Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_151
P. 2
CUVfNTULLttEI
Sonetul iubirii
Iubirea nu-i pomană s-o cerşeşti
precum calicivla nn colţ de stradă.
Cind ceilalţi ochi nu vor să te mai vadă
degeaba-ţi muţi trăirea In poveşti1
Iubirea nu-i nici bunul ce se pradă,
nici pofta de-a avea tot ce doreşti;
în tine-o naşti, In tine-apoi o creşti
şi-aştepţi să vină clipa cind dă roadă.
Iubirea e Golgota către care
MEMORIA CULTURII. tiiul meu Contact cu ci te-ndrepţi mereu şi-mbătrîneşti ureînd
Spuneam că personalita vilizaţia occidentală şi să şi crucea tot mai grea ţi*e în spinare
tea unui oraş rezidă, poa PRINTRE PRIETENI (VI) sugerez, poate, unele re iar drumul ei nu-i mai sfirşeşti nicicînd.
te, în primul rină, în res pere care mi se par, dem
pectul faţă de propriile seducătorul „La Petite ca însăşi un monument ne de urmai în drumul ; De-s prins că mint — iertaţi-mi anecdota!
tradiţii. Ceea ce, la urma France“ . sînt prin ele de artă. Dar Catedrala ? nostru spre această civi~ : luaţi-mi dorul şi urcaţi Golgota...
urmelor, înseamnă respect însele adevărate muzee.în Gigantică, ăominînd ora lizaţie. Nu voi mai spune, \
pentru cultură. Sub acest aer liber, în care pulsea şul prin săgeata ei de 142 aşadar, decît că, în spa- ţ NECULAI CHIRICA
aspect, Strasbourgul e un ză viaţa intensă a civilir de metri, începută in se ţiul vast şi auster al a-, i
oraş literalmente impreg zaţiei contemporane, fără colul X III, Catedrâla No celei Catedrale, unde le {
nat de cultură. Aflat de ă impieta prin nirnic a- tre Dame este o fantasti tot pasul înttlneam o nouă :
două mii de ani la răs supra memoriei culturii. că, indescriptibilă dante capodoperă învăluită în ţ Patria necenzuratâ
crucea unor drumuri pe Totul se dovedeşte a fi lărie de piatră, înnobilată lumina stranie filtrată de i
care ■ au circulat oştiri, gîndit in perspectiva tu de istorice vitralii, dintre vitralii, mi-a încolţit gin- Ce mult te-am iubit,
mărfuri, opere de artă şi turor consecinţelor şi co care rozeta de deasupra dul revelator că abisul fără să aştept vreo răsplată,
idei, permeabil la cele nexiunilor posibile şi în partidului central este cea terorii, al genocidului, al cu torţa evlaviei în piept,
mai diverse influenţe, el strînsă relaţie cu impera mai' măre din Europa. Ca corupţiei şi cd nimicirii ■■ naiv şi cinstit, te-am iubit, patrie !
a ştiut să le cultive prin tivele funcţionalităţii. To să te familiarizezi cit- de valorilor l-au cunoscut i Sărac am fost eu totdeauna
doar acele popoare ale ?
armonioasă asimilare, fn- tul e conceput parcă pen cit cu superbele-i detalii, căror stăpinifi au avut la în acele cuvinte prea mari
făţişîndu-se azi ca o in- tru a-ţi bucura privirea ca s-o cutreieri metodic, care tapetează abisul;
confundabilă şi fermecă şi sufletul, pentru a-ţi sa de la subsoluri piuă la un moment dat nefericita n-o să-mi dezmint tocmai acum rădăcina.
toare sinteză a culturii eu tisface orice nevoie, în turle, minunea aceasta îţi idee de a încerca despăr De foarte departe, te aud foşnind in mine
ropene. Păstrate, cultiva sţîrşit, pentru a te simţi cere cel puţin trei zile. ţirea de Dumnezeu. Ce ca un gorun cu frunzele-n cer,
te, inteligent modernizate, om liber, deplin şi demn, Noi am avut o oră. A lelalte, cele care eu avut ■ de foarte adine, te simt în carnea mea
o veche moară, o insonda om cu un trecut şi un o descrie deci, după ce înţelepciunea de a se păs ca o rază anticipînd Strigătul».
bilă pivniţă pentru vinuri viitor, într-o lume ce stă abUi am reuşit s-q între tra mereu sub veghea ; Tu, maica mea, fii liniştită!
alsaciene, o venerabilă sub veghea lui Dumnezeu. zăresc, mi se pare o cu Lui, deşi n-au fost scuti Nu sînt eu cel ce, precum grămăticii, -
gheţărie sau o seculară Căci vederea Catedralei, tezanţă pe care nu mi-o te nici ele de urgii, eu să _tnă semnez în colbul
fabrică de bere apar azi aflată exact in mijlo pot asuma. Aş putea, bine avut parte de o evoluţie stîrnit de faraonice sandale,
aureolate de atributele u- cul oraşului, tocmai a- înţeles, să scriu despre ascendentă, constant crea ori, precum papagalii poligloţi, să mă
nor veritabile monumen ceasta veghe a lui Dumne ea copiind date din ghi toare, fără devastatoare înfig la caşcavalul gloriei de-o seară...
te culturale. La tot pa zeu ţi-o sugerează, tn pri dări şi pliante ISMnd pe prăbuşiri. Nu sînt 11» mis Tu, tatăl meu, reparatorule
tic şi aceasta nu e o re
sul, încastrate în zidurile mul tind, Piaţa Catedra deasupra şi impresia că de ornice străvechi învaţă-mă,
caselor pot fi citite plăci lei, cu farmacia „La sînt un erudit. Dar asta. flecţie mistică, ci o con- ■ na să repar eu Timpul,
statare de bun simţ, care
comemorative : aici s-a Cerb“ — cea mai veche ar însemna să trişez. Nu s-a născut firesc,, intr-un ci să renasc presus de vremuire.
născut, sau a creat, sau, a din Franţa (1268), activă urmăresc în aceste însem loc binecuvîntat, apărat Oh, voi, părinţii mei strămoşi,
murit un savant, un şi «zi — cu Casa Kam- nări decît să dau expre patria mea necenzurată!
artist, un ostaş,, un om merzell, din sec. XV, şi sie citorva dintre impre de o extraordinară memo
rie a culturii.
politic. Străzi, pieţe sau cu Casa „L’Oevre Notre siile primare şi pure pe IOAN EVU
întregi cartiere, cUm este Dame“, din sec. XIV, este care m i le-a suscitat în- RADU CiQBANU
Sa ne reîntoarcem mereu Ia tezaurul
nostru folcloric
Cred că acum, pentru cei rea pe fiecare, a şa cum se timpurilor specifice Văii Mu puse în valoare, conservate
care şi-au dedicat activita procedează acum în qtîtea reşului, pădurenilor, Ţârii Ha acum, în condiţii de dqslină
tea domeniului delicat -şi ţări, cîndva cu o creaţie ţegului, momîrlanilor, Ţării libertate. Avem nevoie de ele
înălţător al culturii, un lucru populară bogată. Moţilor. Amintim, deopotrivă, ca de aer, de lumină. Şi vor
esenţial îl constituie cunoaş Judeţul nostru reuneşte fastuoasele datini de nuntă, avea nevoie generaţiile vii
terea temeinică şi punerea puternice vetre folclorice de cele legate de naşterea o - toare. Să fim mîndri şi feri
în valoare a bogatului tezaur o bogăţie inestimabilă aţii mului, de înmormîntare, obi ciţi că putem cînta o doină,
al folclorului nostru, E ne în domeniul creaţiei literare, ceiurile copiilor. Cine nu că putem juca un joc din
cesar să ne aşezăm cti faţa muzicale, dar mai ales core trăieşte cu frenezie şi mîn- satul în care ne-am născut I
spre creaţia ce ne-a definit grafice, obiceiuri şi datini drie conţinutul ideatic al Cei care au evoluat dincolo
specificul spiritualităţii, spre întinse pe întreaga durată a •cîntecelor, .ritualul desfăşu de graniţele patriei au con
tradiţiile şi dăftniîe ce sînt anului calendaristic. Pentru rării dansurilor - Brîgl, Ar statat cu ochii lor că sîntem
încă palpabile în viaţa satu că recent s-a desfăşurat în deleană, Spic de grîu, De remarcabili şi apreciaţi prin
lui. Cercetîndu-le şi stimu- zona Brad una dintre mani doiul pădurenilor, Ţarina specificitatea spiritualităţii
lîndu-le în desfăşurarea lor, festările , de tradiţie, vom a- moţească, Invîrfita, Hafega- noastre. In alte domenii, alţii
vom avea un atu în plus mînfi de bogatul ciclu de na de la Romos, Geoagiu, au poate mai mult!
pentru a le păstra şi trans creaţii titerar-muzicale cu De aceea, să ne reîntoar
mite generaţiilor viitoare, noscute sub numele de „cîn- Mărtineşti, Dînc, Lina de la cem mereu la tezaurul nos
fără a fi obligaţi ca peste tecele lancului', eroul Ţării Sîntandrei, Brîul momîrlănesc tru folcloric, cu dragoste şi
ani, odată pierdute, să încer ZaranduluL Revelatoare sînt, ş.a. e greu să-şi dea seama ataşament, cu pricepere şi
căm să le recreăm, la ni în acelaşi timp, nedeile ce se de întreaga-- lor încărcătură devotament pentru a-f prote-
vel de muzeu sau pe o arie desfăşoară - în această pe emoţională. ja şi valorifica
reştrînsă ca spaţiu, după cum rioadă. Amintim apoi inedi Astfel de creaţii trebuie
îl va duce capul şi pricepe tele obiceiuri din ciclul ano însă temeinic cercetate şi M INEI BODEA
Clădirea actuală a restaurantului „Bachus" a fost con poporului român) — Despărţămîntul IX Deva, care s-a
struită în 1847, constituind la acea dată al doilea local, făcut cunoscută în special prin Reuniunea de datări —
ca mărime şi importanţă, din oraşul Deva. încă de Ia în cadrul căreia fiinţau încă de la început mai multe
început clădirea a adăpostit una dintre importantele so coruri bisericeşti şl o fanfaî* a meseriaşilor pompieri ţ
cietăţi culturale înfiinţate la Deva In 1842, şi anume • Societatea artiştilor amatori din Deva, Înfiinţată
Casina Naţională, societate ce â propăşit ; cultura româ lâ 18621 care a dat numeroase spectacole In beneficiul
nească în rîndul locuitorilor acestui oraş. obştei.
Structurarea localului era următoarea: la parter, De remarcat este faptul că acest local, care, aşa cum
exista o sală de cafenea şl un restaurant, iar după con am mai menţionat, a suferit numeroase transformări din
struirea etajului, aici funcţionau o sală mare de teatru, punct de vedere arhitectonic, şi-a păstrat numele de
conferinţe, concerte şi baluri, o altă sală de bibliotecă Casina Naţională pînă la 11 iunie 1948, cind a primit
iar alăturat şi una de lectură, precum şi o sală de Jocuri numele de „Mureşul" iar în ultimii 20 de ani pe acela
distractive. In acest local s-au dat numeroase repre de „Bachus".
zentaţii teatrale începînd din a doua Jumătate a secolu Din toate cele prezentate pînă acum, concluzionăm că
lui al.XIX-lea fiind prezente trupele mârifor actori Matei aeeaştă clădire, printre puţinele scăpate de sub tăvălu
Mfllo, Mihai PâsCâly sau Fany Tardini, lâr fii sala de gul distrugător al demolărilor din ultimii ani, se în
cafenea, Incepînd din 1910, rulau de trei ori pe sap- scrie In şirul monumentelor arhitectonice ce păstrează
Roata de lor» cu pedală, aflată în Musebi Etno tămlnă filme. Tot fii această clădire au activat şi alte pa lingă valoarea artistică şi pe cea Istorică şl de ce să
grafic din Oră ştie, vorbeşte grăitor despre măiestria societăţi culturale oe au luat fiinţă spre sfîrşitul secolu- nu o spunem şi pe cea sentimentală a locuitorilor aces
meşterului popular dornic de a avea în gospodăria lului al XlX-îea, Ia Deva, şi anume: tui oraş. In acest sens, pentru a repara greşeala făcută
proprie o unealtă1 utilă şi frumos executată. Exemple • Societatea de lectură română, înfiinţată la 1868 pînă acum, propunem introducerea ei în lista monu
grăitoare ale acestei stări de lucruri sînt numeroase şi şi care la 1879 avea deja 40 de membri din rindurile mentelor istorice de pe raza iudeului Hunedoara, mo
elocvente în instituţia oră şti ană. Ele du fost strune şi intelectualilor, comercianţilor şl funcţionarilor din acest numente ce Întregesc la mod fericit patrimoniul cultural
puse în valoare de artistul plastic - profesor „ Nicolae oraş. Preşedintele acestei asociaţii era protopopul Papiu naţional al ţării.
Adam. Foto NICOLAE GHEORGHIU iar secretarul ei renumitul avocat Francisc Hossu Langinj ____• ______ - OLIMPIA PALAMARtU,
• „ASTRA" (Asociaţia pentru gulturi şi literatura Muzeograf principul
%
