe «are să-l produ duturî «1 didapuri pentru nea că centrala li oblteă
d % » t tarifele, a» acordă că. ! « schimb, Ja repar halbe. De asemenea, he-a să livreze producţia tfhmr
tofţesîmbeteie libere, spo- tiţia de piele centrala ne spre riL pină te toamnă, bâze dte BtteureşU ri Cea-
riîride toxicitate «1 pentru dmvorizează, ceea . ce în spatele unităţii te vor stanţă care, pentru neîi-
c w w l grele de muncă, este in detrimentul «orii- construi noi spaţii desti vrâri sau înttrriert chiar
îp sriiimb. maistrul Costi- tnentelor pentru copii, care nare vestiarelor şi extinde obiective (ca în cazul Jflp-
. . . . . . ţipam era toarte stet nerentablle“. preciza rii unor sţrilme. Alb fost sei unor materii primei,
„putei* pentru Că nu s-au to& Octavia Nictwescu, şe asiguraţi ea, pe linie âe percep penalizări de mili
retolvat problemele legate fa sectorului tehnic— crea* sindicat, s-a încercat şi oane de iei., Gontorm con CIND VOM MINCA CiUN t I
de şpaţial înghesuit de fie. JSe simte tottud o îm soluţionarea altor proble tractelor, pentru sate luni» Se apropie scadenţa volumnl de constrttcţif 1
lucru, ce poâte genera ac bunătăţire în calitatea ma me ale oamenilor, parţial judeţukti nostru, întreprin tertnentOul iniţial (te te s-a aaBteriateeat «Ma : «0 {
cidente, De asemenea, pen teriilor prime, chiar dacă s-a şl reuşit, Insă, pe mo derea huaedoreaaă are o- nie a.cj pentni temerea
tru că nu s-a întreprins uneori mai iasă de dorit*, ment, transportul lucrăto bligaţia sfi-i livreze doar In funcţiune a otagerte- la «tlA -iar din cel dg | 1
nimic în sensul adaptării adăuga doamna Gahriela rilor pare de nerezolvat 69000 perechi tocăţămine tetfiRţK abia 59 la sto f
tehnice a cărucioarelor de Copil, lucrătoare te ace Unitatea de transport lo Md de tip industrial din -■"'I 1
Uălaa, care a lest decalat
trâpsport, care trebuie ri laşi sector. Tot ald mai cal nu eliberează abona te. Am re^wut bite că e- însă unilateral de către Ritmai de lacra este I 1
dicate, cu încărcătură cu aflăm că in prezent se mente pentru c& no poa Xistă multă bunăvoinţă constractor — T.A.G.&M. foarte Anemic, we păţite |
fiind acum A pt cite 6—8 1 ^
tot, de femei, că se mai lucrează la realizarea unui te asigura maşini, dâr ftu faţă de solicitările judeţu piuă la sflrşitul anu consţructeri «Unic. fn a- I i ]
lucrează în salturi, că U- proiect de ventilaţie şi „ la le pune la dispoziţie au
nele revendicări, CQţh este Izolarea termică In bale, tobuze, pentru că oamenii lui, domnul director Con lui. In privinţa respec semenea condiţii se p }
tării fi acestei dale, pla
ne ţateebarea; este oare |
încadrarea unităţii te altă unde, te finele locuri, iar n-au.„ abonamente. Un cerc stantin Munteanu şi alţi nează multe incertitudini, ___ _ .... _ . . ... _
«tel papn
grupă de muncă, n-au pri na s-au înregistrat şi tem vicios din care nu se poa interlocutori, precizted ci
mit încă un răspuns. In peraturi de 5—6 grade te ieşi ? livrează prîcaltar eoraetţa- DL inginer Gheorgli* anoi viitor te fie asigo- J 1
KiUeam care răsponde de rată puterea ia funcţiu- J
acelaşi atelier, de articole Celsius. Deci, condiţiile, atiţ de
de lux, finisoarea Elena Cum e şi firesc, am vrut muneA cît şi cele sociale, Iul hunedorean încălţămin realizarea obiectivului r*s- te a cnţpereărici eare I 1
tn ■
în
dia pârtea benefi-
pOctlv Aia aâi-Ufi ncriăfl» trebuie să realiseze,
Ştefan, prezentă la discu să aflăm şi părerea sindi au cunoscut o sehsibilâ te, chiar în afara contrae- î
ţie, spunea că acum Bene catului. Ara descoperit că îndsunătâţire. Care este il- teîor. . „ ULf, —> a- 5 cidurb' 230 tone ciu-
ficiază de o jumătate de cele două sindicate acum tuaţia producţiei ? TSaţi |n- a că. pînă acum,-din perei 7 I
oră pentru pauza de ma colaborează bine, avînd terlocatorii au precizat că» yiORiCA SOMAM
