Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_155
P. 3
1990 PAG. 3
T R I B U N A
CUVINTULUI LIBER"
—
FEMEI PE DRUMURI POŞTA RUBRICII
UN APEL CĂTRE CINE COSEŞTE gie electrică se poate ob
Au venit la redacţie cinei femei Nicolae Stoica — Simeria. Din FRUMUSEŢEA ţine o cantitate mai ma
foarte amărîte şi revoltate faţă de PRIMĂRIA DEVA răspimsul Notariatului de Stat Ju DE IARBA ? re de energie pneuma-
0 situaţie pe care o consideră ne deţean Hunedoara-Deva: „In anul Prin , cartierele oraşe- tică. Sprijinul pe căre-1
dreaptă. Iată despre ce este vorba. Mă numesc Mîrza Florea 1971 au fost întocmite dosare la sute lpr, pe zonele verzi ame- solicită: să se facă debi-
In localul şecţiei de reparaţii blă Jan şi muncesc la Punctul de de persoane de pe raza judeţului najate printre blocuri, a tul actual al utilajelor
nărie, de pe strada M.v Kogălnicea- lucru Deva al B.A.S. Hune Hunedoara, care au fost înaintate crescut frumuseţe de de producere a energiei
nu a Cooperativei „Mureşul “ Deva doara, I.A.M.S.A.T. Bucu Ministerului Justiţiei; De la data iarbă. Acum este tocmai pneumatice aflate în ex-
se preconizează deschiderea . unui reşti. Sînt căsătorit şi am un întocmirii lor şi pînă în prezent, bunâ de cosit. In eartie- ploatare, spre a se putea
restaurant, condus de Octavian copil de cinci luni. In pre după cunoştinţele noastre, nu s-au rele Gojdu, Dacia, Micro evalua exact • contribu-
Deac şi Maria Duţu, foşti şef şi a- zent, împreună cu familia, acordat despăgubirile respective”. 15 — din Deva, în cen- ţia în producţie a inven-
jutor ai defunctei secţii de blănă locuim în apartamentul so Gheorghe Matei -r- Petroşani. Din trui oraşului Brad, la ţiei sale şi să fie pus în
rie. Motivul ? Nerentabili tatea a- crilor -mei, Roşianu Augustin partea Primăriei comunei Geoagiu Călan, Haţeg şi Orăştie legătură cu constructoraî
cesteia. Pînă, aici, toate bune şi fru şi Delia, un apartament de am primit un răspuns în care, în sînt multe asemenea... de utilaj de la Reşiţa,
moase. Este clar, acum o unitate două camere, în care mai stă tre altele, se spune: „Primăria locuri de cosit. Credem-pentru implementarea în
nerentabilă moare.- Nemulţumirea şi cumnatul meu, Roşianu Geoagiu a discutat cu conducerea că gospodarii localităţi- câs din construcţie a aces
celor cinci femei vine- insă 'din alte Silviu, student la I A Hune I.T.A. Deva, Autobaza Orăştie, dar tor ar trebui să aibă în tei îmbunătăţiri. Credem
pricini. doara. Deci, -şase persoane deocamdată nu este posibilă^ intro vedere iarba aşa de fru- că cel mai în măsură să-l
într-un apartament cu . două moaşă, care la iarnă va sprijine pe acest om care
Prima ar fi aceea că, de vreo trei ducerea undi autobuz pe rut» O-
săptămini, mai exact din 20 iunie, camere. Cum unităţii în care răştie — Sanatoriul T.B.C. Geoagiu fi nutreţ valoros pentru a- gîndeşte pentru producţie
nimale. Poate şi asociaţii- este Centrala Minereurilor
muncesc nu i s-a repartizat
nu li s-a mai dat de lucru, ele s-au nici un apartament în acest ia ora 1 2 .Sînt' două: autobuze cu Iede locatari ar putea fi Deva. (I. Cioclei).
prezentat zilnic, dar materialele ne an şi avînd în vedere condi plecare din Orăştie la ora 6,40 şi ' mai întreprinzătoare în
cesare au fost luate din secţie. Mai respectiv l4d&» iar duminica cirbulă această privinţă. Nu ar fi NEGLIJENŢA... ARD E!
mult, nu li s-a spus exact, decît în ţiile grele în care locuim, am un autobuz la ^Sanatorii» la oră'
solicitat în scris, în data de un mijloc de cîştig ? (Gh.
ultimele zile, ce se va înţhnpla cu 2 martie a c., Primăriei De 10,30, pentru 'Vizitatori. - I. Negrea). In gospodăriile cetăţe
secţia şi cu ele. Privind hrana zilnică ce se pre nilor Adrian Vlad, din
va, un apartament devenit Cinciş, Teofiî Olar, din
A doua, pe care o consideră, pe disponibil prin plecarea 1 de* găteşte pentru bolnavii de la Sana DUPĂ CAPRICIILE Baia de Criş, Gheorghe
bună dreptate, neavenită este aceea finitivă a chiriaşului In: R.F. toriul T.B.C., Incepînd cu 15, iunie VRE M II- Faur, din Chergheş, în
că, din cite le-a adus la cunoştinţă Germania. Mi s-a promis ver a.c., aceasta s-a îmbunătăţit simţi Multiple şi variate sînt pădurile din raza locali
domnul Cornel Pripaş, preşedintele bal că o să primesc aparta tor, prin creşterea alocaţiei zilnice. preocupările salariaţilor tăţilor Arănieş, Cerbăl,
amintitei cooperative, nu vor fi plă mentul respectiv. Dar, după Referitor ia activitatea coopera de la I.A A Simeria în Leşnic, Veţel, Almaşu
tite pentru această perioadă. Or, o perioadă de speranţe, acesta ţiei din Geoagiu, discutindu-se eu această perteadă; consî- Sec, Groşi, Văidei*Roş*
a fost repartizat altui cetă (Aducerea aiqpstei unităţi, 'ş-a con derată de vîrf în privinţa câni, au izbucnit în Ulti-
femeile au cîte 2, 3 şi chiar 4 copii I
ţean,- Szente Carol, pensionar, statat că la magazinul din sanato muncilor aflate Ia ordi- mele zile incendii păgu-
In sfîrşit, a treia, dar şi cea mai venit în oraşul nostru din riu există program afişat, care se nea zilei. Capriciile vre- bitoare. Au fost mistuite
dureroasă, este că au fost pur şi Craiova, după Revoluţie. Aşa respectă întocmăi, iar cofetăria de mii, cu furtuni violente, de flăcări importante bu-
simplu lăsate pe druihuri, pre am rămas în aceeaşi situaţie aici S-a desfiinţat în anul 1989, fiind au determinat apariţia o- nuri.
disperată deoarece, consider, nerehtabilă. In data de 12 iunie nor îngrijorări, deoarece Organele în drept sînt
şedintele cooperativei şfâtuindu-le
la repartizarea locuinţei res 1990, magazinul" de încălţăminte din a fost afectată producţia, pe calea da-a stabili cau-
să se roage de alţi şefi de secţii, pective nu s-a procedat . ta Geoagiu. era închis în timpul' pro de cereale păioase, plan- zele acestora:, neglijenţa
dacă vor, să le primească la lu mod corect. De aceea, vă rog gramului, 'gestionara fiind plecată te furajere, legume, ha- sau... ■ peaua-credinţă a U-
cru I ? să faceţi public acest necaz ■ după marfă, iar la textile, gestio mei şi a altor culturi nor eameni. Dar, pînă la
al familiei mele, în speranţa nară era în concediu mţdical". Răs- cu- pondere în unitate, elucidarea lor o povaţă
Este drept şi omeneşte acest lu
-
"
.
că Primăria municipiului De ppnşul o fhbun, dar eam multe u- Ba, mai nsuIV ş-au ivit dm străbuni se impune
cru, domnilor de la „Mureşul* ? va va fi mai receptiva;". ~ f nitâţi sînt ori .închise”, ori desfiin şi alte probleme, fiind s-o ■ avem -mereu în min
(ValentmNeagB) ţate 1 Nu ? descoperite parţial fî- te: «Nu văVjBcaţf m fo
nare, adăposturi • pentru cul !*. (Gh. A Negreaj.
animale.
Concomitent cu repara CU HALBA
Liniştea de după fortuită rea pagubelor pricinuite SAU BUTOIUL?
de starea vremii nefavo-
Ideal este că
La Deva s-a consti i răbile, se depun efor cetăţean să poată fiecare
eurtt-
tuit Filiala Judeţeană a ÎNM ĂRM URIRE Ş l RE ocupat să ia legătura cu re de inimă la realizarea turi îh vederea desfă păra orice produs pus
Bucătarilor şi Cofetari SEMNARE. • £ linişte in l.R.E.-ul pentru repunerea obiectivului. * Primăria a şurării ,în bune condiţii în vînzare, în cantităţile
lor, organizaţie obşteas nordul judeţului. Liniştea in funcţiune a cablurilor înregistrat pînă acum 100 a lucrărilor de sezon, ce dorite. Dar, - în situaţia
că cu caracter profesio de după furtună. Doăr apa întrerupte. Cei cărora U de cereri pentru instalarea se desfăşoară pe un front de faţă, cînd din comerţ
nal, avînd drept scop gălbuie a Crişului Alb, în s-au deteriorat acoperişu- de posturi telefonice. Sînt larg, în raport de evolu lipsesc o seamă de pro
> dezvoltarea şi diversifi- gustat de la Mihăileni în - > iile caselor —- după cum făcute .demersurile pentru ţia vremib punînd accen duse alimentare şi indus
, carea artei culinare,; sus, lunecă mai iute, făcîn- Ii asigură — vor fi ajutaţi realizarea Unei tentiaie te tul pe realizarea Seceri triile, comerţul nu poa
; pentru satisfacerea tot du-şi auzit Susurul pînă de către A.D.A.Ş. • Greu lefonice moderne, specia şului, strîngerea furaje te satisface pe deplin ce
mai deplină a cerinţe- departe spre dealurile ro tăţi întîmpină sătenii cu lişti din cadrul D J.P.Tc. lor, întreţinerea legume rinţele îndreptăţite ale'
tunjite, presărate de co- procurarea materialelor şi deplasîndu-se Io faţa locu lor şi altor cplturL^ ; cumpărătorilor. Atunci
■ păci răzleţi. Nici un zgo lemnului de construcţie. lui pentru demararea lu Cum este şi firesc, o trebuie să intervinâ, mai
mot nu. tulbură tmpreju- ' Odată cu abrogarea legii crărilor. Cei interesaţi spe atenţie aparte este acpr- mujt ca oricînd, corecti-
FILIALA JUDEŢEANĂ rimile in această zi de iu- ■: sistematizării, mulţi să ră să tiu dureze însă prea data m continuare men- tu^mea, cinstea şi echi-
lie • La început înmărmu- teni, s-au pus pe lucru. Nu mult... ţmern la un nivel cît tatea lucrătorului de du-
A BUCĂTARILOR rire, apoi resemnare. A- găsesc însă ţiglă, bolţari, SÎNT M U LŢU M IŢI • Ce mai ridicat posibil a pro- ă tejghea. Adică :să nu
ceasta a fost reacţia să dment. tăţenii — care -pevremea, ducţiei de lapte, dea la unul cu carul şi
Şl COFETARILOR teanului în faţa stricăciu PENTRU OBŞTE. • S a dictaturii eeauşiste n-au în fermele de vaci obţi- ]a aUulf nici cU paharul I .
nilor vijeliei din seara pre construit şi dat recent în predat la stat came şi lap . nîndu-se m jur de 8 500— n nent.ru un citi- ’
cedentă: arbori şi pomi te sau o făceau doar din
prăvăliţi la pămirii, şo- obligaţie, ău început să li-' unităţii Şi fermelor, toţi sui3stanţia))i fie că vinde
lor... gastronomice ale proane şi case descoperite, vreze cantităţi Htnportan-' angajaţii sînt preocupaţi Jn f&râ & mai
consumatorilor. fire de înaltă tensiune că BIAJENI te de produse alimentare: ■ să asigure - rtatatohtatea^ fâcă diei un efort fizic,
: Organizaţia va susţi zute, cereale culcate, flori Nici nu s-uU aşteptat ca produselor Şi a vînzătorul serveşte pre-
ne şi stimula spiritul de ţ şi fructe zdrobite. Reţine acum, ditpă Revoluţie, să activităţi- (N* Tîrcob). ierenţial, absolut după
rea săteanului sau intelec- !
I* emulaţie, de concurenţă ] tualului comunei faţă de folosinţă un microreleu de primească din urmă canti bunul lui plac! Sînt
tăţile cuvenite de grîu, po
1 şi bună pregătire pro- televiziune. Este primul UN C ^C A R R G m D E ŞTE t0t ^
„urmele“ mai. nud sau rumb şi concentrate. Dar de mărfuri care'se dau
1 fesională între membrii mai mari ale intemperiei obiectiv realizat în interes lerau primit. In consecin PENTRU PRODUCŢIE ? unora eu nemiluita, une
săi, avînd în perspecti este sinonimă cu înţelep obştesc în perioada de ţă la punctele de colecta Domnul Nicolae Bcxa le ajungînd direct în
vă şi organizarea unor ciunea, cu bunul simţ. după Revoluţie. Era o. do re se predau zilnic canti este de 30 de ani meca- mîinile vecinilor de „peste
Înţelepciunea omului care leanţă mai veche a locui tăţi însemnate de lapte, hic la Mina Deva. Ocu- graniţa de vest Dar, iată
schimburi de experienţă nu-şi exteriorizează prin torilor zonei, tergiversată brînză, animale pentru tă pîndu-se o viaţă de uti- că şi mult căutata bere
cu cofetari şi bucătari zgomot sau alt gen de ma de . ani şi ani de zile de iere etc. laje, l-a preocupat ideea a ajuns să se dea la unii
din alte ţări, pentru a nifestări. starea sufleteas către vechiul regim. Prea O FAM ILIE DIN ClTE- dacă unele dintre ele cu_ butoiul (!), în timp
învăţa şi împărtăşi din că, deşi trăieşte la cea . mult n-au pierdut, după VĂ SUTE. • La nr. 57, pe n-ar. putea lucra cu ran- ce alţii nu apucă să-şi
mai înaltă tensiune orice cum ştiu şi ei... Acum, în danient mai bun, atît cele astîmpere setea cu o hal-
activitatea zilnică, pusă eveniment din viaţa sa. să, ^dorinţa de a urmări uliţa principală, locuiesc aflate, ca «să zicem aşa, bă. Zilele trecute, la ie-
în slujba satisfacerii Le-a adus pagube, le-a dat pe micile ecrane inspirate Maria şi Viorel Pătrui. Gos în serviciul minei, cît şi şîrea din Vulcan, o Da
podărie frumoasă, cu casă
exigenţelor la consum de lucru furtuna ce s-a le emisiuni transmise de şi anexe în construcţie. cele similare, care se e- cje verde transporta în
abătut asupra aşezării. Cu Televiziunea Română a u-
ale populaţiei, „Am terminat cu săpatul xecută îh unităţile de portbagaj un butoi cil
hărnicia lor binecunoscută, nit forţa braţelor şi voin construcţii de maşini. bere. La Deva. un butoi,
ţ Preşedintele Filialei aceşti .moţi crişeni, învă ţa a zeci şi zeci de oameni porumbului şi vom începe Tot urmărind o idee, tot cu mult căutata bău-
ţ Judeţene a Bucătarilor ţaţi cu greul vieţii, îşi vor de suflet care au sprijinit cu cositul finului — ne onjul a găsit procedeul tură „călătorea" pe auto-
spunea cu mîndrie gospo
i şi Cofetarilor a fost a- rîndui gospodăriile, le vor primăria comunei în fina dina casei. La noi ziua-i prin care să îmbunătă macara, spre domiciliul,
reda faţa obişnuită, ’ lizarea lucrării. Au răs
l Ies, în unanimitate, cam mică. De dimineaţa ţească debitul compre- fericitului „beneficiar”.
J domnul Mihai Sîna, şe- UN DIALOG DESCHIS. puns la chemările primă pînă_ seara nu avem tih soarelor de mină. Se ştie Şi mai sînt şi alte eXem-
• Primăria are uşile des riei Ioan Micu, Lucian An- nă". După ce lucrează 8 ce mare valoare are în ple. Poate cei în drept
\ ful Laboratorului de
chise pentru oameni. Şi nu draş Nicolae Pătrui, Can- ore la mină sau ih alte minerit ’ energia pneu vor interveni în vederea
\ cofetărie din cadr'il numai uşile, ci şi... regis din Leaha,' Nicolae Străuţ sectoare, bărbaţii continuă matică. Rezultatele pe stopării acestei practici
ţ I.C.S.A.P. Hunedoara, trele. Sperăm că şi sufle din Blăjeni, Ioan Jurca şi munca la cîmp iar femeile,- care le-a obţinut sînt avantaj’oase pentru cei
tele. „Problemele . noastre Gheorghe Costina din Plai, cele mai multe casnice, fără îndoială demne de puţini şi incorecte pen-
ţ (Ioan Vlad, colaborator)
sînt. problemele oameni Dănuţ Ştefan, Ioan şi Flo sînt şi ele tot in... brazdă. luat în seamă căci cu tru un număr mare de
lor“ — spunea domnul pri rin Jurca din Sălătruc, ca aceeaşi cantitate de ener- oameni. (S. Cerbu)
mar. Ştefan Candin, pre re au contribuit cu trage ESTERA SîNA
