Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_156
P. 2

CUfMTtJL UB1I
       * A G   2


                                                          rea Geoagiului, o pteeăme*
             ArfOTieitt»  «te  Istoriei                   nterială  aminteşte  că  atei
                                                          ş-a  născut  Ion  Sudai  De-            POtlŢIA  m
                                                          tţsanu,  om  de  mare  erudi­
                                                          ţie,  strălucit   reprezentant
                                                          al  Şcolii  Ardelene,  autorul   ÎN  MI6I  DE  NOAPTE  farfurii, iar la  e&min s-au   acostarea  beţivilor f l tîl-
                                                          „Ţîganiadei*   al  poemului                         răzbunai  şi  pe  paturi.  Şi   M rirea  tor,  Aveau O răb­
                                                          „Trei  viteji"  şi  al  altor  lu­  tn  miez  de  noapte,  ce­  ca  să  pună  capac  actelor   dare  demnă  de  cauze  mai
                                                          crări  ce  vorişese   despre   tăţenii  din  blocurile  afla­  de  huliganism,  ciad  a  so­  bune„   Puneau  ochii  pe
         C A ^ f-E   M gM OBfAtE  obîecte  realizate  de  mare­  originea  latină  şi  spiritua­  te  pe  strada  Independen­  sit  maşina  poliţiei,   au   cîte  unul  eare ■  întîrzia
                                 le  constructor  —   motoci­  litatea  poporului   român,   ţe i  din  Petroşani,1 a »  şă-   aruncat  cu  sticle  în   au­  mai  mult  în  faţa  paharu­
         Salul   Aurel  Vlaicu  —   cleta,  bicicleta,   gramofo­  în  altă  parte  a  judeţului,   rit  ea arşi  dte  pateri.  Pe   toturism  şi  au adresat  in­  lui  şi-l  aşteptau  ptnă  ie-
        fostei   Binţiaţi  —  poartă,   nul,  etc.  Alături,  pe   pa-   la  Densuş,  se  află  adînc   stradă   era  o   hărmălaie   jurii  poliţiştilor.  Dar  du­  şea din unitate şi în locuri
                                                                                                       Patru
                                                                                      greu  de  descris.
        ia   sera»  de  profundă  cin­  nouri,  se  află  afişate  fo­  înfipte  în  solul  Ţării  Ha­  adepţi  ai  lui  Bachus,  ca­  pă  aşa  distracţie,  urmea­  ferite  ti  atacau  şi  ti  luau
        stire,  numele'  celui-   care,   tografii  care  amintesc  de   ţegului,  rădăcinile   Den-   re  întrecuseră- orice  mă­  ză  răsplata.  Legea  preve­  tot  ce   avea   (produse,
        de-a  lungul  scurtei   sale   Aurel  Vlaieu în satul  natal,   suşienilor  —  Nieoiae,  Aron         de  pedepse  aspre  pentru   bani).  Nouă  inşi  au  cu­
        vieţi,  avea  să  dobîndeaseă   începutul  zborurilor   sale,   şi  Ovid,  oameni  de  aleasă   sură, Perlele  Horciu.  Ra­  distrugerea   avutului  ob­  noscut  pe  pielea  lor,  la
        merite  incontestabile   de   prietenia  cu  Octavian  Go-   cultură.  Un  bust  aşezat  kt   du  Dop,  Vasile  Petroviei   ştesc  şi  ultraj  contra  bu­  »; propriu,   acţiunile  gru­
        constructor  şi'pilot  de  ex­  ga,  Şt.  O.  Iosif,   Ilarie   centrul;  comunei   vorbeşte   fi  Ion  iktrciitiu,  tineri  tn-   nelor  moravuri!  pului  de  tîlhai'i.   Într-o
        cepţie  al  propriului  avion,   Chendi,   Ion  Agârbieeanu,   de  aceşti  cunoscuţi  şl  a-   fre  IU fi  ZZ  de  ani,  toţi   seară  au  avut  p   ttiharti
        inginer  şi  teoretician   în   ion  buca  Caragiale.   Un   preciaţi  reprezentanţi   de   angajaţi  la  întreprinde­  SUBttl
        domeniul  aeronauticii   ro-   obiect  zguduitor  prin  sem­  anvergură  ai  spiriţiKdiităţîi   rea, Minieră. Ltvăzeni,  du­  o . nedumerire:  de  Ia  M.L
        mâne-şti   şi   universale.   nificaţiile  sale  —  costumul   româneşti.   Peste  cei   în   pă  ce  au  tras  serios   la   Un  „nucleu"  din   care   din  Sîntandrei,  î-au  „ri­
        Casa  roemorială   ridicată   de  zbor  al  marelui  pilot  drept  vor  face  mai   bine   măsea,  au  pornit  spre  ca­  făceau  parte  nu  mai  ptt-   dicat",   printre  altele,  3
        aici  şi  care  îndeamnă  spre   In  Ţinutul   Zarandului   cunoscuţi  şi  alţi  mari  oa­  se,  însoţindu-şi  paşii  cu      ljferl  de  vin  .fi  umil   de
        vizitare  un  mare   număr   (comuna  Ribiţa),  se   află   meni  ai  judeţului  —  aca­  urlete  şi  strigături   care   ţin  de  5  indivizi  certaţi   ţuică.  Un  tîlhar  s-a  repe-  ,
        de  turişti  veniţi  din  toate   Casa   meiBorială  Crişan.   demicianul  Silviu  DragD-   nu  pot  fi  redate.  Ca  şi   cu  leges,  Mezel  Zoltau,   zit  să  bea  din  ţuică-  Dar
        colţurile  ţării,   înfăţişează   Satul  în  care  s-a  născut   mir   (Gurasada),  -Gavril   cînd n-ar fi fost  de  ajuns   Ftlip  Benkmiin,   Tocilă   „colegul"  său  ha  op rit:
        prin,  documentele   etalate  Gheorghe Crişan, ce-i poar­  Todica  (Geoagiu)  ş.a.  Cum               Gheorghe,  Lingurar  Do­  „Ce,  vrei  să  ne  îmbătăm
        —  obiecte  personale   care   tă  azi  numele,   aminteşte   va  rămîne  însă   situaţia   că  au  pus  locuitorii  stră­  tei  şi  Lingurar   Florin,
        au  aparţinut  inventatoru­  de  unul  dintre   conducă­  actualului  Restaurant  .,Ra­  zii  în  picioare,  s-au  apu­       şt  noi  şi  apoi  sm  vină
        lui,   fotografii  şi  machete  torii  Răscoalei  de  la  1784,   dius"  din  Deva  —  clădire   cai  să  spargă  la  cantină,   împreună  cu  alţi  şase  ti­  alţii  şi  să  ne  „uşureze"
        —  geniul  gîndirii,   rezul­  cunoscută  sub   denumirea   monument  istorie,   consi­  uşi,  ferestre  şi  zeci   de  neri  s~a  „specializat"   in  de ce  am  agonisit ?“
        tatele  activităţii  celui  care   de   Răscoala  lui   Horea,   derată  casă  memorială ?                                                          i
        avea  să  fie  ales  post-ffior-   Cloşca  şi  Crişan.  Aici,  prin   MINEL  BODEA
        tom  membru  al  Academiei   grija  Muzeului  Judeţean  şi
        Române.                  a  unei  unităţi  militare,  a
         Pot  fi  întîlnite  aici  ma­  fost  ridicată  cu  ani  în  ur­  OfUCimŢlE CAREN-AMMAVUT LOC                    M U N G Ă           -
        chete  ale  avioanelor  sale   mă  o  casă  care  să  amin­
        cu  care  a  efectuat  Zboruri   tească  de  acest  conducător   In  luna  aprilie  am  dorit  să  particip,  împreună  eu   între  drept fi  obligaţie
        memorabile  de   pionierat  al  luptei  pentru  libertatea   alţi  cetăţeni  interesaţi,  lu  licitaţia   organizată   de
        —  în, ţară  şi  străinătate —,   şi  independenţa   noastră   I.G.C.L.  Orăştie  (anunţată  chiar  pri   intermediul  zia­
        a  venit  în  1912  Ia  Orăştie,   naţională,  împotriva   stă-   rului  „Cuvînttil  liber").  Prezentîneto-ne,  Ia  locul  lici­  [Urinare  4 »   pag[.  1)  democraţia,  ci  şi  sa  o  e-
        unde  era   aşteptat  de  o   pîuirii  nedrepte   austro;   taţiei  şi  dorind  să  licităm  pentru   anumite  utilaje        xerciţi,  pfeeum  nu   este
        mare  mulţime,  zbor  care  a   ungare  într-o  perioadă  de   aflate  pe  lista  prezentată,  mare  ne-a  fost  mirarea   şi  ca  obligaţie  ce  ne  revi­  suficient să  proclami  drep­
        devenit  uri  minunat  prilej   tristă   amintire  a  istoriei   cînd  unele  dintre  acestea  n-au  mâi.  fost  oferite.  Ni   ne  fiecăruia,  obligaţie  care   tul  ia  muncă,  ci  să-l   şi
        de  manifestare  şi  de  întă­  noastre   naţionale.   Casa   s-a  motivat  că  obiectele  respective  au  devenit  ren­  să-si  găsească  izvorul   în   garantezi.  Privit  d i»  acest
        rire  a  conştiinţei   unităţii   redă  specificul  unei  gospo­  tabile  pentru  întreprindere.   Un  asemenea  exemplu   interiorul  nostru.   Marele   ‘unghi,  dreptul   Ia  muncă
        naţionale  a  românilor ;  sau   dării  moţeşti  tradiţionale.   este  arcul  pentru  spălat  autoturisme. Dar cunoaştem   Emineseu  afirma  că:  „Fie­  trebuie  exercitat  şi  ca  o
        cu  care  a  încercat, să  re­  In  curtea   casei  se   află   faptul  că  I.G.C.L.  Orăştie  nu  are  o  astfel  de  activi­  care  şi  mare  şi  mic  dâto-   necesitate  înţeleasă  a  omu­
        vină  în  1913  în  oraşul  ti­  amplasat  bustul  lui   Cri­  tate,  nici  cifră  de  plan,  instalaţia  la  care  mă  refer,   reşte   un  echivalent   de   lui  de  a-şi  produce  şi  re­
        nereţii  sale  pentru  â  par­  şan,  realizat  de  sculptorul   zfieînd   de  mult  timp  în  spatele  vilei  „Sanda"   di»   muncă  societăţii  în   eare   produce  condiţiile  propriei
        ticipa  la  serbările  Astrei.   M.  OfmescU,   ridicat   Ia   Geoagiu-Băi,  Mai  ştim  că  pentru  cumpărarea  acestei   trăieşte".   Obligaţia  de.  a   şale  existenţe.
        Sînt  prezente,  de  aseme­  iniţiativa  sătenilor.  instalaţii  au  fost  depuse  mai  multe  cereri,  printre   munci  are  la  bază  un  te­  De  undeva,  de  departe,
        nea,  instalaţii,   maşinării,  La  Cigmău,  în  apropie-                                            meinic  considerent   moral   din  istorie  vine  spre   noi
                                                           care  şi  cea  aparţinîrad  domnului  Aurel  Gberman,  so­
                                                                                                                                      o „maximă  a  lui  Mareus
                                                           crul  directorului  I.G.C.L.  Orăştie,  dl.  Viorel  Drăgân.   întrucât  munca   constituie   Xuîlius  Cicero:  „Triadăvia
                 Sincere felicitări                        .’.  .-.Orfetaşt  în  afară  de  faptul  reprobabil  că,  #n.  mo­  sursa  fundamentală  a  bu­  duce  la  slăbirea  corpului
                                                                                                             năstării  fiecărui  om  dar
                                                           tive  dubioase,  licitaţia  n-a  mai  avut  fee,  dorim  să                şi  pustiirea  sufletului,  lip­
         Serbarea  de  sfîrşit   de   soi'   Doina   Podean,   pe   ni  se  precizeze  exact  ce  se  întîmpiă  eu  «arcul  de  spă­  şi  izvorul  sporirii  avuţiei
        an  în  şcolile  de  pe   raza   doamnele  învăţătoare  Vic­  lat: autoturisme", unde şi  cînd  se  va  monta  şi va func­  naţionale,  iar  ca  proces  al   sind  omul  de  bucuriile  ce
                                                                                                                                      numai  munca  ţi  le  poate
        comunei  Certeju  de  Sus  a   toria  Marian,   Florentina   ţiona  instalaţia  respectivă,   (fag.  Ierente»  Pădurean,   dezvoltării   personalităţii   da“.  Acum,  mai  mult   ea
                                                                                                             umane  constituie
                                                                                                                              spaţiul
        constituit  şi  un   modest,   Mirza,  Jcnica  Diaconescu,   Cariera Minieră  Veţeî-Mintia).
        sincer  ţi  vibrant   omagiu   Florica  Curetean,  pe  dom­                                          de  respiraţie   al  acestuia,   oricând,  este   nevoie   de
                                                                                                                             compo­
                                                                                                                                      munca  noastră.  A  nu pune
                                                                                                             avînd  profunde
        adus  celor  opt  cadre  di­  nul  profesor  loan  Diaco-
        dactice  care  şt-au  luat  ră­  . nescu,  Care  de  peste  30  de                                   nente  politice,"civice,  şi  e-  • umărul  la  redresarea  unei
                                                                                                                                      economii  pornită  spre  des­
                                                                                                             tice.
        mas  bun  de  la  profesiu­  ani,  prin  nespus  de  multă                                            Măsura  democratizării  li­  chidere,  descentralizare  şi
        nea. aleasă cu  otită  dragos­  muncă,  dăruire,   pasiune
        te  în  anii  tinereţii,   Toţi   pentru   meseria   aleasă                                          nei  societăţi  este  dată  de   privatizare  înseamnă  a  da
        oamenii  comunei  îi  cunosc   şi-au  dştigat  un  binemeri­                                         crearea  premiselor   afir­  o  palmă  pe  nedrept  cuce­
                                                                                                                                      ririlor  Revoluţiei,  înseam­
                                                                                                             mării  şi  dezvoltării  perso­
        ţi  ti  respectă  pe  cei  care   tat  prestigiu.  Alături  de
        au  rămas  statornici  in~ va­  aceşti  oameni   minunaţi,                                           nalităţii  umane,  de  condi­  nă  a  da  o  palmă  pe  ne­
                                                                                                                                      drept  celor  ce  i-ara  inves­
                                                                                                             ţiile  create  şi  asigurate  în
        tra-  lor  strămoşească,   pe   care  au  vegheat  cu  nemă­                                         procesul  muncii,  dar  şi  de   tit  prin  votul  nostru  la  2ttţ
        cei  care,  veniţi  de  pe  alte   surată  rivnă  la  formarea                                       temeiul  înţelegerii  obliga­  mai,  înseamnă a  le  îngreu­
        meleaguri,  au   desfăşurat   şi  împlinirea  spirituală  a
        nenumărate   activităţi  ca­  locuitorilor   comunei   se                                            ţiei  de a  munci  întrucât nu   na  misiunea  lor  şi  aşa  de­
        re  au  rămas  tn  conştiinţa   numără  şi  doamne   învă­                                           este  suficient  să  proclami  loc  de  invidiat
        zecilor  de  generaţii  de  e-   ţătoare  Silvia  Raineţ,  care
        ievi  cofe  practică   astăzi   şi-a  desfăşurat  ultimul  an
        o  muncă  utilă.  Mulţi  . ab­  de  activitate  in   comuna                                                                inijiat .va
        solvenţi  strti  astăzi-iiţunci-   noastră,  in  aceste  momen­
        tori  cu  înaltă   calificare,   te  de  rememorare  a  dru­                                            (Urmare  ctm  pag  1J   Sigur, "libera   iniţiativă
        lucrători  tn  comerţ,   Ofi­  mului  străbătut  de  aceşti                                                                   are  în  principal,  scop  lu­
        ţeri,  avocaţi,  cadre  didac­  oameni  ai  catedrei,  sS  te                                        de  Ia  Orăştie  şi  de  cele   crativ,  adică  intreprinzăto-
        tice,  medicale,  ingineri răs-   urăm  multă,  multă  sănăta­                                       mai  multe  ori  vine  cu  în-   torul  vrea  să  cîştige  şi  ea
        plndiţi  in  diverse   între­  te,  fericire  şi  viaţă  înde­                                       tîrziere,  e  tare  şi  neagră.   nu  poate  şi  nu  trebuie  ţi­
        prinderi  şi  instituţii   din   lungată !                                                           Ar  fi  o  treabă  foarte  bine   nută.  în  chingi,  dar   acest
        judeţ  fi.  din  ţară.                                                                               venită  ea  cineva  st  înfiin­  caracter  se  cere  împletit  şi
         Cine  nu   cunoaşte   pe    Prof.  VALER1A  BLAJ,                                                   ţeze  o  brutărie  particula­  eu  nevoile  localităţilor, sin­
        domnul  învăţător  loan  Po­   Şcoala  Gonrrală                                                      ră  şi  să  ofere  oamenilor   gura  cale  ce-i  asigură  via­
        deau,  pe  doamna   profe-      Certe pi  de  Sus                                                    pâine  bună,  caldă.     bilitatea.
           (Urmare  din  pag  1)                                                                                                      guri,  stimaţi  cititori.  în  ce
                                                   0  oră,  la                                                                        priveşte  măsurile  pe  care
        pierdut,  se  lungeşte  coada.                                                                                                trebuie  să  Ie  ia ' conduce­
        Mal  mult,  ara  aflat  ulte­                                                                                                 rea  I.L.P.P,  Deva,  ar  fi  do
        rior  de  la  vînzâtori,  sînt                                                                                                dorit  ca  ele  să  ducă  Ia  bu­
        unii  care  vin  de  cîte  3—4   benzinari:   să  nu  se  mai  re  aşteaptă  la  Ieşirea  din   le,  aşa  qâ  am  prins  pe  cei   Dar  dacă  nu  le  dăm,  ne   na derulare  a  activităţii  de
       ori  pe  zi  şi  iau  benzină.   dea  benzină  în   canistre,   staţie.  Aşa  s-a  întîmplat,   din  ambele  schimburi,  a-   iau  la  bătaie.  Ne  fac  ceau-   vînzare  a  benzinei   către
        De  mii  de  lei.  Nu  sînt  ta-   decît  plinul   în  rezervor.  în  ziua  documentării,  noas­  dică  pe  doamna  Lucreţia   -ştşti.  Am  solicitat  condu­  cetăţeni,  să  asigure  con­
       xipartişti.  Oare  ce  fee  cu.   Supunem  acest  aspect  con­  tre  cu.  autoturismul  3-HD-   Jula  şi  pe  domnii  Gabriel   cerii  unităţii  o  decizie  în   diţii  de  menţinere  a  ordi­
       atîta  benzină ?   O   vînd.   ducerii întreprinderii  PECO   3625,  în  care  se  aflau  trei   Alba,  Toader  Breje,  An­  acest  sens,  dar  nu  ni  s-a   nii  şi  a  bunei  gospodăriri
       Unii  o  duc  peste  graniţă   Deva.               simpatice  doamne  şi  dom­  drei  Tomuţa  şi  Constantin   dat.  Nu  este  uşor  nici  pen­  în  toate  staţiile  din  judeţ
       (Mai   reuşesc   încă  să  O   Dar,  să  nu  dăm   vina   nişoare.  Şi  eu  o  Dacie  cu   Tripon,  Au  confirmat  cele   tru  noi.  Vindem  pe  zi  ben­
       treacă),  alţii,  mai  practici,   doar  pe  cumpărători.  Mai   număr  de  Vlleea,  remarcate  de  noi.  zină  de  400—500600   lei,  N.B.  De-  la  documenta­
       o  vînd  pe  loc,  —  am  a-   au  şi  benzinării  unele  a*   Acum,  despre  alte  aspec­  „Lucrăm,   non-stop   la   stînd  permanent  în  soare,   rea  materialulwî  şi  pînft la
       fţat  din   surse  sigure  —   bateri  de  Ia  coreetitudinea   te  constatate.   Este  vorba   pompe,  12  ore  pe  zi.   Nu   ploaie  (nu  existe  măear'  o   publicare,  în   desfacerea
       străinilor,   care  nu   vor   profesională,  l-am   prins   de  curăţenia  din  staţie.  In   reuşim  să  ţinem   închis   copertină  deasupra   pom­  benzinei  şi  motorinei   au
       să-şi  schimbe  valuta   pe   şi,  în  spiritul  corectitudi­  jur,  pe  iarbă,  hîrtM  arun­  jumătatea  de  oră  prevăzu­  pelor),  pentru  un  salariu   intervenit  schimbări.  Prin
       bonuri  ta  ComtUrist   De­  nii  gazetăreştii  nii-i   ier­  cate,  alte  respiri.  Coşurile   tă  lâ  primirea  şi  predarea   de  2 200  lei.  Cit  o  femeie   hotărire a Guvernului, pre­
       seori,  sub  preţ  sau  pe  ţi­  tăm,  De  pildă,  am  văzut   cu  gunpi,  pline  ochi.   In   schimbului,   deoarece  oa­  de  serviciu.  Şl  atunci  mai   ţurile  de  vînzare  a  produ?
       gări.  Am  încercat  şi   noi   cum îşi servesc,  peste rind,   toalete  pentru  public,  mai   menii  fac  scandal.  Numai   picăm   şi  ari   în  păcat".   selor  petroliere  s-au   ma^
       să-i  vînăm.  N-am   avut   prietenii  sau  pe  cei  care   mare  ruşinea.   Cine  intră   noi  ştim  cum  ne  descur­  (N.N.  —  na  este  bine  că   joraţ,  diversifieîndu-se,  tu
       noroc.  Da t  cei  care   au   (eventual)   „mişcă  din  u-   acolo  (şi,  ţineţi  cont,  in­  căm.  De  aceea  şl  murdă­  benzinării  „mai  pică   în   aeolaşî  timp,  sortimentele.
       obligaţia  să:  facă  acest  lu­  rechi*.  Simplu.  Cu  «măsu­  tră  ş{  rirăini  destui)  amr   ria  din  toaletă,  <8n  jurul   păcat",  4ur  credeia  că  fa­  S4_ speram eâ măear acum,
       cru  (ne  gîidim  în  primul   ra  etalon".  Adică  ian ben­  mtosa  avea decît  •   remar­  staţiei.  Facem  curat  dimi­  ţă  de  tenaci  pe  $are  o   upij  ceteţeBi  vor  cumpăra
       riad  la  poliţie),  pot  şi  tre­  zină  în  obiectul   amintit   că:  Jntlal  ebrillsaţie !*.  neaţa,  Iaşi,  pini  seara,  nu   prestează  ei  acum,  ai  revi­  benzină  doar  pentru  nece-
       buie  să  fie-  mai  pe  fază.  chipurile  să  verifice  dacă   Flneşte,  în  finţd,  ne-âm   mai  avem  timp.  Iar  unii   zuire  a  sistemului  de  sala­  sţteţite  proprii,  VW  dispă­
         Ar  m.u  fi  o  soluţie  —   nu  s-a  dereglat  pompa,  pe   desconspirat,  stlnd  de  vor­  cetăţeni  te  poartă  ca  van­  rizare  trebuie  avută   în   r u   cossRe,  iar  personalul
       propusa  de  fapt  de  foar­  cme  o  toarnă  discret  '  fin .  bă  eu  lucrătorii  de   aES,   dalii  Aveţi  dreptate   şi   vedere).  staţiilor  PECO  nu  va  mai
       te  mulţi  cetăţeni  şi  chiar  rezervorul  prietenului  ca­  Tocmai  se  schimbau  ture­  cu  vtazarea  la   canistre.  Concluziile le trageţi sin­  „pică  In  păcat",   . . .
   1   2   3   4