Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_151
P. 1

D E M O C R A Ţ I E ,                              ~ A D E V Â R !



        CU VINTUL LI BER









                                                                                        Anul  II,  nr.  151   VINERI,  6  IULIE  1?90     4  pagini  . 1   leu



                                                                                                                                     Poate  fi  Deva  un   oraş
        Consiliile  de  administraţie  şi  redresarea                                                                               turistic   şi  de  agrement'!
                   activităţii  economice                                                                                           Răspunsul  nu poate fi decît
                                                                                                                                    afirmativ,  luînd  în  seamă
                                                                                                                                    condiţiile  sale  naturale.  Pe
                                                                                                                                    un  teritoriu  relativ  restrîns
           Calea  spre  rentabilitate,                                                                                              se  cumulează  peisaje  de  o
                                                                                                                                                   se  între­
                                                                                                                                    rară  frumuseţe,
                                                                                                                                    prind  variaţii  de  relief,  flo­
                 spre  salarii  mari                                                                                                ră,  şi  faună,  formaţii  geo­
                                                                                                                                    logice  interesante,  care  dau
                                                                                                                                    nuanţe   atrăgătoare  fizio­
                                                                                                                                    nomiei  oraşului,  brodat  şi
                 trece  prin  muncă                                                                                                 el  cu  frumoase  construcţii
                                                                                                                                    actuale,  ridicate  alături, de
                                                                                                                                   monumente şi vestigii, măr­
                                                                                                                                   turii  grăitoare  ale  îndelun­
                                                                                                                                   gatei  istorii  a  acestor-  lo-
        Interviu^  cu  domnul  inginer  VALERIU  ALMAŞAN,
        preşedintele  Consiliului  de  Administraţie,  director general                                                             TURISM  Şl  AGREMENT
           al~Centralei  Minereurilor  Deva
                                                                                                                                         IN  DECORUL
                                                                                                                                        ....DEVEAN
       —   Stimate  domnule  di­  luăm  decizii  asupra  tutu­
     rector,  poate  veţi  spune  că   ror  problemelor.  Avem  cea
     este  cam  devreme  să  vor­  mai  mare-  grijă= să  nu   se
     bim  despre  o  experienţă a-   ivească  vreo  ruptură  între                                                                   I.  Potenţial
     cumulată   in   activitatea   consiliul   de  -administraţie
     Consiliului  de  Administra­  şi  sindicate.   Dimpotrivă,
     ţie  al  Centralei  Minereuri­  întărim,   cimentăm  conlu­                                                                         turistic
      lor  Deva.  Dar  chiar  despre   crarea,  consensul.  De  ce ?                 La  Televiziune...
      acest început  de experienţă   Interesele  sînt  aceleaşi :  să                                   Foto  NICOLAE  GHEORGHIU
      v-atn  ruga  să  ne  vorbiţi.  realizăm  producţie   bună,
       —  întîi  de  toate  ne-am   ca  să  Luăm  salarii  tot  mai                                                                      neglijat
     constituit  în  mod  democra­  bune.   Pe  această   bază,
     tic  ca  organism  de  condu­  Consiliul  de Administraţie   In  atenţia  veteranilor  de  război
     cere.  I.a  nivelul  centralei,   şi  Sindicatele  îşi  argumen­
     consiliul  se  compune   din   tează  propriile  decizii,  îşi                                                                 curi  în  care  s-a  născut  a-
      11  salariaţi,  cadre  cu  func­  armonizează  colaborarea  în                                                                cum  şapte  secole  Deva.-
     ţii  de . răspundere.  D e.  a-   numele acelui  scop  unic de   Articolul  intitulat   „Din   zia  zilelor  festive  şi  a  ma­  gratuite  sau  cu  reducere  de   „Muntele" este  prezent  îa
     semenea,  în  toate  cele  18   a  creşte  producţia,   ren­  partea  Asociaţiei  Naţionale   nifestărilor  cu  caracter  mi­  50  la  suta  pe  căile  ferate ;   decorul  devean  prin   for­
     unităţi  aparţinătoare  cen­  tabilitatea,  implicit,   sala-  a  Veteranilor  de  Război",   litar... :   accesul  la  casele   „dreptul  de  a  călători  gra­  mele  de  relief  colinar  din
     tralei  sînt  constituite  con­  riile  oamenilor  din   toate  apărut  în  ziarul  „Armata   armatei,  popotele  şi   res­  tuit cu  mijloacele  de  trans­  imediata  apropiere,   pre­
     silii  de  administraţie  pro­  unităţile  Centralei.  poporului",  nr.  25/20.06.   taurantele  militare  fie  ba­  port  în  mediul  urban  şi   lungiri  întinse  ale  munţi­
     prii,  aşa  cum  cer  structu­                     1990,  sub  semnătura  dom­  za   legitimaţiei  de   vete­  în  mediul  rural  în  limita   lor  Poiana  Ruscăi.  în  spa­
                                —   Ce  teme,   ce  situaţii  nului  general-locotenent  (r)   ran (...);  prioritate  în  .  a-   judeţelor  de  domiciliu  pen­
     rile  stabilite.  Adică,  mem­  '  anume  vă  frămîntă ?                                                                       ţiul  acestora  sînt  zone  de
     bri  din  conducere,  şefi  de                     Marin  Dragnea,  preşedinte­  cordarea  asistenţei   medi­  tru  veteranii  de  război  şi   agrement  solicitate  ca  Pă­
     compartimente,  lideri  sin­  —  în  primul  rînd  renta­  le  Comitetului   provizoriu   cale  în  policlinicile  şi  spi­  văduvele  acestora";  consi­  durea  Bejan,  Cabana  Că­
     dicali,  jurişti,  specialişti  în   bilizarea,   ca  problemă —   al  asociaţiei,  prezintă  cîte-   talele  militare  faţă  de  ori­  derarea  ca  vechime  în  ser-  prioara,  eonul  vulcanic  al
     anumite ramuri şi domenii.  cheie  în  actuala  situaţie de   . va  din   solicitările  rezol­  ce  alte  categorii  de  persoa­  Cetăţii  şi  altele.  Bineface­
       —   înţelegem că  este vor­  redresare  a  economiei  ro­  vate   ale  veteranilor   de   ne  civile (...).  Prof.  DUMITRU  SUSAN,   rile  „mării*  se  pot  resimţi
     ba  de  largi  organisme ■ de­  mâneşti, inclusiv în  ramura   război,  cum  sînt:   reda­  In  cuprinsul   articolului   Pro şed in taie  Comitetului   prin  ceea  ce  ar  putea  oferi
     mocratice,  in  care  munci­  asigurării  materiilor prime.   rea gradului militar la data   menţionat  se  mai   preci­  Provizoriu  al  Asociaţiei   Mureşul  şi  .Streiul,   dacă,
     torii   sînt  bine  reprezen­  Facem  eforturi  proprii  dar   scoaterii din armată pentru   zează  că  s-a  elaborat  un   Na)ionale  a  Veteranilor   prin pasiune şi interes, s-ar
     taţi  prin  liderii  lor  sindi­  vom  colabora  şi  cu  firme   cei  degradaţi  fără  hotărî-   proiect  de  hotărîre  ce  va  fi   de  Război,  realiza  şi  la  Deva  (ca  la
     cali.                    din  Suedia,  R.F.  Germană,   re  judecătorească  (inclu­  prezentat  noului  guvern,  în   Filiala  Hunedoara  Arad)  locuri  de  plajă  şi
       —  Aşa   cum   spuneţi.   S.U.A.   înainte  de   toate   siv reabilitarea);  înaintarea   care  sînt  prevăzute  drep­       ştranduri.
     Conclucrarea  strînsă,  per­  pentru   a  asigura  utilaje  onorifică la gradul următor   turi  cu  privire  la  călătorii  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  Dar  condiţiile   naturale
     manentă cu muncitorii, prin   . miniere  de-  mare   perfor-  a  tuturor  veteranilor   de                                     nu  sînt  singurele  premise
     liderii  sindicali,  este  o  rea­                război; acordarea dreptului                                                  pentru  posibila  definire  a
     litate   în  toate  unităţile     GH.  I.  NEGREA  de  port  uniformă  militară,                                               unui  centru   turistic  cum
     centralei  noastre.  împreu­                      prin  ordinul  ministrului  a-                                               am  dori  sâ  fie  Deva.  A-
     nă   dezbatem,   analizăm,  (Continuare  în  pag.  a  3-a).  părării  naţionale,  cu  oca­                                     dăugăm aici şi zestrea' sa  de
                                                                                                                                    monumente  istorice,  de  ar­
     rfVWVUWUWWWVVWVWVVVWVVWVVVVVVVVWVVVWVtWWVVWrtVVWVtfVWW'UWVWWŞi                                                                 hitectură   şi  ale  naturii:
                                                                                                                                    complexul  Magna  Curia  ce
      Cîmpui -cartea  de  viaţi  a  ayonomului                                                                                      adăposteşte  Muzeul  Jude­
                                                                                                                                    ţean,  ■  C e t a t e a , '  Pădu­
                                                                                                                                    rea   B e j a n ,    zona   Ca­
                                                                                                                                    banei   „Căprioara",   Dea­
       Incontestabil,  probitatea   şi  de  asigurare  a  furajelor   ducţiei  de  nutreţuri  cu  e-                                lul  Paiului  şi  Pietroasa
     profesională a oricărui gos­  (jentru  perioada  de  iernare   fectivul de animale — n.n.),                                    care  oferă  iubitorilor   de
     podar, mai  ales a specialis­  a  animalelor  îmbracă  un   de  asigurarea  nutreţurilor                                      natură momente de reereere
     tului  din  agricultură  este   aspect  cel  puţin  ciudat.  Să   pentru perioada de iarnă (I).                               şi reconfortaxe cît şi interes
     dată   dc  starea  actuală  a   ne  explicăm.  Posibilităţile   Nu  mai  insistăm  asupra                                      pentru  vizitare  şi  cunoaş­
     cîmpului.  Cum arată o ase­  de furajare a animalelor pe   faptului   că  s-a  exagerat                                        tere.   Sînt  şi  alte  locuri
     menea  „carte de  vizită"  în   timpul  verii  au  fost  reduse  mult, amplificîndu-se  sub­                                   propice  agrementului,  dar
     cazul  Băciei ?  Dacă  privim                     stanţial   la  documentarea                                                  ca  şi  cele  nominalizate  au
     numai  culturile  de  la  şo­                     anterioară,  numărul  ovine­                                                fost  neglijate.  Se  impun
     sea,  ne  putem  înşela,  for-                    lor străine  ce  păşunează  în                                              peste  tot  acţiuni  de  refa-
     mîndu-ne  o  imagine  falsă.   OGLINZI  STRÎMBE   comună.                                                                        Praf.  CORNEL  STOICA
     Să  fie  oare   vorba  iarăşi                       Să  revenim  însă  la  une­
     de  aşa-zisa  „politică  a  şo­  LA  C.A.P.  BĂCIA  le  probleme  de  fond  din                                                (Continuare  în  pag.  a  3-a}
     selei" ?                                          activitatea   cooperativei,
      Ascultîndu-l  pe  inginerul                      care  nu  pot  să  fie  separate
     şef  al  Cooperativei  Agri­                      sub  nici  o  formă  de  acti­
     cole  din  Băcia,  dl.  Dragoş   cu  bună  ştiinţă,   o  parte   vitatea concretă a specialis­
     Visirin,   poţi  rămîne   cu   din  suprafaţa   de  păşune   tului.  Vjzitînd  cîmpui  cu   Un  sîmbure  de  piersică,  un  mofiv
     impresia  că  aici  totul  este   fiind  cultivată  cu  orz,  ier-,   specialişti  în  materie   de
     în  regulă,   unele  greutăţi,   buri  sau  chiar  „împrumu­  la  Direcţia  Agricolă  Jude­
     cum relatam într-un articol   tată"  altor  beneficiari.  Nu­  ţeană,  nu  mică  ne-a  fost    de  cumplită  nelinişte
     publicat zilele trecute,, fiind   meroase semne de întrebare   mirarea  eind  am  găsit  cul­
     doar  In  zootehnie,  în  spe­  se  ridică  şi  în  legătură  cu   tura  de porumb,  situată  In   O jună  dată în pîrg precum o piersică   primit  cineva  în  cap!  O fi  strada  un
     cial legate  de  lipsa păşunii.   cultura  de  borceag,  reali­  mai  multe  parcele,   dacă   (varianta  economie  de  piaţă)  a  cules   coş  de gunoi ?  Parcă da ,parcă nu... Ce
     Adîncind "documentarea,  ni   zată   în  „cooperare"   cu   mai  poate  u   numită   aşa   pulpa aromată a fructului (se vînd pier­  ne  facem ?  Păstrînd  minut  de   minut
     s-au  relevat  şi  alte  aspec­  complexul  de  îngrăşare  a   (culmea,  destinată  chiar  ca   sici  şi în  magazinele de  stat) lăsind  ve­  curăţenia  in  jurul  nostru  îi  vom  obliga
     te  greu  de  explicat.   Dar,   mieilor Simeria.  Intuind  că   lot  de  hibridare !),  unde  nu   derii o dantură ce ar condamna  la fali­  pe  semenii  noştri  să  facă  la  fe l!
     să  dăm  cuvîntul,  pâstrîn-   baza  furajeră  este  îţi  peri­  s-a  aplicat  nici  o  praşilă   ment  o  Întreagă  policlinică  stomatolo­  Ce  ne-am  face,  .stimaţi  concetăţeni,
     du-ne  în  perimetrul  obiec­                     sau  ierbicidare,   plantele,  gică,  după  care,  cu  o  mişcare  largă  a   dacă  i-ar  da  cuiva  prin  cap  să  intre în
                              col, şeful  fermei- zootehnice
     tivitătii,  faptelor  întîlnite   condiţionează  rămînerea  în                mlinii  a  trimis  —  în  timp  ce  ieşea  pe   greva  foamei  pentru  a  protesta  împo­
     la  faţa  locului.       funcţie   (deşi  trebuia  să    NICOLAE  TIRCOB      uşa  unui  magazin  de  pîine  —  sîmburc-   triva  necurăţeniei  străzilor ?
      De  la  primărie  aflăm  că   aibe  altă  poziţie,  să  reven-’              le  în  stradă...  Bogdaproste  că  nu  l-a         Drv CORNEL  STOICA
     invocarea  lipsei  de  păşune  dice  la  timp  corelarea  pro­  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4